BULETIN INFORMATIV nr. 7 - Cec.md

BULETIN INFORMATIVnr. 7Chişinău • 2011BULETIN INFORMATIV NR. 7 1

Publicaţie semestrialăAdresa Comisiei Electorale Centrale:str. Vasile Alecsandri, nr.119,Chișinău, MD-2012www.cec.mdConsiliul coordonator pentru pregătirea publicaţiilor Comisiei Electorale Centrale:Dr. Iurie Ciocan, președinteDr. Ștefan Urîtu, vicepreședinteAndrei Volentir, secretarVadim Moţarschi, membruMariana Musteaţă, membruElizaveta Oţel, membruDr. Doina Bordeianu, membruAutorii materialelor:Dr. Ștefan UrîtuMariana MusteaţăDr. Doina BordeianuCorneliu PasatCristina AngheliNatalia PătrunjelAngela FurtunăLiliana TarlevAngela MusteaţaRedactor:Angela MusteaţaSelecţie imagini:Corneliu PasatCristina AngheliNatalia PătrunjelTiraj: 300 ex.2BULETIN INFORMATIV NR. 7

Dragi prieteni,Anul 2011 a fost un an plin de evenimente importantepentru Comisia Electorală Centrală. În11 februarie a fost confirmată noua componenţăa Comisiei Electorale Centrale, iar peste scurt timpParlamentul a stabilit pentru 5 iunie alegerile localegenerale. Fiind preocupaţi în principal de organizareaalegerilor, pregătirile pentru editarea numărului7 al Buletinului Informativ au început maitîrziu, după finalizarea tuturor activităţilor legatede scrutin. Din această cauză publicaţia noastră,deși anunţată semestrială, apare în anul curent osingură dată.Numărul de faţă începe cu rubrica „Interviuri”,devenită deja tradiţională. De data aceasta intervievaţiiau fost numai membri ai Comisiei ElectoraleCentrale, care și-au expus impresiile despre nouacalitate în care au fost confirmaţi sau noua funcţieîn care au fost aleși, domeniul în care s-au încadratși proiectele de viitor pe care intenţionează să lerealizeze la Comisie.În ultima vreme, CEC pune un accent deosebitpe educaţia civică și informarea alegătorilor, pentrucă un alegător informat este și un alegător conștient.Cel puţin pe asta mizează concepţia noastrădespre alegeri corecte și legitimitatea autorităţiloralese. Această tematică este abordată în articolelecu titlurile „Educaţia civică a alegătorilor în perioadaelectorală și perioada dintre alegeri” și „Noilemijloace de comunicare socială și informarea alegătorilor”.Un aspect extrem de important ce influenţeazăcorectitudinea desfășurării procesului electoralţine de instruirea funcţionarilor implicaţi în activitateaorganelor electorale inferioare. De modulîn care ei își exercită sarcinile depinde succesulalegerilor și încrederea alegătorilor. Pentru a dispunede un corp de funcţionari bine pregătit, CECintenţionează să înfiinţeze în acest an Centrul deInstruire Continuă. Despre aceasta și altele vizavide profesionalizare vă veţi informa din articolele„Instruirea funcţionarilor electorali pentru alegerilelocale generale din 5 iunie 2011” și „BRIDGE –oportunitate de dezvoltare profesională în domeniulelectoral”.Ca și după alegerile parlamentare din 2009și 2010, Comisia Electorală Centrală cu suportul4partenerilor de dezvoltare a desfășurat după alegerilelocale generale din 2011 un proces de analizăpost-electorală pentru a scoate în evidenţărealizările obţinute, dar și insuccesele, factorii cele-au influenţat. Un articol amplu dedicat acesteianalize este intitulat „Analiza post-electoralăa alegerilor locale generale din 5 iunie 2011”.Materialul este o sinteză a concluziilor la care auajuns specialiștii comisiei.O atenţie aparte comisia o acordă aplicării tehnologiilorinformaţionale în vederea simplificăriiactului de votare. Tema votului electronic estedezvăluită în articolul cu un titlu similar. Autorulne face cunoscute posibilităţile aplicării acestuinou instrument de votare, avantajele, dar și riscurileiminente cu care se pot confrunta autorităţileelectorale în acest exerciţiu.O trecere în revistă a cazurilor electorale laCEDO s-a făcut în articolul cu același titlu. Din elaflăm și care a fost cea mai răsunătoare cauză cuimplicarea cetăţenilor moldoveni deliberată laCurte referitoare la încălcarea Protocolului nr. 1 laConvenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului șiLibertăţilor Fundamentale.În articolul cu titlul „Finanţarea partidelor politice:transparenţă, supraveghere, sancţiuni”, scrisde vicepreședintele CEC, domnul Ștefan Urîtu,este prezentat un punct de vedere prin optica doctrineiliberale asupra finanţării partidelor politice.Autorul nu pretinde la o expunere a poziţiei oficialea CEC, subliniind că sînt niște reflecţii personaleasupra problemei.Pentru acei care se interesează de vizitele delucru și relaţiile pe plan extern ale comisiei ampus la dispoziţie un material cu titlul „Evenimenteleinternaţionale la care au participat reprezentanţiiCEC”.Am inserat și un articolaș denumit „E firesc sătindem spre mai mult”, scris cu multă stăruinţă deun începător despre impresiile în urma studiilor laAcademia de Administrare Publică de pe lîngă PreședinteleRepublicii Moldova.Iar în ce constă procesul de planificare strategicăa Comisiei Electorale Centrale și ce activităţis-au realizat în acest sens este explicat în articolulcu același nume.Colegiul de redacţieBULETIN INFORMATIV NR. 7

SCURTE INTERVIURI CU MEMBRIICOMISIEI ELECTORALE CENTRALEINTERVIU CU PREŞEDINTELE CEC, DR. IURIE CIOCAN„Pentru a face faţă provocărilor prezentului şi viitorului, este important ca experienţa şi performanţeleComisiei Electorale Centrale să aibă un vector permanent al ascensiunii către cele mai bunepractici în domeniu”.Dr. Iurie Ciocan, președinteleComisiei Electorale Centrale1. Domnule Ciocan, aveţi o experienţă bogatăde activitate în cadrul organelor electorale. Aţifost membru al Comisiei în mandatul 2003-2005,ulterior secretar CEC din toamna lui 2005 pînă înfebruarie 2011, iar la 15 februarie anul curent aţifost ales în funcţia de președinte. Cum vă simţiţiîn această calitate?Fără mari schimbări în percepţie. Este practicaceeași activitate, doar că s-au adunat mai multesarcini plus la cele existente anterior, cum ar fi deexemplu gestionarea financiară și administrativăa activităţii Comisiei Electorale Centrale. În rest,toate activităţile desfășurate anterior au rămasvalabile și în acest mandat.2. Cum apreciaţi activitatea comisiilor precedente?Care sînt primele lucruri pe care le-aţi făcutdupă preluarea președinţiei?Fiecare componenţă nominală a Comisiei ElectoraleCentrale are acumulată o experienţă care întimp poate fi examinată inclusiv sub aspect critic.Noi facem acest lucru după sfîrșitul fiecărei campaniielectorale, la sfîrșitul fiecărui an încercămsă analizăm cele desfășurate în timpul campanieielectorale sau în anul precedent pentru a trageconcluzii. Sper și cred că noi reușim să ne perfecţionăm,iar activitatea Comisiei Electorale Centraleși calitatea muncii prestată de membrii CEC este încreștere din an în an.Mai multe lucruri au fost imediat realizate,inclusiv stabilirea circulaţiei electronice a documentelorși comunicarea prin intermediul reţelelorelectronice în aparatul CEC. Încă în componenţatrecută am stabilit că ziua în care membriiCEC sînt convocaţi în ședinţă să fie considerată zide muncă și achitată din bugetul Comisiei ElectoraleCentrale, respectiv membrii CEC petrec la sediutoată ziua în care are loc ședinţa Comisiei. Acrescut nivelul de pregătire al proiectelor pentruședinţă, inclusiv gradul de pregătire al membrilorCEC, implicarea lor în desfășurarea ședinţelor.Acestea, de fapt, sînt schimbările de bază, însăîntre timp am mai făcut anumite reparaţii cosmeticestrict necesare în sediul Comisiei ElectoraleCentrale.3. Referitor la preocupările Dvs. în afara Comisiei,după preluarea președinţiei nu aţi renunţatdefinitiv la antrenamentele de box?Ba din contra, îmi petrec mai mult timp în salade sport. Ziceam și mai înainte că orice activitatesportivă, exerciţiile fizice mă ajută să dau jos stresul,iar activitatea mea devine astfel mult mai eficientăla locul de muncă.BULETIN INFORMATIV NR. 7 5

4. Cu ce idei noi veniţi în calitate de președinteCEC? Ce aţi dori să schimbaţi în structura și înactivitatea CEC?Practic este deja finalizată planificarea strategicăa activităţii Comisiei Electorale Centrale peperioada 2012-2015, un ciclu electoral în baza alegerilorlocale. Acest plan strategic prevede priorităţileși viziunile noastre asupra dezvoltării Comisieiși direcţiile de evoluţie a activităţii noastre. Ceeace ţine de partea legală, organizatorică, materialtehnicăși implementarea sistemelor informaţionaleîn activitatea CEC, acestea toate sînt elucidate înplanul strategic. Acest plan a fost pe larg consultatla nivel de experţi locali și internaţionali, precum șicu societatea civilă și partidele politice din RepublicaMoldova.Referitor la noua structură organizatorică aComisiei Electorale Centrale pot spune că noi dejaam întreprins măsuri concrete, în special în ceeace ţine de extinderea numărului de angajaţi dincadrul Aparatului CEC, iar, începînd cu anul 2012,vom deschide Centrul de Instruire în DomeniulElectoral pe lîngă Comisia Electorală Centrală.Îmi exprim ferma convingere că noua structurăva fi mult mai eficientă decît structura precedentă.Angajaţii nou-veniţi în Aparatul Comisiei vorfi selectaţi în baza rigorilor legii urmînd ca aceștifuncţionari să fie iniţial bine instruiţi și ulteriorantrenaţi în activitatea plenară a Comisiei ElectoraleCentrale. În aceste condiţii, ei vor putea luacunoștinţă de toată experienţa acumulată de colegiinoștri din aparatul CEC pe parcursul ultimilor14 ani.5. Ce provocări aţi avut de înfruntat în alegerilelocale generale din acest an și cum le-aţiabordat?Pentru mine nu este prima campanie electoralăpentru alegerile locale generale, mai mult ca atît, înexperienţa mea de funcţionar electoral am participatla mai multe misiuni de observare a alegerilorîn numeroase ţări și am avut posibilitatea să studiezexperienţa acestor state, iar unele experienţe pozitiveacumulate le-am implementat și în RepublicaMoldova. Cel mai dificil a fost faptul că ne-am încadratîn aceste alegeri cu o echipă absolut nouă,deoarece în februarie 2011 a fost aprobată o altăcomponenţă a Comisiei Electorale Centrale. Șaptedin cei nouă membri CEC la etapa organizării alegerilorlocale generale din iunie 2011 erau persoanenoi în domeniul organizării alegerilor. Acesta a fostmomentul cel mai dificil care a necesitat o consolidareputernică din partea membrilor Comisiei șiconstat cu satisfacţie că noi am constituit o echipăbună și am făcut faţă tuturor provocărilor apăruteîn perioada electorală și în activitatea de zi cu zi.Pentru acest lucru ţin să mulţumesc colegilor dinComisia Electorală Centrală și funcţionarilor dinaparatul de lucru al CEC.Pentru a face faţă provocărilor prezentului șiviitorului, este important ca experienţa și performanţeleComisiei Electorale Centrale să aibă unvector permanent al ascensiunii către cele maibune practici în domeniu. În această ordine de idei,doresc tuturor persoanelor implicate în procesulelectoral mult succes, optimism și realizări remarcabileîn activitate.6BULETIN INFORMATIV NR. 7

INTERVIU CU VICEPREŞEDINTELE CEC, DR. ŞTEFAN URÎTU„Cred că cea mai bogată şi mai impresionantă experienţă am acumulat-o la alegerile din 27 ianuarie1997 în Cecenia, unde monitorizarea s-a realizat sub egida CSCE/OSCE. Situaţia acolo erasimilară cu cea de la noi, iar relaţiile Ceceniei cu Federaţia Rusă sînt similare cu cele ale RepubliciiMoldova cu pretinsa „rmn”.Dr. Ștefan Urîtu, conferenţiar,vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale1. Domnule Urîtu, pînă a veni la Comisia ElectoralăCentrală, o perioadă îndelungată v-aţi desfășuratactivitatea ca președinte al ComitetuluiHelsinki pentru Drepturile Omului din Moldova.Activitatea Dvs. a avut vreo tangenţă cu domeniulelectoral? Experienţa acumulată acolo cu cevă ajută în prezent?În primul rînd vă mulţumesc pentru întrebărileadresate.Într-adevăr am lucrat circa 15 ani la ComitetulHelsinki pentru Drepturile Omului din Moldova(CHDOM), unde o bună parte dintre activităţiledesfășurate cu implicarea mea directă a fost legatăde domeniul electoral. Aș spune chiar mai mult:în mare măsură apariţia CHDOM, care este unadintre primele organizaţii ale societăţii civile dinnoua istorie a Republicii Moldova, se datoreazăsituaţiei de atunci a drepturilor electorale. E momentulsă amintesc unele aspecte. În fosta URSSse alegea „unul din unul”, pentru că era sistemulunipartinic. Atunci cînd fostul imperiu s-a destrămat,anumite forţe separatiste au fost alimentate,se jucau de-a democraţia, declarau referendumuriși alegeri, dar care în realitate nici nu aveau loc.Noi, cei de la CHDOM, am monitorizat toate tipurilede alegeri pe teritoriul Republicii Moldova șiam raportat rezultatele publicului larg. De exemplu,așa-numitele alegeri în pretinsa „republicămoldovenească nistreană” între anii 1992 și 2000s-au produs în condiţii absolut nedemocratice, fiindnici libere și nici corecte. De fiecare dată eradeclarată ceea ce numeau ei stare excepţională,cu urmările respective: interzicerea partidelor politiceși limitarea activităţilor asociaţiilor obștești,cenzurarea presei și controlul asupra mass-mediei,limitarea utilizării mijloacelor de multiplicare,percheziţii inopinate și verificarea pașapoartelor.Am participat nemijlocit, dar și prin intermediulcolegilor de la CHDOM, la monitorizarea alegerilorîn ţările învecinate (România, Ucraina) și în unelemai îndepărtate (Norvegia, Belarus, Rusia). Credcă cea mai bogată și mai impresionantă experienţăam acumulat-o la alegerile din 27 ianuarie1997 în Cecenia, unde monitorizarea s-a realizatsub egida CSCE/OSCE. Situaţia acolo era similarăcu cea de la noi, iar relaţiile Ceceniei cu FederaţiaRusă similare celor ale Republicii Moldova cu pretinsa„rmn”, deși trebuie să menţionez că Ceceniaavea în cadrul URSS un statut legal de republică(fiind pe atunci republică autonomă în cadrulURSS), spre deosebire de cel al autoproclamatei„rmn”. După cum vedeţi, mai multe dintre activităţilemele anterioare mi-au permis să acumulezexperienţă, care îmi este de real folos acum înaceastă funcţie. Pe de altă parte, poziţia pe care oam acum diferă de cea pe care o aveam în cadrulCHDOM. Aș spune chiar că este o altă faţetă a monedei.Dacă la CHDOM urmăream doar intereselealegătorului și ale concurentului electoral, adicădrepturile omului de a alege și de a fi ales, dreptulBULETIN INFORMATIV NR. 7 7

de a participa la treburile Statului, fie direct, fieprin aleșii săi, acum, în această postură, împreunăcu colegii din CEC am obligaţia să asigur realizareaacestor drepturi. Evident că îmi este de marefolos experienţa acumulată la CHDOM, pentru cămă ajută să înţeleg cît se poate de bine ambelepărţi. Datorită acelei experienţe, îi pot înţelege peacei care monitorizează, cunosc mai bine care sîntpărţile vulnerabile ale sistemului ce ţine de alegeriși care sînt așteptările societăţii civile.2. Ce înseamnă pentru Dvs. funcţia de vicepreședinteCEC în care aţi fost ales? Aveţi vreunproiect legat de activitatea CEC?Ce înseamnă pentru mine funcţia de vicepreședinteal CEC și dacă am vreun proiect legat deactivitatea CEC? În primul rînd aș spune că privescaceastă funcţie ca pe un instrument prin intermediulcăruia pot schimba lucrurile, apropiindu-le cîtmai mult de viziunile mele, care sper că sînt și alemajorităţii populaţiei și partenerilor, dacă vreţiale prietenilor Republicii Moldova. Da, am maimulte proiecte legate de activitatea CEC, primuldintre care este de creștere a încrederii populaţieiîn rezultatele scrutinelor. Sub acest aspect, prinactivitatea mea la CEC, doresc în primul rînd săasigur Partidul Liberal, care m-a propus în aceastăfuncţie și susţinătorii acestuia, că alegerile sîntlibere și corecte. Atunci cînd mi s-a propus aceastăfuncţie, liderul partidului, dl M. Ghimpu, mi-aspus următoarele: „Nu am nevoie de înlesniri șifavoruri din partea CEC, doresc doar să fiu convinscă rezultatele alegerilor corespund voinţeialegătorilor și ca legea să fie respectată”. Aceastavoi face și voi promova principiul corectitudinii independentși imparţial. Pași concreţi se fac dejaîn vederea îmbunătăţirii listelor electorale, careau constituit mărul discordiei după alegerile din 5aprilie 2009 și mai continuă. Un proiect deosebitconstituie asigurarea drepturilor electorale pentrusutele de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova,indiferent de naţionalitatea lor, drepturi caresînt violate de către autoproclamatul regim dela Tiraspol. Sînt convins că prin realizarea acestuiproiect putem contribui mult la integritatea teritorialăa Republicii Moldova.8BULETIN INFORMATIV NR. 7

