Dreptul de a vota este unul dintre fundamenteleoricărei democraţii. Toate sistemele de vot, inclusive-votingul, trebuie să corespundă principiilorde bază ale organizării și desfășurării scrutinelordemocratice. Voinţa poporului trebuie să fie exprimatăprin alegeri libere, care au loc în mod periodicprin sufragiu universal, egal, direct, secret și liberexprimat. 10 Aceste principii, specifice votului tradiţional,dar și noilor tehnici de votare, au fost pe largreflectate și în Recomandarea Rec (2004)11 privindstandardele legale, operaţionale și tehnice pentruvotul electronic, adoptată de Comitetul de Miniștrial Consiliului Europei la 30 septembrie 2004. 11 Majoritateaţărilor europene au ţinut cont de standardeleprevăzute de această Recomandare la etapaelaborării legislaţiilor interne în domeniu.-Avantajele votului electronic sînt următoarele:costurile reduse ale acestuia. Specialistul francezîn acest domeniu, Michel Laflandre 12 considerăcă raportul dintre costurile pentru votulelectronic și cel pentru exercitarea votului prinbuletine din hîrtie ar fi de 1 la 5. Această diferenţăde raport este determinată de faptul căvotul exprimat prin buletine de vot necesită cos-10Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994,publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova <strong>nr</strong>.1 din18.08.1994.11Recommendation Rec(2004)11 „Legal, operational andtechnical standards for e-voting” adopted by the Committeeof Ministers of the Council of Europe on 30 September 2004and explanatory memorandum.12Michel Lafl andre „Le vote électronique – expériencesfrançaises et internationales”50Mașină pentru votarea electronică utilizată în SUA.------turi mari pentru tipărirea buletinelorde vot pe un anumit tip de hîrtie, confecţionareaștampilelor speciale, platapentru transportarea buletinelor și adocumentaţiei electorale, plata pentrumunca funcţionarilor electorali etc.Costurile pentru votul electronic sîntîncă mai mari, însă acestea sînt suportatede stat o singură dată, urmînd cala scrutinele următoare să fie utilizateaceleași mașini de vot sau calculatoare.Odată cu dezvoltarea iniţială a sistemului,folosirea lui la fiecare scrutin necesităeforturi organizatorice reduse în ceeace privește personalul, infrastructura,materialele necesare pentru a vota,transmiterea și numărarea voturilor;exercitarea mai comodă a dreptului la vot șiușurinţa centralizării rezultatelor, aceasta deoarecevotul electronic permite o număraremai rapidă și mai exactă a voturilor;facilitarea accesului la vot al persoanelor cudizabilităţi sau al celor care locuiesc departede secţia de votare;gradul înalt de securitate. Atît timp cît sistemuleste supus unor teste riguroase de securitateînaintea folosirii lui și este permanent scanatpe durata procesului, riscurile sînt aproapeinexistente. Prin urmare, orice vot dublu va fiușor de depistat. Întrucît toate sistemele de e-voting sînt folosite în combinaţie cu Registrulelectronic al alegătorilor, introducerea coduluipersonal al alegătorului în sistemul integrat vapermite verificarea cu ușurinţă a faptului dacăpersoana respectivă a votat într-o altă locaţie;votarea electronică poate dura un timp mai îndelungatdecît o zi, ceea ce oferă o flexibilitateîn privinţa momentului exercitării votului, spredeosebire de votarea tradiţională care se desfășoarăîntr-o singură zi a săptămînii, de regulăduminica;atragerea semnificativă a tinerilor în procesulelectoral, ceea ce diminuează absenteismul specifictinerei generaţii. Unii specialiști în domeniuconsideră că participarea va crește doar în rîndulanumitor segmente de electorat, în timp ceîn rîndul altor segmente ar putea scădea;nu există constrîngeri spaţiale pentru alegători,ei singuri își aleg secţia de votare în care să-și<strong>BULETIN</strong> <strong>INFORMATIV</strong> NR. 7
exercite votul. Autorităţile electoraleau posibilitatea de a identifica întimp real cîţi cetăţeni au votat și careeste structura voturilor, aspect careconstituie o problemă pentru votultradiţional. În același timp, este posibilăefectuarea unei analize on-lineprivind structura votanţilor pe grupede vîrstă, sex etc.Principalele dezavantaje ale votuluielectronic sînt:- votul la distanţă nu poate asiguraintimitatea oferită de cabina de vot.Cel mai mare risc e posibilitatea cavotantul să poată fi forţat de altcineva(fie că este vorba de presiuniledin partea unui membru al familiei,fie din partea șefului sau colegilorde serviciu) să voteze o anumită opţiune;- nu toţi cetăţenii au acces egal la posibilităţilede a vota electronic, ceea ce ar face ca alegerilesă fie mai puţin reprezentative. Înlocuireavotului tradiţional cu sistemul de e-voting artransforma actul votării dintr-un exerciţiu democraticîntr-o procedură tehnică. Votul e maimult decît un simplu act de a indica preferinţelepolitice ale fiecăruia, este o responsabilitatecivică care sporește solidaritatea socială șiîi unește pe cetăţeni. Prin urmare, e-votingulîntotdeauna trebuie să rămînă o opţiune facultativăși în niciun caz să substituie totalmenteprocedura de vot tradiţională;- votul electronic diminuează foarte mult controlulfizic asupra votării, controlul efectuat devotaţi și de către votanţi, fapt ce încurajeazăcreșterea riscurilor de fraude și erori tehnice. 