cunoașterea mai bună a candidaţilor și a programelorelectorale. Pe larg democraţia electronică se referăla procesele și structurile ce însoţesc toate formelede comunicare între guvern și cetăţean. 1Unul dintre mijloacele de comunicare socială ademocraţiei electronice, prin care cetăţenii pot fiimplicaţi în viaţa publică, sînt reţelele sociale. Acesteaconstituie un domeniu în curs de dezvoltarepentru e-democraţie, făcînd parte din tehnologiileinformatice moderne. În opinia lui Martin Hilber,reţelele sociale sînt piloni în maturizarea conceptuluide e-democraţie. 2 Reţelele de socializare (comunităţilevirtuale) nu fac altceva decît să înlesneascăaccesul cetăţenilor la informaţii și oferă posibilitateaca opiniile formulate de „puterea populară” săfie diversificate și să poată contribui într-o mai maremăsură la ameliorarea actului de guvernare.Reţelele sociale reprezintă comunităţi on-lineîn cadrul cărora persoanele care au interese comunese întîlnesc pentru a vorbi, pentru a socializacu oameni prezenţi acolo, pentru a se împărţi cuconţinutul care consideră a fi interesant, pentru aparticipa la dezbateri și a-și exprima opinii. Reţelelesociale nu au frontiere, singura condiţie fiind oconexiune bună și permanentă la Internet.La moment, cele mai populare reţele socialedin lume sînt Facebook, Twitter și Linkedin.Totuși Facebook, cel mai popular site de socializaredin lume, are mai mult de 800 de milioanede utilizatori activi în toată lumea. Site-ul permiteoamenilor să interacţioneze cu grupuri de prietenicare variază ca mărime, de la cîţiva oameni la cîtevamii. 3 De asemenea, noile mijloace de comunicaresociale deţin un potenţial enorm de a comunica cutinerii, un grup de vîrstă pe care Comisia ElectoralăCentrală îl sensibilizează frecvent. Conform statisticilorCompaniei Nielson, cei mai activi utilizatoriai reţelelor sociale sînt femeile și persoanele cu vîrstacuprinsă între 18 și 34 de ani. 4 Este remarcabilexemplul Comisiei Electorale din Marea Britanie1Riley Thomas, „Electronic governance and electronic democracy:living and working in the connected world”, CommonwealthCentre for Electronic Governance, www.electronicgov.net,Ottawa, Canada , 20012Martin Hilbert “The Maturing Concept of E-Democracy:From E-Voting and Online Consultations to Democratic ValueOut of Jumbled Online Chatter”, 2009, Journal of InformationTechnology and Politics. Retrieved February 24, 2010.3http://www.gindul.<strong>md</strong>/?p=151284Michael Cervieri, E-Government Center Seminars, 28 september2011, Chişinău.46Cele mai cunoscute reţele de socializare.care a decis să utilizeze reţeaua de socializare Facebookpentru a î<strong>nr</strong>egistra alegătorii la scrutinul parlamentardin 6 mai 2010. Aceasta și-a motivat pasulprin necesitatea atragerii în procesul democratic alalegerilor a unui număr maxim de britanici, inclusivdin rîndurile tineretului, care deseori nu vin la votare.5 De asemenea, Departamentul de Stat al StatelorUnite ale Americii și Casa Albă utilizează socialmedia pentru a-și informa cetăţenii despre activitateasa, organizînd conferinţe de presă on-line și invitîndla diverse evenimente pe care le desfășoară.În Republica Moldova, cea mai populară reţeade socializare este, bineînţeles, odnoklasniki.ru,care are între 900 de mii și 1 milion de moldoveniî<strong>nr</strong>egistraţi, iar Facebook avînd aproape 200 mii deutilizatori moldoveni înscriși. 6Comisia Electorală Centrală acordă o atenţiedeosebită informării corecte a alegătorilor asupradesfășurării campaniei electorale și procedurilorelectorale, inclusiv prin intermediul noilor mijloacede comunicare socială și anume reţelelor sociale.CEC s-a adaptat noilor tehnologii de comunicare,creînd profilul său pe Facebook și Youtube,în alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie2010, ca o completare a site-ului oficial www.cec.