INTERVIU CU SECRETARUL CEC, DL ANDREI VOLENTIR„Agreez ideea introducerii taxelor regulatorii pentru beneficiarii direcţi ai serviciilor noastre (mărefer aici în primul rînd la partidele politice)”.Andrei Volentir,secretarul Comisiei Electorale Centrale1. Domnule Volentir, aţi fost desemnat pentruprima oară în componenţa Comisiei ElectoraleCentrale și ales secretar al Comisiei. Cum vă simţiţiîn această funcţie?Mă simt destul de confortabil în această postură,deoarece procesele electorale nu-mi sînt străine.Nu este un secret faptul că anterior, între anii2007 și 2010, cu diferite ocazii, am activat în cadrulComisiei Electorale Centrale în calitate de reprezentantcu drept de vot consultativ al unui saualtui concurent electoral, ceea ce mi-a asigurat oexperienţă benefică. Prin urmare, m-am integratușor în cadrul instituţiei, fără nicio dificultate.2. Ce impresie v-a făcut instituţia noastră și ceidei vă gîndiţi să realizaţi la CEC?După cum afirmam mai sus, Comisia ElectoralăCentrală îmi este cunoscută nu din reportajele televizate,ci din activitatea pe care am avut-o aici,preţ de mai mult timp, în special în ultimii doi aniînaintea numirii mele în calitate de membru CEC.Cunosc întreg colectivul acestei instituţii de maimultă vreme, apreciez calităţile profesionale șipersonale ale fiecăruia din angajaţii Comisiei și,de aceea, repet, mi-a fost ușor să mă integrez înaceastă instituţie și să găsesc înţelegerea necesarăîn rîndul colegilor. Întotdeauna am admiratprofesionalismul și abnegaţia angajaţilor CEC. Înperspectivă imediată, Comisia Electorală Centralătrebuie să devină un serviciu public performant, cuo echipă consolidată de funcţionari profesioniști,care să fie plătiţi din ce în ce mai bine pentru muncaprestată. Sistemul actual de salarizare nu esteadecvat situaţiei. Or, fiind încadraţi într-o instituţiepublică centrală, funcţionarii CEC nu se bucură decel puţin aceleași salarii de care beneficiază colegiilor din Aparatul Parlamentului, de pildă, saucei din Cancelaria de Stat, bunăoară. Agreez ideeaintroducerii taxelor regulatorii pentru beneficiariidirecţi ai serviciilor noastre (mă refer aici în primulrînd la partidele politice), care ne vor permite săacumulăm fonduri extrabugetare atît de necesarepentru dezvoltarea și reformarea în continuare ainstituţiei noastre.3. În acest an, la 5 iunie, s-au desfășurat alegerilelocale generale. În opinia organizatoriloracestea sînt cele mai complicate. Ce aţi puteaspune referitor la modul în care au decurs ele?Desigur că alegerile locale se deosebesc de celeparlamentare, în primul rînd după modul de organizarea lor. Nu aș putea spune fără echivoc că elesînt mai complicate. Depinde sub ce aspect privimproblema în cauză. Pe de o parte, într-adevăr, avemde a face cu un proces electoral mult mai complex,cu un set de măsuri organizatorice mult mai vast,decît în cazul unui scrutin parlamentar, bunăoară.În cadrul alegerilor locale generale avem, de fapt,trei scrutine simultane: 1) alegerile primarilor, 2)alegerile consiliilor locale de nivelul întîi, 3) alege-BULETIN INFORMATIV NR. 7 9

ile consiliilor de nivelul al doilea – ceea ce înseamnăun efort triplu din partea actorilor implicaţi înacest proces. Pe de altă parte, în cadrul alegerilorlocale generale avem o organizare a organelor dejurisdicţie electorală în 4 trepte ierarhice, cu unaîn plus faţă de un scrutin parlamentar, și, prin urmare,avem și un număr de funcţionari electoralimai mare, care prin munca lor contribuie la bunaorganizare a întregului proces electoral – ceeace ușurează sarcina noastră. Or, am putea chiarspune că în cadrul alegerilor locale, administraţiaelectorală este descentralizată. Cele mai maricompetenţe funcţionale în procesul de organizareși desfășurare a unui scrutin local le deţin organeleelectorale ierarhic inferioare Comisiei. Aici am învedere consiliile electorale de circumscripţie raională/ municipală și, după caz, sătească / comunală/ orășenească. În astfel de împrejuări, scrutinullocal nu mai constituie o dificultate pentru ComisiaElectorală Centrală, cu o singură condiţie, însă, șianume – să avem funcţionari electorali calificaţi.Una dintre problemele principale care au însoţitalegerile locale generale din vara trecută a fost sistemulactual defectuos de constituire a organelorelectorale ierarhic inferioare. Or, în condiţiile cîndpartidele politice au dreptul de a desemna și de arevoca membrii acestor organe, ne-am pomenit însituaţii (destul de frecvente) cînd componenţa unuiconsiliu electoral, de pildă, suferea modificări pestemodificări. Am avut și situaţii cînd componenţaunui organ electoral din ziua alegerilor se deosebeaaproape sută la sută de cea care a fost aprobatăla începutul perioadei electorale. Schimbărilefrecvente survenite în componenţa unui organelectoral, într-un răstimp atît de scurt, nu poatesă nu afecteze procesul electoral și, mai ales, calitatealui. Problema se complică dacă ţinem contși de faptul că, de cele mai multe ori, persoaneledesemnate în componenţa organelor electorale nucorespund exigenţelor, cu alte cuvinte nu au calificareanecesară. Desigur, noi acordăm o atenţiesporită instruirii membrilor organelor electoraledin ţară. Însă resursele de care dispunem nu nepermit decît să oferim un singur ciclu de instruire:pentru membrii consiliilor electorale de nivelul aldoilea, apoi pentru cei de nivelul întîi și birourileelectorale. Însă atunci cînd persoana instruită esterevocată înainte de termen, în locul ei vine unanouă, de cele mai dese ori neavînd calificarea necesară.Iată în acest context, am tras anumite lecţiidin ultimul scrutin și, odată cu lansarea Centruluide Instruire Continuă pe lîngă CEC, vom certificafuncţionarii electorali în așa fel, încît, pe viitor, săminimizăm riscul de a avea persoane necalificateîn componenţa organelor electorale.10BULETIN INFORMATIV NR. 7

INTERVIU CU MEMBRUL CEC, DL VADIM MOŢARSCHI„În opinia mea, în orice colectiv trebuie să existe o egalitate între colegi indiferent de careva criterii...”Vadim Moţarschi,membrul Comisiei Electorale Centrale1. Domnule Moţarschi, ce a însemnat pentruDvs. numirea în componenţa Comisiei ElectoraleCentrale? Cum vă simţiţi în această nouă calitate,dar și ca cel mai tînăr membru?Desemnarea mea de către Parlamentul RepubliciiMoldova în calitate de membru al ComisieiElectorale Centrale a fost un moment important alcarierei mele. Acest fapt reprezintă rezultatul munciiîn cadrul unei echipe puternice și, în special, încalitate de reprezentant cu drept de vot consultativîn Comisia Electorală Centrală în cadrul alegerilorparlamentare din 28 noiembrie 2010.Mă simt onorat și, în același timp, responsabilsă activez în această calitate. Referitor la faptulcă sînt cel mai tînăr membru al Comisiei ElectoraleCentrale, ţin să menţionez că nu simt niciun felde diferenţă din acest motiv. Nu simt nici avantajeși nici dezavantaje. Acest fapt nu mă împiedică săîmi îndeplinesc atribuţiile și să îmi impun poziţia îndiferite chestiuni de lucru.În opinia mea, în orice colectiv trebuie să existeo egalitate între colegi indiferent de careva criterii,cu atît mai mult pe motiv de vîrstă.2. Cu ce vă ajută profesia de avocat în exercitareamandatului de membru al CEC?Într-adevăr, activitatea mea de bază este avocatura,or eu sînt unul din cei șase membri nepermanenţiai Comisiei Electorale Centrale. Datorităacestui fapt, în exercitarea mandatului de membrual CEC, mă pot expune cu ușurinţă, împreunăcu ceilalţi colegi avocaţi, din componenţa CEC, închestiunile legate de litigiile judiciare în care CECeste implicată sau care vizează în vreun fel CEC.3. După părerea Dvs., ce calităţi trebuie săaibă un membru al Comisiei Electorale Centrale?Întîi de toate, un membru al Comisiei ElectoraleCentrale trebuie să respecte jurămîntul depus înședinţa în plen a Parlamentului, adică să respecteConstituţia și legile Republicii Moldova, să aperedrepturile și libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,să îndeplinească cu onoare, conștiinţă și fărăpărtinire atribuţiile ce îi revin potrivit funcţiei și sănu facă declaraţii politice pe parcursul validităţiimandatului. Nu în ultimul rînd, bineînţeles, că unmembru CEC trebuie să manifeste patriotism, profesionalism,responsabilitate, colegialitate ș.a.4. Aveţi deja experienţa alegerilor locale generale,cum apreciaţi activitatea CEC și ce propuneriaţi avea?Chiar din 11 februarie 2011, moment în caream fost desemnat de către Parlamentul RepubliciiMoldova în calitate de membru al Comisiei ElectoraleCentrale, am știut că vom avea puţin timp deacomodare în noua calitate, or în acest an trebuiauorganizate alegeri locale generale. Și într-adevăr, la31 martie 2011, Parlamentul stabilise deja alegerilelocale generale pentru data de 5 iunie 2011.Eu consider că noua componenţă împreună cuaparatul CEC a făcut faţă sarcinilor de organizare aacestui scrutin. Bineînţeles că în orice proces existăși aspecte care trebuie îmbunătăţite. Aici aș enumera,în esenţă, perfecţionarea cadrului legislativ șinormativ în domeniul electoral, îmbunătăţirea listelorelectorale, ridicarea nivelului instruirii funcţionarilorelectorali și majorarea salarizării acestora.BULETIN INFORMATIV NR. 7 11

INTERVIU CU MEMBRUL CEC, DNA SVETLANA GUŢU„Un membru CEC trebuie să fie onest, punctual, să respecte legea, să adopte hotărîri corecte, neţinîndcont de apartenenţa politică.”Am participat la o serie de seminare de instruire,care au fost organizate și petrecute de formatoribine pregătiţi. În cadrul lor, am fost familiarizaţicu teme specifice pregătirii campaniei electorale șia alegerilor care se apropiau, au fost examinateprobleme referitoare la pregătirea documentelorpentru înregistrarea candidaţilor, modalităţile desoluţionare a contestaţiilor și litigiilor cu caracterelectoral și altele.Fiind unica femeie în componenţa actuală a Comisiei,e îmbucurător faptul că se menţine balanţagender,care este semnul procesului democratic.Svetlana Guţu,membrul Comisiei Electorale Centrale1. Doamna Guţu, aţi fost desemnată pentruprima oară ca membru al Comisiei ElectoraleCentrale. Cum vă simţiţi în această calitate, fiindunica femeie în componenţa actuală a CEC?În anul 2011, prin hotărîrea Parlamentului RepubliciiMoldova, am avut onoarea să fiu desemnatăîn componenţa Comisiei Electorale Centraleîmpreună cu alţi opt membri. Nu peste mult timpdupă desemnare, am avut ocazia să ne încadrămîn alegerile locale generale și să urmărim procesulde pe loc, alături de colegii din CEC și aparat.2. Acum că aveţi un pic de experienţă în CEC,ce calităţi credeţi că trebuie să aibă un membruCEC?Un membru al Comisiei Electorale Centrale, instituţie-cheieîn procesul electoral din Moldova, vamoderniza sistemul de organizare și desfășurare aalegerilor, va implementa sisteme informaţionaleș.a. Dar pentru aceasta el trebuie să fie onest, punctual,să respecte legea, să adopte hotărîri corecte,neţinînd cont de apartenenţa politică, pentru că deaici vor avea de cîștigat numai cetăţenii RepubliciiMoldova, fiind asigurat un proces electoral maibun, mai transparent, pentru care și optăm.Interviuri realizate de Angela Musteaţa,consultant principal, secţia educaţie civică,training-uri și secretariat12BULETIN INFORMATIV NR. 7

EDUCAŢIA CIVICĂ A ALEGĂTORILOR ÎN PERIOADA ELECTORALĂ ŞIPERIOADA DINTRE ALEGERICristina Angheli, consultant,secţia educaţie civică, training-uri și secretariatNatalia Pătrunjel, consultant,secţia educaţie civică, training-uri și secretariatPromovarea idealurilor democraţiei și atașamentulfaţă de valorile și principiile acesteia esteasigurată, în orice stat de drept, prin intermediuleducaţiei civice. Totodată, educaţia civică oferă posibilitateade a discuta despre modul în care esteconstituită și funcţionează societatea, rolul fiecăruiadintre noi în cadrul ei, modurile în care putem acţionași în care ne putem comporta în viaţa socială.În activitatea sa, Comisia Electorală Centralăpune un accent deosebit pe această componentă,de altfel și Codul electoral prevede implementareaprogramelor de educaţie civică și pregătirea programelorde informare a alegătorilor în perioadaelectorală.Educaţia civică în timpul campaniei electoralecapătă o importanţă specială. Electoratul trebuie săfie informat prin mesaje succinte, precise și obiectivedespre toate procedurile ce ţin de participareaalegătorilor în procesul electoral: verificareanumelui în listele electorale, posibilitatea votării lalocul aflării, modalitatea votării etc. La fel de importantăeste și motivarea alegătorilor de a participala alegeri.Secvenţe din spoturile motivaţionale CEC,Alegerile locale generale, 5 iunie 2011.Materiale printate CEC,Alegerile locale generale, 5 iunie 2011.BULETIN INFORMATIV NR. 7 13