13Este absolut necesar ca toate riscurile posibilesă fie mai întîi analizate și găsite mijloace șiproceduri necesare eliminării lor.Majoritatea ţărilor europene care utilizează sistemulde e-voting, la etapa implementării acestuiaau desfășurat mai întîi un studiu de fezabilitateprivind aplicarea lui. În acest context, vom menţionaexperienţa Autorităţii Electorale Permanente13Robert Krimmer, Rüdiger Grim „Gesellschaft für Informatikand E-Voting”, Bonn 2008Votarea electronică a persoanelor cu dizabilităţi.a României care, în colaborare cu Agenţia StatelorUnite pentru Comerţ și Dezvoltare, pe parcursulanului 2011 au realizat un studiu de fezabilitate privindsistemul electronic pentru managementul alegerilordin România. Rezultatele finale ale acestuistudiu au fost prezentate pe 27 octombrie curentîn cadrul conferinţei „Posibilitatea dezvoltării sistemuluielectoral prin implementarea unui sistemintegrat de management al proceselor electorale”.Scopul acestui studiu a fost de a ajuta AutoritateaElectorală Permanentă la dezvoltarea unui SistemElectronic de Gestiune Electorală (EEMS), capabilsă automatizeze autentificarea votului și proceselede votare/numărare a voturilor, precum și proceseleelectorale administrative. Rezultatele studiuluiau indicat anumite dificultăţi la diverse etapeale procesului electoral printre care: identificareala distanţă a alegătorului, autentificarea actuluivotării și opţiunii selectate, precum și asigurareasecretului votului deja exprimat, deoarece votulpe hîrtie își pierde legătura cu votantul, pe cînd e-votingul păstrează această legătură liniară.Recomandarea Rec (2004)11 a Consiliului Europeistabilește că orice sistem de vot electronic,pînă a fi introdus, trebuie mai întîi să fie verificatși testat în cadrul unor proiecte-pilot. Experimentelepot fi efectuate pe un anumit grup dealegători (studenţi, alegătorii aflaţi peste hotareetc.), pe un anumit teritoriu (o parte a orașuluisau a regiunii etc.) sau în timpul unor alegeri spe-<strong>BULETIN</strong> <strong>INFORMATIV</strong> NR. 7 51
- Page 1 and 2: BULETIN INFORMATIVnr. 7Chişinău
- Page 4 and 5: Dragi prieteni,Anul 2011 a fost un
- Page 6 and 7: 4. Cu ce idei noi veniţi în calit
- Page 8 and 9: de a participa la treburile Statulu
- Page 10 and 11: ile consiliilor de nivelul al doile
- Page 12 and 13: INTERVIU CU MEMBRUL CEC, DNA SVETLA
- Page 14 and 15: Astfel, Comisia Electorală Central
- Page 16 and 17: Cîștigătorii concursului „Cel
- Page 18 and 19: INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR ELECTORA
- Page 20 and 21: 20Dar sa le luăm pe rînd. Prima e
- Page 22 and 23: te imediat după constituirea organ
- Page 24 and 25: BRIDGE nu trebuie perceput ca un in
- Page 26 and 27: Secvenţe din seminarele BRIDGE des
- Page 28 and 29: pre neregulile observate. Totodată
- Page 30 and 31: Text îngrijit de Angela Furtună,c
- Page 32 and 33: Problemele și insuccesele în orga
- Page 34 and 35: contestaţii, iar în cel de-al doi
- Page 36 and 37: 1. Membrii organelor electorale inf
- Page 38 and 39: menţionate sursele utilizate pentr
- Page 40 and 41: Nr.Problemed/o7. • Lipsa la MAI a
- Page 42 and 43: Totalizarea rezultatelor alegerilor
- Page 44 and 45: Nr.Problemed/o4. • Fluctuaţia ma
- Page 46 and 47: cunoașterea mai bună a candidaţi
- Page 48 and 49: Totuși, în ciuda percepţiilor pr
- Page 52 and 53: cifice (alegeri prezidenţiale, ale
- Page 54 and 55: Prezentarea mașinii pentru votarea
- Page 56 and 57: Hotărîrea Marii Camere din 27 apr
- Page 58 and 59: i-a încălcat drepturile sale gara
- Page 60 and 61: FINANŢAREA PARTIDELOR POLITICE:TRA
- Page 62 and 63: ămîne unul continuu, chiar și du
- Page 64 and 65: Conferinţă cu tematica „Reforma
- Page 66 and 67: cadrul proiectului sus-menţionat:a
- Page 68 and 69: de Stat „CRIS „Registru“ și
- Page 70 and 71: Gerard Latortue, ex-prim-ministrul
- Page 72 and 73: eficientă a serviciilor publice, c
- Page 74 and 75: Implementarea activităţilor prev
- Page 76 and 77: cazul în care această tendinţă
- Page 78 and 79: După ce au fost formulate direcţi