<strong>md</strong> și www.voteaza.<strong>md</strong>. Astfel s-a realizat olegătură între alegători și mass-media, dar și ceicare candidează la funcţia de deputat. Totodată,s-a demonstrat că prezenţa on-line ajută la o maibună cunoaștere a instituţiei de către public, păstreazăpublicul extern implicat și reduce costurileaferente mijloacelor media tradiţionale.5http://www.jurnal.<strong>md</strong>/ro/news/marea-britanie-facebook-vaaminti-de-alegeri-184300/6http://www.mediapoint.<strong>md</strong>/2011/08/personalitatea-tinarului-si-impactul-retelelor-sociale/<strong>BULETIN</strong> <strong>INFORMATIV</strong> NR. 7
Prin intermediul profilului său pe Facebook șiYoutube, CEC a făcut cunoscute informaţii desprealegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie2010 și alegerile locale generale din 5 iunie 2011.Pe aceste profiluri au fost plasate comunicate depresă, invitaţii la evenimente (conferinţe de presă,seminare, alegeri), spoturi de educaţie civică și pozereferitoare la diverse activităţi ale Comisiei.În acest sens, promovarea evenimentelor prinsocial media este una foarte eficientă și relativușor de monitorizat, ceea ce permite o creștere avizibilităţii. În cazul instituţiei noastre, prezentareaunui eveniment prin reţelele de socializare devineo adevărată mobilizare pentru alegători. Pentrurăspîndirea informaţiei, este foarte important șinumărul de distribuiri, pentru că astfel au acces lainformaţie mai multe segmente de public. Cel maielocvent exemplu ar fi cetăţenii moldoveni plecaţila muncă peste hotare. Comisia Electorală Centralăa desfășurat o campanie de educaţie civică încare o componentă importantă este informareaacestora cu privire la procedurile electorale.Astfel, social media a avut o importanţă majorăîn depășirea barierelor atît demografice, cît șigeografice și în informarea corectă, rapidă și detaliatăreferitoare la participarea la vot. Rezultateleau confirmat faptul că tot ceea ce înseamnă socialmedia a contribuit semnificativ în campania noastrăde informare.Desigur că cea mai importantă caracteristică ainstrumentelor de social media o reprezintă comunicareacu alegătorii în general și felul în care utilizatoriide Internet se transformă din simpli cititori încreatori de conţinut și mesaj. Social media ne ajutăsă spunem cît mai multe, într-un ritm dinamic, întrunlimbaj cît mai uman și mai aproape de așteptărilecelor care urmăresc. Mai apoi, mesajul astfel transmiseste preluat și retransmis pe multiple canale decătre cei care îl recepţionează, iar fiecare devine,pe cont propriu, purtător de mesaj. 7 De asemenea,putem afirma că, prin multitudinea de prieteni șiposibilitatea de a scrie notiţe, de a face distribuirela diferită informaţie, reţelele sociale sînt o metodăliberă și gratuită de promovare și interacţiune. Totodată,noile mijloace de comunicare socială joacă7Andres Sosa C., Social networking concept and developmentin the Middle East and against natural disasters, Fromthe International Editor, Electoral World, No. 11, 2011un rol semnificativ în relaţia dintre instituţia publicăși cetăţeni, reprezentînd o situaţie în care ambii sîntînvingători – cetăţenii își creează un plus de vizibilitate,iar instituţia publică, prin asociere de imagine,cîștigă un plus de credibilitate.În contextul dezvoltării rapide a tehnologiilorinformaţionale, Republica Moldova încearcă să fieîn pas cu inovaţiile. În acest sens a fost aprobat,prin Hotărîrea Guvernului <strong>nr</strong>. 