Astfel, Comisia Electorală Centrală (CEC) și-apropus, pentru alegerile locale generale din 2011,să organizeze o campanie informaţionala integrată,avînd un mesaj ușor de identificat de cătrealegător. De asemenea, campania informaţionalăa continuat cursul iniţiat în noiembrie 2010 cuprivire la promovarea imaginii CEC de instituţiemodernă, transparentă, deschisă, credibilă și eficientă.Obiectivele campaniei de informare au fosturmătoarele:- promovarea misiunii civice a alegătorilorde a participa la vot în mod conștient;- creșterea nivelului de informare electoralăși a culturii civice în domeniul electoral;- construirea imaginii CEC în calitate de instituţietransparentă, modernă și primă sursăde informaţii corecte despre proceseleelectorale din Republica Moldova.Campania de informare a alegătorilor s-a desfășuratsub genericul „De la Mic la Mare”, iar sloganulacesteia a fost „Cu pași mici facem lucrurimari!”. Campania „De la Mic la Mare” s-a înscrisperfect în specificul alegerilor locale generale: oameniidin cel mai mic sătuc, ca și cei din comune,orașe și municipii, dispun de drepturi egale pentrua-și alege reprezentanţii la nivel local. Abordarea„De la Mic la Mare” are o încărcătură emoţionalăce sugerează apartenenţa individului la un tot întreg.Astfel, alegătorii printr-un efort comun decidsoarta localităţii lor, a raionului și implicit a ţăriipentru următorii patru ani. Totodată, Comisia ElectoralăCentrală a informat publicul despre diferiteproceduri electorale. În total, pentru campania deinformare din acest an CEC a produs 16 spoturi TVși radio, difuzate de circa 12 mii de ori prin intermediula 28 de radiodifuzori (14 posturi de televiziuneși 14 posturi de radio), care cumulativ au acoperittot spaţiul informaţional al Republicii Moldova. Deasemenea, în cadrul campaniei au fost produse:50 mii de leaflet-uri (pliante) despre actele de identitateîn baza cărora se permite votarea; 4800 depostere; 90 de panouri stradale și bannere Internetpe 3 cele mai vizitate pagini web.În cadrul campaniei de informare, un microbuza circulat pe întreg teritoriul Republicii Moldova cuo echipă mobilă care a informat alegătorii desprealegerile locale generale din 5 iunie 2011. Scopulacestei campanii a fost:14Microbuzul promoţional CEC,Alegerile locale generale, 5 iunie 2011.- informarea și motivarea populaţiei de a participala alegerile locale din 5 iunie 2011;- furnizarea informaţiei detaliate referitoarela actele în baza cărora se poate vota (fluturași);- îmbunătăţirea gradului de conștientizareprivind organizarea alegerilor locale, indiferentde vîrsta alegătorilor;- discuţii cu alegătorii;- prezentarea CEC ca organizaţie modernă șiinovatoare.Microbuzul promoţional a circulat în următoarelelocalităţi: Bălţi, Ungheni, Cahul, Taraclia,Căușeni, Ștefan Vodă, Comrat, Ciadîr Lunga, Edineţ,Rîșcani, Leova, Hîncești, Orhei, Rezina, Soroca,Florești și Chișinău. Totodată, echipa mobilă adistribuit fluturași cu informaţii despre actele deidentitate în baza cărora se poate efectua votareași a organizat un concurs informativ-distractiv subformă de joc tip „Jeopardy”, privind importanţaalegerilor cu participarea cetăţenilor aflaţi prinpreajmă. Cîștigătorii și cei mai activi participanţi laconcurs au fost premiaţi cu tricouri, pixuri personalizateși magneţi.Echipa mobilă CEC, mun. Bălţi,Alegerile locale generale, 5 iunie 2011.BULETIN INFORMATIV NR. 7

Este de menţionat faptul că în alegerile localegenerale CEC a utilizat reţeaua socială Facebookși canalul YouTube. Plasarea informaţiei pe acesteprofiluri a fost eficientă și operativă și a trezitnumai reacţii pozitive. Campania de informare aalegătorilor din 2011, finanţată de Guvernul RepubliciiMoldova, IFES și Consiliul Europei a avut unimpact pozitiv în societate.Acţiunile întreprinse de CEC au un caractercontinuu și sînt orientate preponderent spre asigurareaunui dialog durabil între autoritatea electoralăși societatea civilă. Astfel, pentru a facilitaimplementarea diferitor programe de educaţie civică,Comisia Electorală Centrală și Coaliţia Civicăpentru Alegeri Libere și Corecte au încheiat în aprilie2011 un Acord de parteneriat privind colaborareaîn domeniul educaţiei electorale în contextulalegerilor locale generale, care au avut loc în lunaiunie curent.În perioada dintre alegeri, Comisia ElectoralăCentrală este antrenată în activităţi de educaţiecivică, sărbătorind Ziua internaţională a alegerilor(prima zi de joi a lunii februarie) și Ziua tînăruluialegător (noiembrie). Anul acesta, Ziua internaţionalăa alegerilor a fost marcată pentru a patraoară consecutiv, aceasta fiind lansată la ConferinţaGlobală a Oficialilor Electorali, desfășurată în septembrie2005 în Ungaria.Cu această ocazie, Comisia Electorală Centralăa ţinut o conferinţă de presă la care s-a vorbitdespre importanţa alegerilor într-o societate democratică,despre faptul că fiecare scrutin electoralreprezintă un test al democraţiei, care duce lacreșterea bunăstării ţării, a imaginii și credibilităţiistatului în relaţiile cu partenerii străini.Comisia Electorală Centrală, în parteneriat cuFacultatea de Drept a USM și Institutul TineretuluiGuvernator din Moldova, au organizat o masărotundă cu genericul „Raţiunea de a vota”. La evenimentau participat peste 50 de studenţi care aumanifestat un viu interes faţă de subiectele abordate.Participanţii la masa rotundă au vorbit despreînsemnătatea alegerilor ca prim criteriu al democraţiei,conștientizarea necesităţii participării lascrutin și formarea atitudinii civice faţă de problemelecurente ale societăţii.În cadrul mesei rotunde au fost discutate motivelepentru care merită să mergi la vot și s-a menţionatcă votul trebuie să fie raţional, iar tineriiMasa rotundă „Raţiunea de a vota”,Facultatea de Drept a USM, 3 februarie 2011.trebuie să se implice mai mult în alegeri, precumși faptul că un rol enorm în promovarea culturiidemocratice revine politicienilor.De asemenea, cu prilejul Zilei internaţionale aalegerilor, Comisia Electorală Centrală, în parteneriatcu Institutul Tineretului Guvernator din Moldovași cu Academia de Muzică, Teatru și Arte Plasticedin Republica Moldova, a elaborat un spot de educaţiecivică dedicat acestei sărbători. Spotul a fostrealizat de studenţi-voluntari ai Academiei; prin elComisia Electorală Centrală a transmis un mesaj defelicitare cu ocazia acestei sărbători. Spotul a fostdifuzat în perioada 3-4 februarie 2011 de către maimulte posturi de televiziune cu acoperire naţională.În același context, Compania publică IPNA Teleradio-Moldovaa difuzat două emisiuni radiofonice șio emisiune televizată, la care a participat conducereaCEC și reprezentanţi ai societăţii civile. În emisiuneparticipanţii au analizat diferite aspecte aleprocesului electoral din Republica Moldova.Două concursuri dedicate tinerilor cu vîrsta cuprinsăîntre 14 și 25 de ani: „Cel mai bun postermotivaţional la alegerile locale generale” și „Celmai bun slogan motivaţional la alegerile locale generale”au fost lansate în cadrul unei conferinţe depresă organizate în acest scop.Prin aceste concursuri s-a urmărit sensibilizareatinerilor privind importanţa votării pentru edificareaunei societăţi democratice, informarea tinerilorprivind dreptul lor de vot, identificarea și stimulareatinerilor cu aptitudini creative și cunoștinţe îndomeniul aplicat. Lucrările au fost evaluate dupăcriterii ca valoarea artistică și originalitatea lucrării,atractivitatea și claritatea mesajului posterului, calitateași acurateţea executării/imprimării, creativitate,claritatea și coerenţa mesajului, imparţialitate.BULETIN INFORMATIV NR. 7 15

Cîștigătorii concursului „Cel mai bun poster motivaţionalla alegerile locale generale”.La concursul „Cel mai reușit slogan motivaţionalla alegerile locale generale” au participat41 de persoane, concurenţii încadrîndu-se în tematicaconcursului. În urma evaluării lucrărilorde către membrii comisiei și reieșind din punctajulacumulat de fiecare participant la concurs,cîștigătorii au fost premiaţi cu telefoane mobile,camere foto digitale, MP3 player, memory stickde 8 GB. Este de menţionat faptul că la concursul„Cel mai bun poster motivaţional la alegerilelocale generale” a participat un elev pe numeRobert Cinciuc de numai 14 ani, care nu s-a încadratîn categoria de vîrstă impusă de regulament.Acesta însă și-a motivat participarea prinfaptul că o societate democratică se bazează pecetăţeni bine informaţi și conștienţi de drepturilesale, iar el se consideră ca atare. La concursul deslogane învingător a ieșit studentul Facultăţii deFizică a Universităţii de Stat din Moldova SimionBanu, care a participat cu sloganul „Ești tînărși îndrăzneţ – votează pentru că ai preţ”. Pentruconcursul de postere locul I a fost oferit studenteiUniversităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi,Cristina Boico. În posterul prezentat în formă depuzzle, aceasta a argumentat că „votul tău esteașteptat pentru a asigura integritatea. Nimeni nupoate suplini golul lăsat de tine. Conectează-tela un viitor prosper”.Lucrările participanţilor la concursul de postereau fost expuse în cadrul unei expoziţii, organizatăîn incinta Comisiei. În organizarea și desfășurareaacestei acţiuni, Comisia a fost sprijinită de MinisterulEducaţiei.Ziua tînărului alegător reprezintă un evenimentimportant pentru dezvoltarea abilităţilor de participarea tineretului la procesul de luare a deciziilorși promovarea valorilor democratice, atît la nivellocal, cît și cel republican.În cadrul celei de-a VI-a ediţii a Zilei tînăruluialegător din 2011, Comisia Electorală Centrală, înparteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportuluiși IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, a organizatun concurs TVC cu genericul „20 de ani de alegeridemocratice”, la care echipele participanteau avut posibilitatea de a-și demonstra ingeniozitateași cunoașterea drepturilor electorale și cetăţenești.Scopul concursului a fost valorificareași promovarea potenţialului creator al tinerii generaţii;încurajarea tinerilor de a se implica activîn procesele democratice și sensibilizarea tinerilorprivind drepturile lor electorale. Două echipe,„Votat!” și „Youth SMILE”, au concurat între elela următoarele probe: Prezentarea, Înviorarea,Concursul noutăţilor și Tema de acasă. Astfel,Echipa „Votat!”, locul I, concursul TVC.Echipa „Youth SMILE”, locul II, concursul TVC.16BULETIN INFORMATIV NR. 7

membrii juriului au apreciat la echipe originalitateaideilor prezentate, umorul și abilitatea de aimproviza. În urma rezultatului final, Trofeul TînăruluiAlegător a fost cîștigat de echipa „Votat!”. Înafară de Trofeu, echipa cîștigătoare a primit medalii,diplome și premii bănești în valoare de 400de lei pentru fiecare participant. Locul doi a fostobţinut de echipa „Youth SMILE”, care s-a ales cudiplome și premii bănești în valoare de 300 de leipentru fiecare participant.Concursul desfășuratla Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” acreat o bună dispoziţie tuturor celor prezenţi.Acţiunile de educaţie civică și informare a alegătorilorconstituie o componentă esenţială a procesuluidemocratic. Plenitudinea activităţilor deacest gen, desfășurate de către Comisia ElectoralăCentrală, atît în timpul campaniei electorale, cît șiîn perioada dintre alegeri, au ca scop încurajareatinerilor de a participa la alegeri, precum și sensibilizareacetăţenilor privind rolul și importanţa normelorși principiilor democratice. Totodată, acesteacontribuie în mod evident la ridicarea gradului decunoaștere de către cetăţeni a normelor democraticeși la cultivarea spiritului civic în societate.Lucrări prezentate pentru concursul „Cel mai bun poster motivaţional la alegerile locale generale”.BULETIN INFORMATIV NR. 7 17

INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR ELECTORALIPENTRU ALEGERILE LOCALE GENERALE DIN 5 IUNIE 2011Dr. Doina Bordeianu, șefa secţiei educaţie civică, training-uriși secretariatInstruirea este una dintrepriorităţile Comisiei ElectoraleCentrale. Calificarea profesionalăa membrilor consiliilorelectorale de circumscripţie și amembrilor birourilor electoraleale secţiilor de votare constituiepuncte de reper pentru corectitudineaalegerilor și referinţeimportante pentru observatoriinaţionali și internaţionali atuncicînd apreciază modul de desfășurarea scrutinului.Anul acesta, o atenţie sporităa fost acordată organizăriiinstruirii funcţionarilor electorali pentru alegerilelocale generale. De la bun început, ar trebui sămenţionăm cîteva provocări importante, care audiferenţiat instruirea din acest an de cea organizatăpentru alegerile parlamentare anticipate dinanul trecut, și anume:- ultimele alegeri locale generale au fost desfășuratepatru ani în urmă;- există o serie de prevederi legale, care diferenţiazăorganizarea acestui tip de scrutinde cel parlamentar, cu care persoanele an-18trenate în organizarea alegerilor sînt destulde bine familiarizate avînd în vedere faptulcă, începînd cu anul 2009, am avut 3 scrutineparlamentare;- chiar înainte de începerea campaniei electorale,au fost efectuate o serie de modificăriprocedurale la legislaţia electorală;- pentru alegerile locale generale este constituitîncă un nivel de organe electorale – consiliileelectorale de circumscripţie de nivelul întîi,în care au activat circa 9000 de persoane.Ca și în anii precedenţi, formula pentru care aoptat Comisia Electorală Centrală în demersul săude profesionalizare a funcţionarilor electorali estemodelul de instruire „în cascadă”.Astfel, consiliile electorale de nivelul II au beneficiatde o instruire de două zile, consiliile electoralede nivelul I au beneficiat de un seminar deinstruire de 1 zi, iar membrii birourilor secţiilorde votare – de 2 seminare, a cîte 1 zi. Contabiliiconsiliilor electorale de nivelul II au participat la2 seminare de instruire. O altă categorie de persoanecare au fost instruite de către CEC au fostoperatorii proiectului-pilot de testare a registruluielectronic al alegătorilor și operatorii sistemului detransmitere electronică a datelor privind înregistrareaconcurenţilor electorali, participarea la votși totalizarea alegerilor. CEC a desfășurat seminareși pentru autorităţile administraţiei publice locale.BULETIN INFORMATIV NR. 7

Pregătirea membrilor CEC pentru seminarele din teritoriu,sediul CEC, 10 mai 2011.În afară de activităţile sus-menţionate, Comisiaa elaborat și a distribuit materiale didactice îndouă limbi:- manuale pentru membrii consiliilor electoralede circumscripţie de nivelul I;- manuale pentru membrii consiliilor electoralede circumscripţie de nivelul II;- manuale pentru membrii birourilor electoraleale secţiilor de votare;- îndrumare pentru operatorii sistemului detransmitere electronică a datelor;- îndrumare pentru operatorii proiectului-pilot„Registrul electronic al alegătorilor”;- ghiduri metodice pentru președinţii consiliilorelectorale de circumscripţie;- film instructiv pentru membrii birourilorelectorale ale secţiilor de votare.Materialele didactice cuprind regulamente,instrucţiuni, modele de documente, explicaţii aleprocedurilor electorale, alte informaţii în măsurăsă faciliteze considerabil sarcinile funcţionarilorelectorali din momentul stabilirii datei alegerilor șipînă la totalizarea alegerilor.Instruirea funcţionarilor electorali a fost efectuatăîn 3 etape. După fiecare etapă, reprezentanţiiconsiliului electoral de nivelul I, de nivelul II și,respectiv, ai birourilor electorale au organizat seminareîn propriul organ electoral. În ultima săptămînăde înaintea alegerilor, reprezentanţii consiliuluielectoral de nivelul I și ai birourilor electoraleau organizat un seminar pentru ceilalţi membri aiorganului electoral pentru repetarea următoarelorteme: ziua alegerilor, numărarea voturilor șitotalizarea rezultatelor, transmiterea informaţieiși materialelor electorale.Planul activităţilor de instruire, alegerile locale generale din 5 iunie 2011.BULETIN INFORMATIV NR. 7 19