710 din 20 septembrie2011, Programul strategic de modernizaretehnologică a guvernării (e-transformare). Prinaceasta se urmărește modernizarea sectorului publicși asigurarea unei implementări mai eficientea strategiei de comunicare. Comunicarea dintre instituţiileguvernamentale și cetăţeni reprezintă unpunct foarte important în cadrul oricărei instituţiipublice, iar social media este un instrument destulde utilizat în contactul cu aceștia. Despre importanţautilizării noilor mijloace de comunicare socialăs-a discutat în cadrul primului seminar „Socialmediași guvernarea”, la 27-28 septembrie curent,la Chișinău, adresat instituţiilor guvernamentaledin Republica Moldova. Seminarul a fost condusde către Michael Cervieri, co-fondator al companieide comunicare digitală și tehnologie mass-mediaScribeLabs, consultant pentru instituţii, agenţiiși ONG-uri, care a accentuat rolul reţelelor socialeîn comunicarea cu cetăţenii. De asemenea, acestaa informat despre modul în care funcţionează spaţiulvirtual în cazul noilor mijloace de informare înmasă, despre modul în care este promovat conţinutulpentru web, cum pot fi utilizate reţelele socialepentru a angaja audienţele-ţintă și a prezentatcele mai bune practici aplicate de către guverne șiorganizaţii neguvernamentale din alte ţări, îmbunătăţindastfel comunicarea cu cetăţenii.Așadar, prezenţa Comisiei Electorale Centraleon-line este un plus pentru viitorii alegători, aceștiaavînd posibilitatea de a-și face o imagine cîtmai clară despre specificul oricărui tip de alegeriși despre activitatea pe care o derulează Comisia.A fi vizibil și activ pe reţelele de socializare poateconstitui un veritabil atu. Putem afirma că reţelelesociale și în continuare vor face parte din viaţacotidiană a fiecăruia și nu putem nega faptul căacestea sînt necesare, iar uneori chiar bine veniteîn rezolvarea urgentă a unor probleme. Fiecareutilizează aceste oportunităţi de comunicare, informareși promovare după bunul plac.<strong>BULETIN</strong> <strong>INFORMATIV</strong> NR. 7 47
- Page 1 and 2: BULETIN INFORMATIVnr. 7Chişinău
- Page 4 and 5: Dragi prieteni,Anul 2011 a fost un
- Page 6 and 7: 4. Cu ce idei noi veniţi în calit
- Page 8 and 9: de a participa la treburile Statulu
- Page 10 and 11: ile consiliilor de nivelul al doile
- Page 12 and 13: INTERVIU CU MEMBRUL CEC, DNA SVETLA
- Page 14 and 15: Astfel, Comisia Electorală Central
- Page 16 and 17: Cîștigătorii concursului „Cel
- Page 18 and 19: INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR ELECTORA
- Page 20 and 21: 20Dar sa le luăm pe rînd. Prima e
- Page 22 and 23: te imediat după constituirea organ
- Page 24 and 25: BRIDGE nu trebuie perceput ca un in
- Page 26 and 27: Secvenţe din seminarele BRIDGE des
- Page 28 and 29: pre neregulile observate. Totodată
- Page 30 and 31: Text îngrijit de Angela Furtună,c
- Page 32 and 33: Problemele și insuccesele în orga
- Page 34 and 35: contestaţii, iar în cel de-al doi
- Page 36 and 37: 1. Membrii organelor electorale inf
- Page 38 and 39: menţionate sursele utilizate pentr
- Page 40 and 41: Nr.Problemed/o7. • Lipsa la MAI a
- Page 42 and 43: Totalizarea rezultatelor alegerilor
- Page 44 and 45: Nr.Problemed/o4. • Fluctuaţia ma
- Page 48 and 49: Totuși, în ciuda percepţiilor pr
- Page 50 and 51: Dreptul de a vota este unul dintre
- Page 52 and 53: cifice (alegeri prezidenţiale, ale
- Page 54 and 55: Prezentarea mașinii pentru votarea
- Page 56 and 57: Hotărîrea Marii Camere din 27 apr
- Page 58 and 59: i-a încălcat drepturile sale gara
- Page 60 and 61: FINANŢAREA PARTIDELOR POLITICE:TRA
- Page 62 and 63: ămîne unul continuu, chiar și du
- Page 64 and 65: Conferinţă cu tematica „Reforma
- Page 66 and 67: cadrul proiectului sus-menţionat:a
- Page 68 and 69: de Stat „CRIS „Registru“ și
- Page 70 and 71: Gerard Latortue, ex-prim-ministrul
- Page 72 and 73: eficientă a serviciilor publice, c
- Page 74 and 75: Implementarea activităţilor prev
- Page 76 and 77: cazul în care această tendinţă
- Page 78 and 79: După ce au fost formulate direcţi