20Dar sa le luăm pe rînd. Prima etapă a avut locimediat după constituirea consiliilor de nivelul IIși alegerea conducerii acestora. Comisia ElectoralăCentrală a instruit, în cadrul unui seminar de2 zile, cîte 2 reprezentanţi ai consiliilor electoralede nivelul II, un reprezentant din partea administraţieipublice locale din mun. Bălţi și 6 persoanedin partea administraţiei publice locale din mun.Chișinău. Pe lîngă tematicile legate nemijlocit deatribuţiile consiliilor, participanţii au fost instruiţicum să instruiască membrii consiliilor electoralede nivelul I și membrii birourilor electorale.A doua etapă s-a desfășurat după constituireaconsiliilor electorale de nivelul I și alegerea conduceriiacestora. Consiliile de nivelul II au organizatun seminar de circa 4-5 ore pentru 2 reprezentanţiai consiliilor electorale de nivelul I. În prima parte aseminarului au fost discutate responsabilităţile șiatribuţiile consiliului electoral de nivelul întîi, precumînregistrarea concurenţilor electorali de cătreconsiliile electorale de circumscripţie de nivelulîntîi; pregătirea buletinelor de vot; examinarea șisoluţionarea contestaţiilor de către consiliile electoralede circumscripţie de nivelul întîi; înregistrareareprezentanţilor, persoanelor de încredere aleconcurenţilor electorali și acreditarea observatorilor;recepţionarea documentelor și materialelorelectorale; totalizarea rezultatelor alegerilor pecircumscripţie; împachetarea, sigilarea și transmitereadocumentelor și materialelor electorale. În adoua parte a seminarului s-a abordat modalitateade instruire a membrilor birourilor electorale alesecţiilor de votare de către consiliile electorale decircumscripţie de nivelul I.A treia etapă de instruire a fost organizatădupă constituirea birourilor electorale ale secţiilorde votare și alegerea conducerii acestora. Practicîn această etapă sînt instruiţi cei mai mulţi funcţionarielectorali. Conform conceptului propus deComisia Electorală Centrală, consiliile electoralede circumscripţie au avut responsabilitatea de aorganiza două seminare de instruire pentru birourileelectorale ale secţiilor de votare.Primul seminar a fost organizat de consiliulde nivelul II (CECER 2) în orașul de reședinţă alfiecărui raion. Scopul principal a fost oferireamembrilor biroului o privire generală asupra responsabilităţilorlor și indicarea la ceea ce trebuiesă facă și să cunoască înainte de ziua alegerilor.În ajutorul organizatorilor, CEC a venit cu oagendă și un ghid de instruire. Membrii CEC aufost prezenţi la aceste seminare raionale pentrua răspunde la întrebările mai dificile și pentru aprezenta poziţia la diverse capitole problematice.În acest sens, membrii CEC au participat la unseminar separat privind conceptul de instruire alBESV care i-a ajutat să se pregătească mai bine deaceastă activitate.Al doilea seminar trebuia organizat de consiliulde nivelul I (CECER 1) în colaborare cu CECER 2.Durata seminarului – 3-4 ore, momentul desfășurării– înainte de ziua alegerilor. Obiectivul principalal celui de-al doilea seminar a fost să ofereo prezentare generală a responsabilităţilor membrilorbiroului în ziua alegerilor, să organizeze activităţipractice și să abordeze abilităţile-cheie necesareîn ziua alegerilor. Cel de-al doilea seminartrebuia organizat în grupuri mici (25-35 persoane)pentru a fi mai interactiv și pentru a permite CE-CER să acorde mai multă atenţie detaliilor. În susţinereaseminarului 2, CEC a instruit CECER 2 privindmodul în care aceștia vor explica CECER 1 cum săinstruiască BESV și a oferit pentru CECER 1 materialeși un ghid de instruire.Generalizînd, de prima etapă a fost responsabilăîn totalitate Comisia Electorală Centrală, de ceade-a doua – consiliile electorale de circumscripţiede nivelul II, iar în ceea ce privește etapa a treia responsabilităţiles-au împărţit între consiliul electoralde circumscripţie de nivelul I și de nivelul II. Dintreaceștia experienţa cea mai mică în organizarea instruiriloro aveau consiliile electorale de nivelul I.Reieșind din acest considerent, dar și pentru aevalua calitatea celui de-al doilea seminar organizatpentru membrii birourilor electorale ale secţiilorde votare, CEC, împreună cu Fundaţia Internaţionalăpentru Sisteme Electorale (IFES), a elaboratun program de monitorizare.Au fost angajaţi timp de 10 zile cinci monitoricu experienţă de facilitatori. Aceștia au contactatși intervievat președinţii CECER 2 din fiecare raion,au identificat unde și cînd trebuie să se desfășoareseminarul nr. 2 pentru membrii birourilor, au clarificatnecesităţile CECER 1 și 2 pentru organizareaacestei activităţi, au vizitat cel puţin un seminar,au completat un formular de evaluare și au scrisun raport. Prin intermediul acestor monitori, CECa reușit să realizeze următoarele:BULETIN INFORMATIV NR. 7

Consiliile electorale de circumscripţiecare au organizatbine instruirile au inclus raioaneleCăușeni, Criuleni, Șoldăneștiși Telenești. Un nivelde organizare inferior au demonstratraioanele Nisporeniși Rezina.Seminar cu membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare,Alegerile locale generale din 5 iunie 2011, r-ul Strășeni.- monitorizarea implementării programuluide instruire al membrilor birourilor electoraleale secţiilor de votare;- asigurarea că toate CECER 2 nu au uitatdespre necesitatea și importanţa desfășurăriiseminarului nr. 2;- oferirea unei asistenţe rezonabile în organizareaseminarului nr. 2.Conform rapoartelor monitorilor, toate consiliileelectorale de circumscripţie au organizat instruiripentru birourile electorale ale secţiilor de votare.Totuși, deși CECER 2 au fost instruite și cunoșteauconceptul de instruire, niciunul nu a urmatrecomandările CEC în totalitate. În aproape toateraioanele, responsabilitatea pentru organizareaseminarului nr. 2 a fost asumată de CECER 2 și nude CECER 1. Sintetizînd, monitorii au raportat unșir de probleme în seminarele pe care le-au vizitat,și anume:- seminarele au fost axate majoritar pe participanţiicu experienţă;- seminarele au fost organizate prea aproapede ziua alegerilor;- seminarele au fost organizate în grupuri șiauditorii prea mari pentru a asigura nivelulde interacţiune dorit;- materialele de suport nu au fost distribuitela unele birouri electorale ale secţiilor devotare;- în unele raioane nu au fost suficiente materialeîn limba rusă.ConcluziiCa și de fiecare dată, dupăalegeri, Comisia ElectoralăCentrală analizează performanţasa, dar și a organelorelectorale inferioare și formuleazăpropuneri de modificarea practicii electorale. Acestexerciţiu a fost efectuat și la capitolul instruireafuncţionarilor electorali. Prezentăm mai jos concluziilela care am ajuns.1. Membrii organelor electorale inferioare,mai ales cei desemnaţi de către partidele politice,nu sînt interesaţi/motivaţi să-și îndeplinească atribuţiilede serviciu. De aici reiese și dezinteresul lorfaţă de seminarele de instruire organizate în perioadaelectorală. Consecinţa cea mai gravă este căîn ziua alegerilor în organele electorale ajung sălucreze persoane incompetente, fapt ce afecteazăbuna desfășurare a procesului electoral, dar șiimaginea funcţionarilor electorali.Acţiuni propuse pentru soluţionarea problemeiTrebuie întreprinse măsuri pentru constituireaCentrului de instruire continuă în domeniul electoral,desfășurarea cursurilor de instruire și certificareaunui număr suficient de potenţiali funcţionarielectorali care ulterior vor fi angajaţi în organeleelectorale inferioare. Totodată, trebuie de indicatclar în legislaţie că CEC sau CECER poate exclude unmembru al consiliului/biroului în cazul în care acestanu-și îndeplinește corespunzător atribuţiile.2. Deseori, membrii birourilor electorale (înspecial cei din partea partidelor politice) sînt propușiîn componenţa biroului cu puţin timp înaintede ziua alegerilor, neavînd experienţa necesară.În condiţia în care seminarele trebuie desfășura-BULETIN INFORMATIV NR. 7 21

te imediat după constituirea organelor electorale,acești membrii rămîn neinstruiţi, nu au destul timppentru a se încadra în activitatea biroului electoralși nu pot desfășura o activitate productivă.Acţiuni propuse pentru soluţionarea problemeiSe propune modificarea Codului electoral prinintroducerea unui nou articol care să stabileascăun termen limită pentru înlocuirea membrilor birourilorelectorale. În același timp, pentru a nu blocaactivitatea organelor electorale, se va stabili încod, ca după expirarea termenului sus-menţionat,membrii să fie supliniţi de către Comisia ElectoralăCentrală din Registrul Funcţionarilor Electorali.3. Odată cu modernizarea procesului electoral,atribuţiile funcţionarilor implicaţi sînt diversificate,iar legislaţia electorală suferă modificări de laun scrutin la altul. Pe de altă parte, perioada detimp alocată instruirii și pregătirilor pentru alegeri,dar și finanţarea acestui proces este insuficientărămînînd la un nivel constant.Acţiuni propuse pentru soluţionarea problemeiUna dintre soluţii ar fi înaintarea unor propunerila Codul electoral în sensul măririi perioadeiîn care este anunţată data alegerilor și includeriiexprese a unei limitări în ceea ce ţine de perioadaîn care pot fi efectuate modificări la legislaţie.Totodată, este necesară crearea Centrului deinstruire continuă funcţional responsabil de perfecţionareaprofesională a persoanelor implicateîn procesul electoral și continuarea instruirii membrilorbirourilor electorale, consiliilor electorale,contabililor și operatorilor.Materiale CEC utilizate în procesul de instruire la alegerile locale generale din 5 iunie 2011.22BULETIN INFORMATIV NR. 7

BRIDGE – OPORTUNITATE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂÎN DOMENIUL ELECTORALDr. Doina Bordeianu, șefa secţiei educaţie civică,training-uri și secretariatAtunci cînd în ţară au loc anumite evenimenteelectorale (alegeri sau referendumuri), o bună partedin populaţie este implicată într-un fel sau altulîn organizarea și desfășurarea acestora. Roluri sîntmulte. Unii fac parte din organele electorale cafuncţionari electorali, alţii sînt observatori sau reprezentanţiai concurenţilor electorali, alţii sînt jurnalișticare mediatizează întreg procesul electoral,alţii aspiră la o funcţie electivă și candidează în alegeri,alţii îi ajută și fac campanie în favoarea lor șimai sînt cei pentru care evenimentul electoral a fostgîndit de la bun început și anume – alegătorii.Pentru ca toate aceste persoane să poată să-șijoace „rolurile” profesionist, ei trebuie instruiţi corespunzător.Promovarea culturii electorale esteposibil de realizat mai ușor atunci cînd toate persoaneleimplicate înţeleg bine procesul electoral.La nivel internaţional, cel mai cunoscut cursde instruire este programul BRIDGE, acronim carevine din engleză și înseamnă Building Resources inDemocracy, Governance and Elections sau în traducere– Crearea resurselor pentru Democraţie,Guvernare și Alegeri.Proiectul BRIDGE a luat naștere la o ședinţă aexperţilor internaţionali reuniţi în anul 1999, înCanberra, Australia. Ideea era să fie utilizată experienţacelor care au activat în alegeri în diferite ţăriși să fie transformată într-un curriculum informativși dinamic. Primul atelier de lucru BRIDGE afost desfășurat în anul 2001, în Republica DemocraticăTimorul de Est (stat insular situat în parteade sud-est a Asiei). Partenerii proiectului BRIDGEsînt Institutul Internaţional pentru Democraţie șiAsistenţă Electorală (IDEA), Comisia Electorală dinAustralia (AEC), Divizia de Asistenţă Electorală aONU (EAD-UN), Programul Naţiunilor Unite pentruDezvoltare (PNUD) și Fundaţia Internaţionalăpentru Sisteme Electorale (IFES).Curriculum BRIDGE a fost elaborat în comun decătre zeci de experţi electorali din întreaga lume.BRIDGE utilizează o metodologie bazată pe tehnicide învăţare pentru adulţi, lucru în echipă și instruireprin practicare. Pe lîngă cunoștinţe, metodologiamodernă și inovativă a BRIDGE oferă participanţilorposibilitatea de a consolida comunicareaîn interiorul organizaţiei sau între mai multe organizaţii,ţări și culturi.Cursul BRIDGE nu este un curs de instruireoperaţională. El nu încearcă să impună un anumitmodel de organizare a alegerilor, ci mai degrabăîncurajează participanţii să înveţe din exemplelediferitor ţări. Prezentînd practicile concrete utilizateîn statele lumii, BRIDGE se bazează pe principiicare stau la baza organizării și desfășurării tuturoralegerilor libere și corecte, indiferent de ţara încare ele au loc.BULETIN INFORMATIV NR. 7 23

BRIDGE nu trebuie perceput ca un instrument„de ultim moment” pentru organele electorale șialte persoane interesate. El este un instrument petermen lung, de dezvoltare a capacităţilor și deaceea se va organiza cel mai bine în perioada deevaluare și planificare a ciclului electoral.În ultimii doi ani, BRIDGE a cunoscut o creștereuimitoare. În fiecare săptămînă, undeva în lumese desfășoară un atelier BRIDGE, cele 10 moduleBRIDGE au fost extinse pînă la 24, o nouă componentăa proiectului, și anume Democraţie și Guvernare,a fost elaborată, iar contribuţia BRIDGEla îmbunătăţirea prestării serviciilor publice a fostrecunoscută prin Premiul Naţiunilor Unite pentruAdministraţie Publică.Versiunea nr. 2 a cursului BRIDGE este formatădin:- două module de bază:o Planificarea strategică și financiară;-o Introducere în administrarea alegerilor;trei grupuri tematice:o Arhitectura electorală – modulele dinacest grup tematic au în comun naturastrategică, toate vizează mai mult de unciclu electoral și impun planificarea pe5-10 ani înainte;o Conlucrarea cu părţile interesate/ actorielectorali – aceste module sînt grupateastfel, deoarece definesc părţile interesate,interesele lor în cadrul alegerilor,nevoile speciale în cadrul fiecărei etapea procesului electoral, cazurile în carepărţile interesate influenţează pozitivsau negativ procesul electoral, precumși organele electorale;o Operaţiuni electorale – modulele grupatesub această denumire se concentreazăpe toate aspectele proceduraleale procesului electoralÎn tabelul nr. 1 sînt prezentate moduleleBRIDGE în funcţie de numărul de seminare tematicedesfășurate în lume.Sursa: http://bridge-project.org/news/others/935-bridge-statistics24BULETIN INFORMATIV NR. 7

Potrivit paginii web a proiectului BRIDGE, pînăîn prezent au fost desfășurate circa 400 de atelierede lucru. Numărul acestora este în continuă creștere.Dacă în anul 2001 au avut loc mai puţin de 10seminare, atunci în 2011 sînt circa 100.Analizînd răspîndirea seminarelor de tipBRIDGE pe regiuni, observăm că cele mai multeau avut loc în Oceania, ţările din lumea arabă, Asiași Africa (vezi tabelul nr. 2).În Republica Moldova, primul curs de instruirede tip BRIDGE, și anume modulul Formare de facilitatori,a avut loc în anul 2009. Ulterior, ComisiaElectorală Centrală, împreună cu partenerii de dezvoltarePNUD și IFES, a organizat modulele Planificarestrategică și financiară, Votarea în afara ţării,Educaţie civică, Introducere în administrarea alegerilorși Înregistrarea alegătorilor. În afară de aceasta,în anul 2011, reprezentanţi ai CEC au participatSursa: http://bridge-project.org/news/others/935-bridge-statisticsla cursurile BRIDGE organizate la nivel regional înAșhabad (Turkmenistan) și Budapesta (Ungaria).Curriculum BRIDGE, așa cum am menţionat anterior,a fost elaborat de un grup de experţi internaţionali.Pentru implementarea acestuia, Oficiul BRIDGEa creat o reţea de facilitatori. Aceștia sînt persoanecare urmează o procedură de acreditare și apoi obţindreptul de a desfășura modulele BRIDGE și de autiliza metodologia BRIDGE. După cum arată datelestatistice, către sfîrșitul anului 2011, s-au desfășuratcirca 70 de cursuri de Formare a Formatorilor (TtF) șiaproximativ 1300 de facilitatori au fost acreditaţi.Urmare a TtF-ului de 2 săptămîni desfășuratla Chișinău în 2009, au fost semi-acreditaţi în calitatede facilitatori BRIDGE 11 reprezentanţi aiComisiei Electorale Centrale și ai partenerilor dedezvoltare. În prezent, 9 dintre aceștia și-au definitivatacreditarea și sînt facilitatori BRIDGE de nivelWorkshop. De remarcat că la momentul de faţă,aceste persoane sînt unicii facilitatori vorbitori delimbă română din lume.Implicarea Comisiei Electorale Centrale în proiectulBRIDGE constituie un avantaj pentru RepublicaMoldova și o oportunitate pentru perfecţionareprofesională în domeniul electoral. De apreciateste și că CEC, datorită faptului că reprezentanţiai săi sînt facilitatori acreditaţi, poate desfășuraacest tip de instruire de sine stătător. La începutularticolului am menţionat că BRIDGE poate fi organizatpentru diferiţi actori electorali. În ultimii doiani, CEC a invitat în calitate de participanţi la acesteinstruiri funcţionari electorali, reprezentanţi aiautorităţilor administraţiei publice locale, ai MinisteruluiAfacerilor Externe și Integrării Europene, aiorganizaţiilor internaţionale partenere.Cu siguranţă, capacitatea CEC de a desfășuracursuri BRIDGE recunoscute la nivel internaţionalurmează a fi consolidată și acest fapt se va putearealiza plenar odată cu crearea de către ComisiaElectorală Centrală a Centrului de Instruire Continuăîn Domeniul Electoral.BULETIN INFORMATIV NR. 7 25

Secvenţe din seminarele BRIDGE desfășurate de către Comisia Electorală Centrală.26BULETIN INFORMATIV NR. 7

OBSERVAREA ALEGERILOR LOCALE GENERALE DIN 2011Corneliu Pasat, consultant superior,secţia educaţie civică, training-uri şi secretariatPe data de 5 iunie 2011 în Republica Moldovaau avut loc alegerile locale generale. Garanţiadesfășurării unor alegeri libere și corecte depindeîn mare parte de prezenţa și activitatea observatorilor.În activitatea lor, ei se conduc de ConstituţiaRepublicii Moldova, de Codul electoral, deRegulamentul privind statutul observatorilor șiprocedura de acreditare a acestora, de alte actenormative în domeniu, precumși de tratatele internaţionale lacare Republica Moldova esteparte.Conform prevederilor legale,la alegerile locale, ComisiaElectorală Centrală și consiliileelectorale de circumscripţieacreditează observatori naţionalidin partea organizaţiilorneguvernamentale interne.Avînd în vedere specificulalegerilor locale, concurenţiielectorali au posibilitatea dea înainta observatori doar înconsiliile electorale de circumscripţiede nivelul întîi în vedereamonitorizării alegerilor înfiecare secţie de votare din localitatea pentru careei și-au înregistrat candidaţi. Norma a fost prevăzutăpentru a nu admite acreditarea într-o secţiede votare a mai multor persoane din partea aceluiașiconcurent, în caz contrar s-ar crea condiţiiinegale participanţilor la alegeri și aglomeraţie înlocalul secţiei de votare. Totodată, concurenţii auavut posibilitatea să-și înregistreze cîte un reprezentantîn organele electorale de fiecare nivel.Comisia Electorală Centrală este interesată caalegerile să fie monitorizate de un număr cît maimare de instituţii abilitate, deoarece prezenţa masivăa observatorilor permite mai multă transparenţăprocesului electoral, contribuie la creștereaîncrederii cetăţenilor în rezultatele alegerilor, ajutăla identificarea și evitarea eventualelor fraude.Aprecierile pozitive date de experţii electorali reprezintădovada organizării și desfășurării unor alegerilibere și corecte, iar rapoartele de monitorizarescot în evidenţă eventualele probleme, oferindastfel oportunităţi de perfecţionare a procedurilorși legislaţiei electorale.Este foarte important ca în activitatea lor observatoriisă fie imparţiali și prin acţiunile lor să nufacă agitaţie electorală. Ei au dreptul doar să monitorizezeprocesul electoral, fără a se implica înorganizarea și desfășurarea lui, avînd posibilitateade a informa președintele organului electoral des-Briefing pentru observatori naţionali și internaţionali,sediul CEC, 3 iunie 2011.BULETIN INFORMATIV NR. 7 27

pre neregulile observate. Totodată, pentru obţinereaunei monitorizări cît mai corecte și mai credibile,organele electorale și alţi subiecţi electorali nutrebuie să se implice în activitatea observatorilor,avînd acest drept doar în condiţiile legii.Cu părere de rău, la alegerile din acest an, CECa constatat încălcarea statutului de observator decătre observatorii acreditaţi din partea unei organizaţiiobștești și a fost nevoită să anuleze acreditareaacestora. Deși organizaţia respectivă a atacathotărîrea emisă de CEC în instanţa de judecată,aceasta a rămas în vigoare.Pe parcursul campaniei electorale, ComisiaElectorală Centrală s-a aflat într-o colaborare continuăși consolidată cu reprezentanţii misiunilorde observare, fiind receptivă la doleanţele și solicitărilelor. Observatorilor le este garantată liberaparticipare la ședinţele organelor electorale și laalte proceduri electorale importante, despre careei sînt anunţaţi preventiv. Tradiţional, înainte deziua alegerilor, CEC a organizat un briefing pentruobservatori, în cadrul căruia a fost făcută o totalizarepreliminară a activităţii sale și a fost distribuitun CD cu informaţie utilă, în trei limbi.În scopul asigurării bunelor condiţii de activitatea observatorilor internaţionali, ca și în aniiprecedenţi, pentru perioada electorală a fost constituitun oficiu de protocol, din care au făcut parteatît reprezentanţi ai CEC, cît și ai Cancelariei deStat, Ministerului Afacerilor Externe și IntegrăriiEuropene, Ministerului Transporturilor și InfrastructuriiDrumurilor și Ministerului Culturii. Oficiulare următoarele atribuţii: organizează întîlniri șicazarea observatorilor, îi acreditează, le asigurăîntrevederi cu reprezentanţii tuturor subiecţilorimplicaţi în alegeri, acumulează informaţie cu privirela alegeri de la observatorii internaţionali șio generalizează, organizează briefing-uri pentruobservatorii internaţionali, totalizează materialeleprezentate de ei etc.Pentru alegerile locale generale din 5 iunie2011, CEC a adoptat 52 de hotărîri privind acreditareaobservatorilor naţionali și internaţionali. Întotal au fost acreditaţi 1187 de observatori naţionalidin partea a 15 instituţii și 147 de observatoriinternaţionali din partea a 23 de instituţii. Larîndul lor, consiliile electorale de circumscripţie auacreditat din partea concurenţilor electorali și asociaţiileobștești locale circa 10000 de observatori.28Monitorizarea alegerilor locale generale din 5 iunie 2011.Observatorii internaţionali au reprezentat: misiunilediplomatice acreditate la Chișinău; organizaţiiinternaţionale la care ţara noastră este partesau cu care are relaţii de colaborare (OSCE/ODIHR;Consiliul Adunării Interparlamentare a statelormembreale CSI; Programul Naţiunilor Unite pentruDezvoltare (PNUD); Congresul Puterilor Localeși Regionale al Consiliului Europei (CPLRE)); organizaţiineguvernamentale străine (ReprezentanţaFundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale(IFES); Fundaţia Est-Europeană din Moldova;Institutul Republican Internaţional (IRI); InstitutulNaţional Democratic pentru Relaţii Internaţionale(NDI)). În vederea efectuării schimbului de experienţă,necesar pentru elaborarea celor mai bunepractici în domeniul electoral, la alegeri au fostprezenţi colegi din partea organelor electoraledin România, Georgia, Ucraina și Letonia. Cea maimare misiune de observatori naţionali a avut-oAsociaţia Obștească „Promo-LEX”, iar de observatoriinternaţionali – OSCE/ODIHR.Potrivit aprecierilor date de observatori, scrutinuldin 5 iunie 2011 s-a desfășurat în conformitatecu standardele naţionale și internaţionale înmaterie de alegeri. Concurenţii electorali au avutBULETIN INFORMATIV NR. 7

oportunităţi echitabile pentru desfășurarea campanieisale, oferind alegătorilor oportunităţi politicedistincte. Au fost apreciate eforturile ComisieiElectorale Centrale în ceea ce privește organizareascrutinului, menţionîndu-se că a activat în modcolegial, imparţial și transparent. A fost remarcatăîmbunătăţirea calităţii listelor electorale, fapt datoratcolaborării eficiente dintre Comisie și autorităţilelocale.În același timp, s-a constatat că unele aspecteale procesului electoral au fost marcate de lacuneși abateri de la cadrul legal, cauzele fiind caracterulspecific al alegerilor locale, cultura politică joasă aclasei politice, precum și pregătirea superficială aunor subiecţi electorali. Observatorii au remarcatcă mai există unele chestiuni de ordin juridic, administrativși de reglementare care trebuie să fie încontinuare luate în considerare pentru a îmbunătăţiprocesul electoral. Comisia Electorală Centralăţine cont de remarcele misiunilor de monitorizareexpuse inclusiv în cadrul conferinţei de analizăpost-electorală.Monitorizarea alegerilor locale generale din 5 iunie 2011.BULETIN INFORMATIV NR. 7 29

Text îngrijit de Angela Furtună,consultant, secţia alegeri și referendumuriANALIZA POST-ELECTORALĂ A ALEGERILOR LOCALE GENERALEDIN 5 IUNIE 2011Alegerile locale generale din 5 iunie 2011 aureprezentat cel mai important eveniment electoraldesfășurat în acest an. Tradiţional, după fiecarescrutin se organizează un proces de analiză postelectoralăcu implicarea unui corp de funcţionarielectorali și a altor persoane competente care evalueazătoate aspectele ce ţin de alegeri și puncteazăîn urma analizei iregularităţile și deficienţeleobservate.Pentru a stabili care au fost punctele forte,dar și lacunele în organizarea scrutinului, ComisiaElectorală Centrală, cu suportul partenerilorde dezvoltare, a organizat mai multe evenimenteconsacrate analizei acestor alegeri.Analiza post-electorală a inclus trei astfel deevenimente succesive interdependente. Primuleveniment, seminarul desfășurat la 28 iunie 2011, aavut drept obiectiv evaluarea internă a organizării șidesfășurării procesului electoral și planificarea evenimentuluiurmător. Agenda evenimentului nr. 2, organizatla 20 septembrie 2011, a cuprins 5 teme dediscuţie în cadrul cărora au fost identificate aspectedin legislaţia și practica electorală care necesită înmod stringent fie perfecţionare, fie concretizare.30Angela Furtună,consultant, secţia alegeri și referendumuriS-au făcut recomandări concrete pentru perfecţionarealegislaţiei și a procedurilor electorale.Conferinţa internaţională desfășurată la 22 septembrie2011 a constituit ultimul eveniment, celde-al treilea, la care s-a propus spre dezbaterepublică rezultatele evaluării interne a procesuluielectoral.În procesul de analiză post-electorală, au fost implicaţimembrii Comisiei Electorale Centrale, funcţionariiaparatului CEC, membrii consiliilor electoralede circumscripţie și membrii birourilor electoraleale secţiilor de votare. De asemenea au luat partedeputaţi, reprezentanţi ai autorităţilor publice centraleși locale, reprezentanţi ai societăţii civile și aiorganizaţiilor internaţionale, experţi ai Comisiei dela Veneţia și membri ai autorităţilor electorale dinArmenia, Azerbaidjan, Georgia și Letonia.Evenimentul 1 – Analiza internă asupraalegerilor locale generale din 5 iunie 2011O primă analiză internă asupra alegerilor localegenerale din 5 iunie 2011 s-a făcut la 28 iunie2011, în cadrul unui seminar cu participarea membrilorCEC, șefilor de subdiviziuni din aparatul CECși a partenerilor de dezvoltare.Discuţiile au fost structurate conform următoareiagende:- reflecţii asupra alegerilor: ce a mers bine șice trebuie de îmbunătăţit;- analize și rapoarte: participanţii și-au expusopiniile asupra recomandărilor prezentatede Promo-Lex și OSCE/ODIHR cu referire laalegerile locale generale;- planificarea acţiunilor și următoarelor analize:s-au identificat și discutat subiectele ceurmau a fi supuse dezbaterilor la seminarulde analiză electorală din luna septembrie2011.În cadrul discuţiilor au fost relevate succeseleobţinute de CEC pe compartimente: listele elec-BULETIN INFORMATIV NR. 7

torale, administrarea alegerilor, implementareatehnologiilor informaţionale, educaţia civică, informareaalegătorilor și instruirea.S-au menţionat activităţile desfășurate în scurttimp pînă la alegeri și cele din cadrul alegerilorapreciate ca realizări în premieră ale CEC:1. Iniţierea procesului de creare a Registruluifuncţionarilor electorali, care este definit ca sistemde evidenţă la nivel naţional a funcţionarilorelectorali din rîndul cărora CEC selecteazăcandidaturi pentru a le propune în calitate demembri ai organelor electorale inferioare;2. La solicitarea CEC, completarea de către Serviciulde Stat de Arhivă a Nomenclatoarelor-tipale dosarelor primăriilor și consiliilor raionalecu indici și termene de păstrare ale dosarelorcare includ documentele electorale de laalegerile locale generale, precum: hotărîri aleconsiliului/biroului, procese-verbale ale ședinţeloracestora, listele de subscripţie ale candidaţilorindependenţi, registre, acte etc. În felulacesta, documentele electorale sînt transmiseimediat după alegeri în primării și consilii raionale,după cum prevede art. 62 alin. (2) lit. c)din Codul electoral, fiind asigurată completareafondului cu documente de interes local;3. Implementarea blocului de funcţii „Concurenţii”,care a permis înregistrarea electronică acandidaţilor la funcţiile de primar și consilier;introducerea în sistem a denumirilor concurenţilorelectorali (formaţiuni politice), împreunăcu datele candidaţilor de pe listele acestora;ca rezultat, buletinele de vot au putut figenerate automat;4. Afișarea on-line în incinta CEC la turul al doileade scrutin din 19 iunie 2011 a rezultatelorvotării pentru funcţia de primar general almunicipiului Chișinău cu plasarea fotografiilorconcurenţilor electorali și numărul de voturivalabil exprimate pentru fiecare, inclusiv cotaparte (datele fiind transmise o dată la 1 min.),oferindu-se posibilitatea de a monitoriza rezultatelepreliminare ale votării;5. Implementarea proiectului-pilot de testare aRegistrului electronic al alegătorilor în secţiiledin sectorul Centru, municipiul Chișinău, datorităcăruia a fost posibilă vizionarea on-linea procesului electoral, cu afișarea (odată la 10sec.) a informaţiei privind numărul de alegătoriînscriși în listele electorale de bază/suplimentare,inclusiv numărul celor care au participatla votare;6. Participarea CEC la finanţarea campaniei de informare;7. Aplicarea metodei de informare prin utilizareaautobuzului informaţional;8. Instruirea contabililor pentru consiliile electoralede circumscripţie.Dintre activităţile continuate și care au perfecţionatprocesul electoral, au fost remarcate următoarele:1. În vederea îmbunătăţirii calităţii listelor electorale,elaborarea de către CEC a îndrumaruluipractic, intitulat „Autorităţile administraţieipublice locale în alegerile locale generaledin 5 iunie 2011”, ce conţinea explicaţii cudescrierea detaliată a pașilor privind completarealistelor electorale, de acest îndrumarconducîndu-se autorităţile publice locale (încontinuare – APL);2. Efectuarea analizei detaliate a listelor electoralede bază, care a avut ca finalitate identificareadeficienţelor și comunicarea lor APL pentrua fi înlăturate;3. Elaborarea de către CEC cu suportul partenerilorde dezvoltare a spoturilor de educaţiecivică și informaţionale, care au fost solicitatespre difuzare de un număr mai mare de instituţiimedia faţă de alegerile precedente, fiindmajoraţi și timpii de antenă;4. Utilizarea reţelelor de socializare, precum și aaltor metode promoţionale de alternativă;5. Extinderea colaborării cu ONG-rile și cu alţi parteneriîn organizarea campaniei de informare;6. Adaptarea la condiţiile alegerilor locale generalea materialelor de instruire și diseminarealor în timp util;7. Crearea unor noi programe de instruire, carezultat în organizarea instruirii funcţionarilorelectorali, a sporit capacităţile aparatului CEC,iar numărul beneficiarilor de instruire s-a majorat;8. Participarea CEC la instruirea judecătorilor,ceea ce a constituit un suport teoretic și practicimportant pentru judecători privind aplicarealegislaţiei electorale, fiind elucidate problemelecu care se confruntă la examinarea litigiilorce ţin de sfera electorală.BULETIN INFORMATIV NR. 7 31

Problemele și insuccesele în organizarea procesuluielectoral, identificate de către participanţiila seminar, au fost explicate ca fiind generate defactori din afara sistemului de management electoral,precum și de factori interni. Au fost menţionatecazurile nereușite de implicare în procesulelectoral a instanţelor de judecată, comportamentulinadecvat al concurenţilor electorali, observatorilor,lipsa de imparţialitate manifestată de uniifuncţionari electorali, implicarea lor directă sauindirectă în politică.Problemele/insuccesele au fost remarcate peurmătoarele segmente:• Listele electorale;• Instruirea;• Managementul electoral;• Procedurile și practicile electorale.Evenimentul 2 – Seminarul republicande analiză post-electorală ,,Alegerile localegenerale din 2011: probleme și soluţii”Ca urmare a celor discutate în cadrul seminaruluidin 28 iunie 2011, a fost organizat un seminarrepublican de analiză post-electorală cu genericul„Alegerile locale generale din 2011: probleme șisoluţii”, la care au participat foști membri ai consiliilorelectorale de circumscripţie electorală și aibirourilor electorale ale secţiilor de votare, membriiCEC, partenerii de dezvoltare, precum și funcţionariai aparatului CEC.Participanţii au scos în evidenţă deficienţeledin cadrul alegerilor locale generale prezentînd șisoluţiile posibile.În vederea eficientizării discuţiilor și oferirii depropuneri detaliate referitoare la alegeri, au fostcreate 5 grupuri de lucru care au dezbătut următoareletematici:1. Înregistrarea candidaţilor;2. Finanţarea campaniei electorale;3. Soluţionarea contestaţiilor;4. Totalizarea rezultatelor;5. Instruirea funcţionarilor electorali.1. Înregistrarea candidaţilorÎn procesul desfășurării alegerilor, operaţiuneaelectorală de depunere a candidaturilor estedeosebit de importantă și poate fi consideratăsubstanţa unui proces electoral. Codul electoralreglementează normele și procedura depunerii,examinării și înregistrării candidaturilor la funcţiileelective.Desemnarea și înregistrarea candidaţilor sîntlegal clasificate, în funcţie de cine le face, în treicategorii:a) propunerile formaţiunilor politice;b) propunerile candidaţilor independenţi;c) propunerile din partea blocurilor electorale.În campania electorală de la alegerile localegenerale din 5 iunie 2011 a participat un numărmare de formaţiuni politice, precumși candidaţi independenţi.Electoratul a avut posibilitatea dea alege dintre 21 de partide politice,un bloc electoral și 1882 decandidaţi independenţi.Consiliile electorale de nivelurileîntîi și al doilea au fost responsabilede înregistrarea listelorde candidaţi ai partidelor politice,precum și a candidaţilor independenţi.Procedurile de înregistrarepentru partide diferă de cele pentrucandidaţii independenţi. Toţiparticipanţii la alegeri depun documentelenecesare pentru înregistrarela organul electoral, însăcandidaţii independenţi trebuie32BULETIN INFORMATIV NR. 7

Seminarul republican de analiză post-electorală ,,Alegerile locale generale din 2011:probleme și soluţii”, 28 iunie, mun. Chișinău.să fie susţinuţi de un anumit număr de alegători.Procedura înregistrării candidaţilor pentru alegerilelocale generale s-a desfășurat conform legislaţieiîn vigoare.De menţionat că la alegerile locale generale din5 iunie 2011, pentru prima oară a fost implementatblocul de funcţii „Concurenţii”, care a permisînregistrarea electronică atît a partidelor politice încalitate de concurenţi electorali, cît și a listelor decandidaţi ai acestora. Conform datelor parvenitede la consiliile electorale de nivelul al doilea, în totalau fost desemnaţi și înregistraţi circa 62 mii decandidaţi pentru cele 12 649 de funcţii eligibile.În acest scop au fost încadraţi operatori specialinstruiţi și angajaţi în fiecare organ electoralde nivelul al doilea. În plus, înregistrarea în SIAS„Alegeri” a concurenţilor electorali a permis și generareaautomată a tuturor buletinelor de vot.Deși Codul electoral stipulează procedura ceţine de înregistrarea candidaţilor, există multipledeficienţe care ies în vileag anume în urma experienţeiacumulate în perioada electorală. Înregistrareacandidaţilor la diverse funcţii elective a fostuna dintre principalele probleme în aceste alegeri.De aceea, analiza detaliată și, ulterior, efectuareaunui studiu asupra acestui compartiment ar permiteînaintarea amendamentelor la Codul electoralși evitarea multor discordanţe.Grupul de lucru a identificat problemele esenţialeprivind înregistrarea candidaţilor și a propussoluţii posibile care ar putea servi drept obiectivede perspectivă (anexa nr. 1).2. Finanţarea campanieielectoraleFinanţarea campanieielectorale joacă unrol major în organizareași desfășurarea alegerilor.În baza art. 26 lit.e) din Codul electoral,CEC distribuie organelorelectorale, conform devizuluide cheltuieli aprobat,mijloace financiarealocate de la bugetul destat pentru organizarea șidesfășurarea alegerilor.CEC a întreprins un șir deactivităţi, a elaborat instrucţiuni,regulamente și alte materiale care aupermis finanţarea la un nivel mai înalt a consiliilorelectorale de circumscripţie și birourilor electoraleale secţiilor de votare. Utilizarea mijloacelorfinanciare, evidenţa contabilă și darea de seamăa executării devizului de cheltuieli pentru perioadaelectorală s-au făcut în corespundere cu legislaţiaîn vigoare.Cu toate acestea, unele reglementări urmeazăa fi revăzute și precizate. Conform modificăriloraduse Codului electoral din anul 2011, o parte dinfuncţionarii electorali au fost dezavantajaţi prinacordarea de recompense simbolice pentru muncadepusă.În cadrul seminarului de analiză post-electorală,participanţii au discutat toate aspectele referitoarela finanţarea campaniei electorale, modulde utilizare a mijloacelor financiare, precum și raportareafinanciară (anexa nr. 2).3. Soluţionarea contestaţiilorEste de menţionat că în urma studierii rapoartelorconsiliilor și birourilor electorale, s-a constatatcă în primul tur de scrutin cele mai multe contestaţiiau fost depuse în circumscripţiile electorale:Chișinău – 65, Hîncești – 37, Orhei – 33, Cahul– 31, Ocniţa – 24, Briceni – 22, iar cele mai puţineîn circumscripţiile electorale: Florești – 1, Rezina,Sîngerei – 3, Leova – 4, Dubăsari, Rîșcani – 5. Peparcursul perioadei de organizare și desfășurare aprimului tur de scrutin, organele electorale ierarhicinferioare au recepţionat aproximativ 430 deBULETIN INFORMATIV NR. 7 33

contestaţii, iar în cel de-al doilea tur de scrutin –160 de contestaţii.Autorii contestaţiilor depuse la organele electoraleinferioare au invocat încălcări ale legislaţieielectorale în partea ce ţine de modul de efectuarea agitaţiei electorale, inclusiv în ziua alegerilor șicea precedentă acesteia; oferirea de bunuri alegătorilor,transportarea lor către secţiile de votare;utilizarea resurselor administrative; nesuspendareadin funcţia deţinută; modul de acreditarea observatorilor, confirmare a reprezentanţilorconcurenţilor electoral; textul buletinului de vot;refuzul înregistrării candidaţilor în alegeri; modulde constituire/activitate a consiliilor și birourilorelectorale (incompatibilităţi: membru de partid,legătură de rudenie, deţinerea concomitentă afuncţiei de președinte al organului electoral și decea de primar interimar al localităţii), legalitateahotărîrilor/acţiunilor organelor electorale (membriloracestora); influenţarea voinţei alegătorilor(demonstrarea buletinelor de vot, fotografiereaacestora de către alţi alegători).Ca urmare a examinării contestaţiilor depuseși constatării încălcărilor invocate de contestatari,organele electorale au aplicat sancţiuni sub formăde preîntîmpinare/atenţionare a persoanelor culpabile,avertisment, precum și înaintarea solicităriide anulare a înregistrării concurenţilor electorali(ex. cazul Sofia, Hîncești – pentru oferirea de bunurimateriale alegătorilor. Judecătoria Hîncești arespins cererea consiliului electoral).Astfel, în cadrul lucrului în grupul desemnatpentru examinarea problemelor legate de soluţionareacontestaţiilor electorale, au fost supusediscuţiilor cîteva chestiuni-cheie, după cumurmează: ce s-a contestat cel mai mult; soluţiileîn procesul de examinare a contestaţiilor /sancţiunileaplicate; au fost sau nu respectate procedurilede depunere a contestaţiilor (termenele,organele competente); dificultăţi întîmpinate lacompletarea rubricii cu privire la contestaţii dinraportul de activitate; participarea în calitate dereprezentat al organului electoral la examinareacontestaţiilor în instanţele de judecată, situaţiilede problemă. La fel, un subiect important invocatde către participanţi, și anume de președinţiiconsiliilor electorale de circumscripţie, a fost modulde constituire a organelor electorale și componenţaacestora.34Problemele relevate și posibilele soluţii discutateîn grup sînt expuse în anexa nr. 3.4. Totalizarea rezultatelor alegerilorTotalizarea rezultatelor alegerilor este una dintrecele mai importante și responsabile etape în procesulelectoral. De corectitudinea numărării voturilor,totalizării rezultatelor votării depinde, în mare măsură,încrederea alegătorilor în rezultatele votării.La această etapă, majoritatea organelor electoralea asigurat transparenţă maximă în acţiunile sale,disponibilitate de a oferi în timp util oricărui solicitantrezultatele atît preliminare, cît și definitive alealegerilor, astfel sporindu-le credibilitatea.În cadrul pregătirii pentru alegerile locale generaleși în perioada electorală, CEC a realizat maimulte acţiuni menite să îmbunătăţească calitateaîndeplinirii atribuţiilor de către membrii organelorelectorale de nivelurile întîi și al doilea, să eficientizezeactivitatea acestora. Printre aceste acţiunise numără:1. Asigurarea membrilor organelor electoralede toate nivelurile cu materiale de instruire,manuale pentru birourile electorale șiconsiliile electorale de nivelurile întîi și aldoilea, modele ale documentelor electoralepe suport CD etc.;2. Modificarea unor modele ale documentelorelectorale (formularul special, procesele-verbalede numărare și totalizare,rapoartele) în sensul concretizării și simplificării,pentru a ușura procesul de completarea lor;3. Introducerea de către Serviciul de Stat deArhivă (la solicitarea CEC) în Nomenclatoarele-tipale dosarelor primăriilor și consiliilorraionale a unui șir de documente electoralede la alegerile locale (hotărîri ale consiliului/biroului,procese-verbale ale ședinţeloracestora, listele de subscripţie ale candidaţilorindependenţi etc.) și aprobarea InstrucţiuniiCEC privind modul de împachetare,sigilare și transmitere a documentelorelectorale de la alegerile locale pentru afacilita accesul la aceste documente;4. Transmiterea informaţiilor prealabile și arezultatelor preliminare privind rezultatelealegerilor prin intermediul SIAS, actualizareafrecventă a acestora și publicarea peBULETIN INFORMATIV NR. 7

site-ul CEC pentru a oferi celor interesaţiposibilitatea de a lua cunoștinţă de materialelerespective în timp util și implicit, aspori credibilitatea alegătorilor în activitateaorganelor electorale.Cu toate acestea, la totalizarea rezultatelor alegerilors-au constatat mai multe probleme, uneledintre ele fiind similare cu cele identificate în cadrulscrutinelor anterioare:• munca manuală la totalizarea alegerilorrămîne a fi preponderentă, lucru care conducela comiterea de erori în procesul decompletare a documentelor electorale;• insuficienţa pregătirii membrilor organelorelectorale, lipsa unor pîrghii eficientede control, dirijare a activităţii acestora, demotivare și sancţionare;• instituirea în cadrul APL a unei (unor) funcţiicu atribuţii ce ţin de domeniul electoralar asigura continuitate în selectarea și instruireapotenţialilor funcţionari electorali;• comunicarea între organele electorale,transmiterea/obţinerea operativă a informaţiilorsolicitate rămîne a fi dificilă (anexanr. 4).Seminarul republican de analiză post-electorală,,Alegerile locale generale din 2011: probleme și soluţii”, 28 iunie, mun. Chișinău.5. Instruirea funcţionarilor electoraliCEC a acordat o atenţie sporită organizării instruiriifuncţionarilor electorali pentru alegerilelocale generale. Ca și în anii precedenţi, formulapentru care a optat CEC în demersul său de profesionalizarea funcţionarilor electorali este modelul deinstruire „în cascadă”. Astfel, consiliile electorale denivelul al doilea au beneficiat de o instruire de douăzile, consiliile electorale de nivelul întîi au beneficiatde un seminar de instruire de 1 zi, iar membrii birourilorsecţiilor de votare – de 2 seminare, a cîte 1 zi.Contabilii consiliilor electorale de nivelul al doileaau participat la 2 seminare de instruire. O altă categoriede persoane, care au fost instruite de cătreCEC, au fost operatorii proiectului-pilot de testare aregistrului electronic al alegătorilor și operatorii sistemuluide transmitere electronică a datelor privindînregistrarea concurenţilor electorali, participareala vot și totalizarea alegerilor. CEC a desfășurat seminareși pentru APL.În afară de activităţile sus-menţionate, CEC aelaborat și a distribuit materiale didactice în douălimbi: manuale, ghiduri metodice pentru președinţi,un film instructiv, postere etc. Manualele șighidurile cuprind regulamente, instrucţiuni, modeleale documentelor electorale care faciliteazăconsiderabil sarcinile funcţionarilor electorali privindîntocmirea lor, din momentul stabilirii dateialegerilor și pînă la totalizarea alegerilor.În grupul de lucru, care a avut ca temă Instruireafuncţionarilor electorali, au participat reprezentanţiai tuturor subiecţilor care au beneficiatde instruirea organizată de CEC. La început s-a discutatla general despre sistemul organizării și desfășurăriiinstruirii, iar mai apoi s-a mers pe fiecaretip de seminar în parte. În special s-a atras atenţiala următoarele chestiuni: metodeleutilizate; calitatea materialelor deinstruire; aspectele logistice și financiare;factorii ce afectează profesionalismulmembrilor organelorelectorale; identificarea necesităţilor/tematicilor suplimentare.Grupul de lucru a menţionat cîtevaaspecte pozitive ale instruirii desfășuratede către CEC în acest an:structura seminarelor a fost bună,materialele utile și bine pregătite;modalitatea de organizare a seminaruluicu contabilii a fost mult maibună decît anterior. În urma dezbaterilor,au fost identificate următoareleprobleme/provocări majoreși soluţii:BULETIN INFORMATIV NR. 7 35

1. Membrii organelor electorale inferioare, maiales cei desemnaţi de către partidele politice nusînt interesaţi/ motivaţi să-și îndeplinească atribuţiilede serviciu. De aici reiese și dezinteresul lorfaţă de seminarele de instruire organizate în perioadaelectorală. Consecinţa cea mai gravă este căîn ziua alegerilor în organele electorale ajung sălucreze persoane incompetente, fapt ce afecteazăbuna desfășurare a procesului electoral, dar șiimaginea funcţionarilor electorali.Acţiuni ce urmează a fi întreprinse pentru soluţionareaproblemei: constituirea Centrului deinstruire continuă în domeniul electoral, desfășurareacursurilor de instruire și certificarea unuinumăr suficient de potenţiali funcţionari electorali;totodată, trebuie de indicat clar în legislaţie căCEC sau organul electoral inferior poate exclude unmembru al consiliului/biroului în cazul în care acestanu-și îndeplinește corespunzător atribuţiile.2. Deseori, membrii birourilor electorale (înspecial cei din partea partidelor politice) sînt propușiîn componenţa biroului cu puţin timp înaintede ziua alegerilor, neavînd experienţa necesară.În condiţia în care seminarele trebuie desfășurateimediat după constituirea organelor electorale,acești membrii, rămîn neinstruiţi, nu au destul timppentru a se încadra în activitatea biroului electoralși nu pot desfășura o activitate productivă.Acţiuni ce urmează a fi întreprinse pentru soluţionareaproblemei: modificarea Codului electoralprin introducerea unui nou articol care să stabileascăun termen limită pentru înlocuirea membrilorbirourilor electorale; stabilirea unei noi prevederi încod, ca după expirarea termenului sus-menţionat,membrii să fie supliniţi de către Comisia ElectoralăCentrală din Registrul funcţionarilor electorali, pentrua nu bloca activitatea organelor electorale.3. Odată cu modernizarea procesului electoral,atribuţiile funcţionarilor implicaţi sînt diversificate,iar legislaţia electorală suferă modificări de laun scrutin la altul.Acţiuni ce urmează a fi întreprinse pentru soluţionareaproblemei: devine necesar crearea Centruluide instruire continuă funcţional responsabilde perfecţionarea profesională a persoanelor implicateîn procesul electoral; continuarea instruiriimembrilor birourilor electorale, consiliilor electorale,contabililor (inclusiv în chestiuni generaledespre alegeri și proceduri electorale), operatorilor(inclusiv în chestiuni generale despre alegeri șiproceduri electorale).Problemele relevate și posibilele soluţii discutateîn grup sînt expuse în anexa nr. 5.Evenimentul 3 – Conferinţa internaţională„Alegerile locale generale din 2011”Drept continuare a analizei post-electorale,Comisia Electorală Centrală în colaborare cu ConsiliulEuropei a desfășurat la Chișinău conferinţainternaţională cu genericul „Alegerile locale generaledin 2011”, eveniment care a avut loc pe datade 22 septembrie 2011.Conferinţa internaţională „Alegerile locale generale din 2011”, 22 septembrie 2011, mun. Chișinău.36BULETIN INFORMATIV NR. 7

Conferinţa internaţională „Alegerile locale generale din 2011”, 22 septembrie 2011, mun. Chișinău.Pe parcursul unei zile deputaţii, reprezentanţiai autorităţilor publice centrale și locale, reprezentanţiai societăţii civile și ai organizaţiilor internaţionale,experţi ai Comisiei de la Veneţia și membriai autorităţilor electorale din Armenia, Azerbaidjan,Georgia și Letonia au discutat despre înregistrareaalegătorilor și provocările actuale în ceea ce priveșteîntocmirea listelor electorale în particular,dar și administrarea procesului electoral în general.De asemenea s-a pus în discuţie modalitatea încare poate fi perfecţionat cadrul legal în domeniulelectoral.Președintele Comisiei Electorale Centrale, dlIurie Ciocan, a făcut o prezentare generală a alegerilorlocale generale. Au fost expuse problemeleidentificate, lucrările iniţiate, precum și planificareastrategică. Organizarea alegerilor a presupuseforturi considerabile, inclusiv de ordin procedural,logistic, organizatoric, informaţional și educaţional-civic,financiar.În prezentare s-a menţionat despre activităţileîntreprinse în domeniul elaborării și perfecţionăriicadrului normativ, au fost aduse cifre concrete cuprivire la numărul organelor electorale constituite.De asemenea au fost expuse date precise desprecandidaţii înregistraţi la funcţiile eligibile. Cu referirela aspectul financiar au fost prezentate calculeledin devizul de cheltuieli, s-a amintit despreplafonul mijloacelor financiare ce au putut fi virateîn fondul electoral, precum și despre veniturile șicheltuielile concurenţilor electorali în campaniaelectorală. Moderatorul a relevat aspectele ce ţinde monitorizarea, reflectarea alegerilor și campaniade informare. În mod aparte s-a vorbit despreprocesul de automatizare cu aplicarea SIAS „Alegeri”și totalizarea rezultatelor alegerilor. În final,s-a făcut o scurtă prezentare despre Planul strategicpentru anii 2012-2015 al Comisiei ElectoraleCentrale, fiind menţionate direcţiile prioritare pecare și le propune să le urmeze instituţia.Invitatul conferinţei dl Ion Manole, președinteleAsociaţiei „Promo-LEX”, în cadrul prezentăriia descris contextul preelectoral, făcînd cunoscuteasistenţei principalele constatări ale observatorilorPromo-LEX și a expus mai multe recomandări pentruîmbunătăţirea calităţii procesului electoral. Ela obsrvat că alegerile locale generale au fost marcatede o participare sporită a populaţiei și organizareadecvată a alegerilor de către organele electorale.Recomandările formulate de Promo-LEX auvizat aspectele asupra cărora CEC urmează să-șiconcentreze atenţia, arătînd direcţia intervenţieinecesare, fără a dicta soluţii concrete și, din acestpunct de vedere, CEC le apreciază ca fiind utile.În continuare, dl Iurie Ciocan, președintele CEC,a susţinut o prezentare cu tema „Listele electorale:evoluţii și provocări”. Listele electorale sînt unelement esenţial pentru buna organizare și desfășurarea alegerilor și necesită o deosebită atenţie.Moderatorul a expus cadrul legal existent, au fostBULETIN INFORMATIV NR. 7 37

menţionate sursele utilizate pentru întocmirea/actualizarea listelor electorale și criteriile de bazădupă care se generează informaţia. S-a accentuatcă, începînd cu anul 2015, se vor pune în aplicareprevederile referitoare la Registrul de stat al alegătorilor.Dl Iurie Ciocan a prezentat rezultatele efectuăriianalizei listelor electorale de bază și a celorsuplimentare.Despre procedura de înregistrare a alegătoriloraplicată în Letonia a vorbit dl Arnis Cimdars, președinteleComisiei Electorale Centrale din Letonia,Expertul Comisiei de la Veneţia în domeniul alegerilor.Moderatorul a menţionat că CEC din Letoniaaplică două sisteme de înregistrare a alegătorilorcare nu funcţionează concomitent. Registrul alegătorilorse aplică diferit pornind de la sistemulcreat expus procedural în legislaţie. Înregistrareaîn listele electorale este pusă în seama alegătorului/cetăţeanului.În ziua alegerilor, persoanele carenu se regăsesc în liste nu pot să-și exercite dreptulde vot, căci sistemul nu permite nicio intervenţie.Aceasta responsabilizează alegătorul care devineinteresat să verifice din timp dacă este sau nu inclusîn lista electorală. Cetăţenii Letoniei sînt bineinformaţi, fiecare din ei primesc, în plic pe adresade la domiciliu, o înștiinţare privind posibilitateade a-și verifica numele în lista electorală în termenelestabilite. Moderatorul a menţionat că aceastăprocedură este eficientă.Membrul Comisiei Electorale Centrale din RepublicaMoldova, dl Vadim Moţarschi, a moderatsubiectul cu privire la îmbunătăţirea procesuluielectoral prin intervenţii legislative. Dumnealui aaccentuat că în cadrul scrutinelor anterioare perfecţionarealegislaţiei electorale a fost realizatăprin implementarea recomandărilor expuse înrapoartele OSCE/ODIHR. În continuare, s-a referitla principalele reglementări ce ţin de cadrul legalelectoral îmbunătăţite în anii 2010-2011. În final, aexpus aspectele legale și normative care urmeazăși pot fi dezvoltate.Între prezentări aveau loc sesiuni de discuţii, comentarii,interveniri, schimburi de experienţă etc.În urma discuţiilor au fost identificate problemeîn organizarea procesului electoral, îndeosebice ţin de cadrul legal. Perfecţionarea cadrului legislativși normativ în domeniul electoral este unadintre preocupările principale ale CEC după fiecareeveniment electoral. Experienţa acestor alegeria relevat lacune atît în legislaţia electorală, cît șiîn actele normative emise de CEC, impunîndu-seînlăturarea lor prin procedee de modificare, completaresau adoptare a unor noi soluţii normative.În acest sens, informaţia privind problemele deaplicare a legislaţiei electorale, precum și deficienţeledepistate în Codul electoral au fost punctate șivor servi drept material pentru elaborarea propunerilorde modificare a Codului electoral.Pașii următori/soluţii:Imediate- Propuneri de modificare a Codului electoralși a altor acte legislative conexe;- Revizuirea actelor normative ale CEC;- Crearea unui grup de lucru pentru îmbunătăţirealistelor electorale, efectuarea analizeiși identificarea soluţiilor la problemelelegate de calitatea datelor înscrise în listeleelectorale;- Colaborarea mai strînsă și eficientă cu alteinstituţii de stat implicate în procesul electoral;- Revizuirea materialelor educaţionale.De lungă durată- Crearea unui grup de lucru pentru elaborareași pregătirea seminarului de planificarestrategică;- Aprobarea Planului strategic pentru anii2012-2015 care să permită implementareaacţiunilor prioritare de activitate ale CECnecesare în administrarea eficientă a tuturoroperaţiunilor electorale;- Elaborarea și implementarea Planului deacţiuni privind îmbunătăţirea listelor electorale.38BULETIN INFORMATIV NR. 7

Nr.Problemed/o1. • Verificarea listelor de subscripţie decătre organele electorale și lipsa capacităţilorlegale de a aprecia, pentru fiecarecaz, veridicitatea semnăturii din liste• Retragerea semnăturilor din lista desubscripţie de către cetăţeni• Depunerea documentelor electoralede către candidaţii independenţi cumult mai tîrziu decît formaţiunile politice.Eliberarea listelor de subscripţieÎnregistrarea candidaţilorSoluţii posibileAnexa nr.1• Pentru propunerea unei soluţii, este necesar de studiat suplimentar, inclusivla nivel comparativ, subiectul falsificării semnăturilor din listele de subscripţie• APL să respecte modul de autentificare a listelor de subscripţie• De completat art. 42 alin. (5): pentru a concretiza ce semnătură se considerăvalabilă, dacă o persoană a semnat în două liste de subscripţie sau dacă ambelese consideră nule• Stabilirea sancţiunii pentru alegătorul care a semnat în două liste de subscripţie– se propune o nouă componenţă de contravenţie: „Depunerea semnăturiiîn susţinerea mai multor candidaţi independenţi în alegeri” sau „Falsificareasemnăturilor din listele de subscripţie”• De reglementat situaţia respectivă în acte normative elaborate de CEC. Destabilit dacă se permite retragerea semnăturii după depunerea listelor de subscripţiespre înregistrare la organul electoral și cum vor fi apreciate acestea decătre organul electoral• Constituirea și funcţionarea organelor electorale de nivelul al doilea permanente• Organele electorale de nivelul întîi desfiinţate (lichidate)2. • Tragerea la sorţi privind ordinea de înscriereîn buletinul de vot efectuată decătre organul electoral3. • Interpretarea diferită a alin. (6) al art.46 din Codul electoral: „Organizaţiilesocial-politice și blocurile electoralepot opera orice modificări în listele înregistratecu respectarea termenuluirespectiv…”. Nu este stabilită proceduradetaliată de modificare a listelor decandidaţi la alegerile locale4. • Introducerea cu întîrziere de cătreoperatori a datelor din listele de candidaţi• Introducerea cu întîrziere a datelor înSIAS de operatori• Deseori, datele din blocul de funcţii„Concurenţii” al SIAS incluse de operatornu coincideau cu cele prezentate pesuport de hîrtie de către consiliile electoralede nivelurile întîi și al doilea (deex. scrierea numelui/prenumelui candidatului,anul nașterii, profesia, ocupaţia,formaţiunea politică etc.)5. • Înregistrarea de către organele electoralea unor candidaţi privaţi de dreptulde a ocupa funcţii de răspundereprin hotărîre judecătorească definitivăși care sînt condamnaţi la privaţiune delibertate, precum și celor care au antecedentepenale nestinse6. • Înregistrarea de către organele electoralea aceluiași candidat în mai multecircumscripţii de același nivel• Să existe o singură tragere la sorţi privind ordinea de înscriere în buletinul devot efectuată după înregistrarea tuturor concurenţilor electorali• Procedura de tragere la sorţi mai detaliat expusă în Regulament• Constituirea unei comisii (3 persoane) pentru ambele trageri la sorţi• Art. 46 alin. (6) din Codul electoral de modificat pentru a explica mai clarprocedura de operare în listele înregistrate (retragerea candidatului, întregiiliste; schimbarea locului de ordine, înlocuirea candidatului etc.)• De specificat în hotărîrea CEC termenul-limită de completare a listei de candidaţiînregistrată deja de organul electoral• Operatorii să introducă datele treptat și să nu aștepte înregistrarea tuturorformaţiunilor politice• Organele electorale de nivelurile întîi și al doilea să conlucreze activ între ele însensul transmiterii rapide a datelor spre consiliile electorale de nivelul al doilea• Operatorii să fie selectaţi după criterii stabilite• Informaţia să fie introdusă într-o singură limbă (SIAS să ofere posibilitateabifării limbii solicitate)• SIAS să ofere posibilitatea de a copia din Excel lista consilierilor transmisă înformat electronic (Excel)• Obligativitatea comunicării între operator și membrul organului electoral responsabilde înregistrarea candidaţilor• La seminarul organizat pentru operatori de invitat și președintele organuluielectoral sau un membru responsabil de înregistrare• De modificat art.13 alin. (2) lit. c) și d) prin substituirea cuvintelor „hotărîrejudecătorească definitivă” prin cuvintele „hotărîre judecătorească irevocabil㔕 Sistemul SIAS să identifice asemenea „intenţii”• De completat art. 44 care să prevadă că, la depunerea documentelor pentru înregistrarecandidatul să prezinte o declaraţie pe propria răspundere că nu a maicandidat în altă circumscripţie de același nivel și nu este membru al altui partid• Verificarea comparativă a listelor de candidaţi de către organele electoraleBULETIN INFORMATIV NR. 7 39

Nr.Problemed/o7. • Lipsa la MAI a informaţiei finale desprecondamnări, ceea ce nu a permis,în unele cazuri, în baza informaţiei parveniteca organul electoral să constaterestricţia impusă de articolul respectiv8. • Nu este prevăzut cazul retragerii candidaţilorde pe listă, la cerere, după expirareatermenului de 7 zile și care organconstată retragerea candidatului – la cerereaacestuia – care este procedura9. • Înregistrarea de către același organelectoral a candidatului la funcţia deconsilier care se regăsește pe listele maimultor formaţiuni politice• Înregistrarea de către organele electoralea aceluiași candidat în mai multecircumscripţii de același nivel10. • Înregistrarea simbolurilor electoraleale candidaţilor independenţi de cătreorganele electorale11. • Depunerea de către mandatari (împuterniciţiprin procură) a documentelorpentru înregistrare în numele concurentuluielectoralSoluţii posibile• De studiat suplimentar, pentru a clarifica unde se stochează informaţia, cupropunerea unor modificări în acest sens. O soluţie de alternativă ar fi prezentareacazierelor judiciare de către potenţialii candidaţi (desigur este necesarde văzut dacă pot fi eliberate astfel de caziere care să specifice anume informaţiavizată la articolul respectiv)• În cazul modificării listei deja înregistrate, să se prevadă prezentarea și a unuiproces-verbal de desemnare a candidaturilor/de completare cu alte persoanesau înlocuirea persoanelor desemnate, și nu un simplu demers din parteapartidului. De prevăzut expres că, după expirarea termenului de 7 zile pînă laalegeri, candidatul trebuie să se adreseze în instanţa de judecată pentru a firetras. Doar în baza deciziei instanţei de judecată va putea fi retras de cătreorganul electoral• Prevederile art. 46 necesită a fi perfecţionate• Verificarea comparativă a listelor de candidaţi de către organele electorale• Sistemul SIAS să identifice asemenea „intenţii”• Sancţionarea organului electoral• De completat art. 44 care să prevadă că, la depunerea documentelor pentruînregistrare, candidatul să prezinte o declaraţie pe propria răspundere că nu amai candidat în altă circumscripţie de același nivel și nu este membru al altuipartid• Organele electorale, obligatoriu, trebuie să menţioneze în hotărîrea de înregistrarea candidatului independent și despre înregistrarea simbolului electoral• Organul electoral să solicite de la candidatul independent prezentarea simboluluielectoral numai în format PDF, condiţie obligatorie pentru a asiguraimprimarea clară a siglei pe buletinul de vot (pentru a evita depunerea contestaţiilorpe acest subiect)• Să se stabilească o normă legală prin care s-ar permite dreptul de a depunedocumentele electorale pentru înregistrare de către un mandatar în numeleconcurentului electoralNr.Problemed/o1. • Nu este pe deplin reflectat în Codulelectoral și în materialele instructive temeiuldetaliat al cheltuielilor (contractele,normativele)2. • În rapoartele concurenţilor electoralinu sînt reflectate detaliat veniturile șicheltuielile realeFinanţarea campaniei electoraleSoluţii posibileAnexa nr. 2• Prin hotărîre a CEC de elaborat un contract-model unic de achitare a recompenseicu suma respectivă a serviciilor acordate• De elaborat un regulament sau un îndrumar care ar prevedea obligativitateareflectării în rapoartele financiare ale concurenţilor electorali a tuturorveniturilor, iar cheltuielile să fie reflectate după destinaţie (achitarea pentrucarburanţi, pentru arenda sălii, salariile persoanelor care participă la agitaţiaelectorală etc.)• Efectuarea auditului rapoartelor financiare ale concurenţilor electorali decătre CEC• Introducerea sancţiunilor mai drastice pentru concurenţii electorali care seeschivează de la prezentarea și reflectarea cheltuielilor3. • Lipsește instruirea concurenţilor electorali,80 la sută a candidaţilor independenţi4. • Prevederile Codului electoral cu referirela drepturile concurenţilor electoralinu sînt suficiente.• Cel puţin cu jumătate de an înainte de anul alegerilor, de a contribui la instruireaprin diferite metode a viitorilor concurenţi electorali (buletine informative,materiale instructive și seminare). În perioada electorală – spoturielectorale de informare și educare• De introdus la compartimentul respectiv din Codul electoral criterii mai amplefaţă de candidaţi (vîrsta, studiile, experienţa de activitate de cel puţin5 – 10 ani).40BULETIN INFORMATIV NR. 7

Soluţionarea contestaţiilorNr.Problemed/o1. • Lipsa noţiunii clare de utilizare a resurselor administrative și lipsa uneisancţiuni eficiente pentru această încălcare (cu excepţia sancţiunii subformă de avertisment). La fel, s-a constatat suspendarea de jure dinfuncţia deţinută, dar utilizarea în această perioadă a resurselor de lalocul de muncă2. • Aplicarea diferită a prevederilor ce ţin de procedurile de tragere lasorţi în vederea stabilirii ordinii de înscriere în buletinele de vot. Aceastăproblemă apare din cauza existenţei a 2 proceduri de tragere la sorţicare se confundă: cea de determinare a ordinii de depunere a actelorpentru înregistrare (art.44 alin.(2)) și cea privind înscrierea în buletinulde vot (art.48 alin.(3))3. • Prezentarea incompletă a documentelor pentru înregistrarea candidaţilor– îngreunează activitatea consiliilor electorale și servește drepttemei de contestaţii multipleSoluţii posibileAnexa nr. 3•Instituirea unei componenţe de contravenţiesau infracţiune (în dependenţă de gravitate)prin completarea legislaţiei aferente• Instituirea unui control asupra emiterii deciziilorde suspendare, executare a acestora• Modificarea Codului electoral și a Regulamentuluiprivind procedurile de tragere lasorţi, prin stabilirea unei singure proceduri atragerii la sorţi – de înscriere în buletinul devot, la sfîrșitul perioadei de înregistrare• Completarea art. 44 din Codul electoral cunorma prin care să se stabilească dreptul organuluielectoral de a refuza recepţionarea setuluiincomplet de documente4. • Obstacole întîmpinate în procesul de colectare a semnăturilor în listelede subscripţie de către candidaţi – ex. refuzul de autentificare alistelor de subscripţie de către primari• Dificultăţi întîmpinate de membrii consiliilor electorale în procesul deidentificare a semnăturilor false. Astfel, organul electoral este împuternicita verifica listele de subscripţie și a exclude semnăturile false, dar,de fapt, nu are competenţele/abilităţile necesare de a constata falsul însemnături, pentru aceasta fiind necesară expertiza grafologică.5. • Renumărarea voturilor – cerinţa principală în contestarea rezultateloralegerilor în diferite localităţi6. • Ineficienţa sancţiunilor – chiar dacă problema a fost semnalată legiuitorului,cadrul legal nu a fost modificat, de aceea problema unorsancţiuni formale este una actuală7. • Aplicarea diferită a procedurii de depunere a contestaţiilor la organeleelectorale (art.65 alin.(1)) fiind utilizate 2 modalităţi: consiliul niv. I – consiliulniv. II – CEC sau consiliul niv. I – consiliul niv. II – instanţa de judecată8. • Ignorarea Regulamentului de examinare și soluţionare a contestaţiilorîn procesul de examinare și elaborare a hotărîrilor organelor electorale9. • Dificultăţi la completarea Raportului de activitate, la rubrica contestaţii,inclusiv din cauza că unele consilii electorale de nivelul întîi/birourinu prezintă rapoarte complete10. • Aplicarea eronată de către unele instanţe judecătorești a legislaţieielectorale, ca de exemplu:- nerespectarea termenelor de confirmare a legalităţii alegerilor și validăriimandatelor aleșilor locali (tergiversarea cauzelor)- nerespectarea ordinii de pe lista candidaţilor în procesul de validare amandatelor consilierilor și a candidaţilor supleanţi11. • Procedura de constituire a organelor electorale actuală are următoareledezavantaje:- desemnarea de către partidele politice a persoanelor în componenţaorganului electoral fără acordul acestora;- lipsa profesionalismului membrilor organelor electorale (în special înbirourile electorale)• Dezvoltarea cadrului legal sub aceste aspecte• Dezvoltarea cadrului legal prin stabilirea circumstanţelor(temeiurilor) și obligativitatea prezentăriiprobelor de către contestatar în vedereasolicitării efectuării procedurii de renumărare• Identificarea noilor modalităţi de sancţionare– prin înăsprirea acestora (ex. amenda),inclusiv prin propunerea de noi sancţiuni contravenţionalesau chiar penale. La fel, înăsprirearăspunderii juridice, lărgirea temeiurilor învederea înaintării solicitării de anulare a înregistrării(art. 69 alin. (4) din Codul electoral, ex.în cazul utilizării resurselor administrative).• Dezvoltarea prevederilor art. 65 alin. (1) dinCodul electoral.• Instruirea membrilor organelor electorale lacompartimentul respectiv• La fel, instruirea membrilor organelor electorale• Organizarea seminarelor de instruire cu judecătorii• Modificarea modului de constituire, instituireacaracterului permanent de activitate aorganului electoral (cel puţin a 1-2 membri);numirea președintelui consiliului electoral denivelul al doilea de către CECBULETIN INFORMATIV NR. 7 41

Totalizarea rezultatelor alegerilorNr.Problemed/o1. • La alegerile locale generale, termenul de 48 de ore în care consiliulelectoral trebuie să prezinte la CEC documentele electoraleeste ireal de realizat. Acest termen nu a fost respectat de majoritateaconsiliilor.2. • În Codul electoral nu sînt delimitate atribuţiile consiliilor electoralede circumscripţie de nivelurile întîi și al doilea în cadrul alegerilorlocale generale la capitolele înregistrarea candidaţilor, observatorilor,prezentarea documentelor post-electorale în instanţelede judecată ș.a., fapt ce a generat interpretări echivoce.3. • În multe din cazurile examinate în instanţele de judecată, reclamanţiiau invocat transparenţa insuficientă la numărarea voturilor,neasigurarea condiţiilor pentru cei care asistau la procesulrespectiv, nerespectarea recomandărilor de a prezenta buletinelede vot valabile și cele nevalabile tuturor celor prezenţi.Soluţii posibileAnexa nr. 4• Modificarea art. 59 alin. (4) din Codul electoral învederea majorării termenului de prezentare de cătreconsiliul electoral a documentelor electorale pînă la72 de ore.• Modificarea și completarea art. 28, 121 și 135 dinCodul electoral.• Elaborarea de către CEC a unor cerinţe minime uniceprivind amenajarea, condiţiile tehnice și asigurarealogistică a localurilor secţiilor de votare și instruireaadecvată a celor implicaţi în acest proces.4. • Procesele-verbale completate parţial, cu erori, încurcate. • Motivarea persoanelor responsabile de completareadocumentelor electorale (secretarul).• Prevederea sancţiunilor în caz de nerespectare a reglementărilor.Instruire distinctă pentru membrii birourilor electorale șiconsiliilor de nivelurile întîi și al doilea.• Automatizarea procesului de totalizare a rezultatelor,crearea unor formulare electronice care ar permiteverificarea automată sau ar exclude probabilitateacomiterii unor greșeli. Implementarea completă aSIAS „Alegeri”, inclusiv la nivelul consiliului electoralde nivelul întîi și a BESV.5. • Necompletarea de unele birouri electorale a formularului specialla numărarea voturilor.6. • Codul electoral nu prevede un termen special de prezentarea documentelor electorale de către consiliul de nivelul întîi laconsiliul de nivelul al doilea și instanţa de judecată.7. • Regimul de lucru al judecătoriilor în ziua alegerilor a generatprobleme în procesul de totalizare și predare a documentelorelectorale. Consiliile de nivelul întîi au fost nevoite să aștepte ora8 dimineaţa pentru a le preda instanţei de judecată.8. • Urmare a solicitării CEC, Serviciul de Stat de Arhivă a completatnomenclatoarele-tip ale dosarelor primăriilor și consiliilorraionale cu un șir de documente electorale de la alegerile locale.Art. 62 din Codul electoral prevede procedura veche de transmitereși păstrare a documentelor electorale.9. • În procesele-verbale nu întotdeauna au fost incluși consilieriialeși conform listei valorilor și ordinii din șirul descrescător, nuera indicat din partea cărei formaţiuni au fost aleși• Au fost constatate cazuri în care șirul descrescător a fost întocmitcu erori sau/și incomplet. Nu este clară procedura tragerii lasorţi în cazul concurenţilor cu același număr de voturi.• Se propune modificarea Regulamentului BESV princare s-ar stabili care ar fi urmările neprezentării formularuluispecial (va servi drept temei pentru restituireadocumentelor electorale).• Distingerea atribuţiilor consiliului de nivelurile întîiși al doilea și stabilirea termenului rezonabil de prezentarea documentelor.• De stabilit în Codul electoral un termen de 24 deore în acest sens.• Numirea unui judecător de serviciu în ziua și noapteaalegerilor.• Să fie introdusă în Codul electoral prevederea carear permite consiliului de nivelul al doilea să recepţionezetoate documentele electorale de la cele de nivelulîntîi.• De expus în redacţie nouă art. 62 din Codul electoral,de modificat Regulamentul privind organizarea șifuncţionarea Arhivei CEC, conform noilor norme.• De elaborat o hotărîre a CEC expresă privind modalitateade totalizare a rezultatelor alegerilor, procedurade atribuire a mandatelor, transmiterea datelorpreliminare, procesarea automatizată a proceselorverbalecu stabilirea termenelor, responsabilităţilor șisancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor.• Mai multă instruire la acest capitol.42BULETIN INFORMATIV NR. 7

Nr.Problemed/o10. • Consiliul electoral a transmis datele din procesele-verbale prinSIAS „Alegeri”, care ulterior erau automat totalizate doar la CEC• Consiliile electorale de nivelul al doilea nu au avut acces la rezultatelerespective, fiind nevoite să facă totalurile manual, ceeace a condus la comiterea de erori în calcule și corectarea lor ulterioară.11. • În multe cazuri, consiliile electorale de circumscripţie care îndeplinescși atribuţiile BESV nu completează procesele-verbalede numărare a voturilor, limitîndu-se doar la cel de totalizare avotării pe circumscripţie și Formularul special.• Exercitarea concomitentă a atribuţiilor consiliului și biroului laalegerile locale generale este dificilă.12. • Rapoartele (art. 58 alin. (5) din Codul electoral), sînt completatecu multe erori, nu sînt introduse toate datele ce se referă laactivitatea organelor electorale. Consiliile electorale de nivelulal doilea nu întotdeauna generalizează datele pe circumscripţieprevăzute în raport.13. • Desemnarea în componenţa birourilor a persoanelor mai puţincompetente, revocarea în ultimele zile a acestora, înlocuirea cupersoane care nu se implicau sau nu cunoșteau procedurile detotalizare.14. • Diferenţa dintre culorile buletinelor de vot a fost minimă, dincare motiv la numărarea acestora au fost comise erori.15. • Cunoașterea insuficientă și nerespectarea de către membriiorganelor electorale a regulamentelor și instrucţiunilor CEC.16. • Nu toate consiliile electorale au organizat convocarea în primaședinţă a consilierilor aleși, nu a fost întocmit graficul respectiv.Neclarităţi în procedura de convocare în prima ședinţă a consiliilorlocale.Soluţii posibile• Asigurarea accesului consiliului electoral de nivelulal doilea la totalurile de la CEC sau punerea la dispoziţiaacestora a programului respectiv.• De elaborat un model al procesului-verbal unificatpentru consiliile respective, care ar include și numărareavoturilor și totalizarea votării pe circumscripţie.Separarea consiliilor de nivelul întîi de birouri și creareabirourilor în toate secţiile de votare.• De examinat posibilitatea transmiterii și prelucrăriidatelor din rapoarte în variantă electronică.• De exclus din raport datele privind numărul de cetăţenicare au votat la locul aflării, care au votat înbaza actului de identitate provizoriu de tip F-9 și acertificatului cu drept de vot și de inclus aceste dateîn procesul-verbal.• Limitarea termenului de revocare a membrilor birourilorelectorale înaintate de către partide.• Partidele să fie lipsite de dreptul de a înainta candidaturiîn componenţa organelor electorale, fiind găsităo altă modalitate de constituire a acestora.• Folosirea unui spectru de culori mai larg.• Salarizarea în cadrul APL a unor persoane responsabilede organizarea alegerilor care (cel puţin cu unan jumătate înaintea alegerilor) ar selecta și pregătipotenţialii funcţionari electorali.• Stipularea atribuţiilor corespunzătoare ale consiliilorelectorale în Codul electoral.Nr.Problemed/o1. • Existenţa în procesul electoral a unor situaţii insuficientreglementate juridic.2. • Modificarea frecventă a legislaţiei electorale, inclusivînaintea perioadei electorale.3. • Responsabilitatea redusă din partea membrilor organelorelectorale inferioare, mai ales din partea celordesemnaţi de către partidele politice.Instruirea funcţionarilor electoraliSoluţii posibileAnexa nr. 5• Identificarea acestor situaţii și includerea în materialele de instruirea unor modalităţi unice de abordare.• Efectuarea modificărilor în legislaţia electorală, inclusiv actelenormative în domeniu cel tîrziu cu șase luni pînă la începereaperioadei electorale.• Respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia în ceea ceprivește modificarea legislaţiei electorale.• Discutarea cu instituţia care a înaintat persoana în vederea înlocuiriiacesteia cu un alt reprezentant al său, dacă primul s-adovedit incompetent.• Testarea și certificarea membrilor organelor electorale• Membrii birourilor electorale să nu fie desemnaţi de către partidelepolitice.• Stabilirea unui termen limită de 5 zile pînă în ziua alegerilorpentru înlocuirea membrilor birourilor electorale de către instituţiilece i-au desemnat.BULETIN INFORMATIV NR. 7 43

Nr.Problemed/o4. • Fluctuaţia mare a persoanelor care activează în organeleelectorale, atît de la scrutin la scrutin, cît și peparcursul perioadei electorale.5. • Operatorii cunosc doar modalitatea de utilizare asistemului electronic, fără a avea cunoștinţe de bazăîn domeniul electoral.6. • Dificultăţi la selectarea unor membri calificaţi în birourileelectorale, mai ales în zonele rurale.Soluţii posibile• Elaborarea și utilizarea registrului funcţionarilor electorali.• Responsabilizarea partidelor politice pentru a desemna persoanecu experienţă în organele electorale.• Completarea instruirii operatorilor cu următoarele tematici:numărarea și totalizarea rezultatelor, formarea șirului descrescător,utilizarea întregului spectru de materiale/ documentepentru înregistrarea concurenţilor electorali.• Elaborarea unui program sau cel puţin a unui tabel Excel pentrucrearea șirului descrescător.• Ca soluţie parţială – modificarea modalităţii de formare a organelorelectorale.• Crearea organelor electorale permanente.7. • Remunerarea redusă a funcţionarilor electorali. • Efectuarea modificărilor legislative de rigoare.8. • Complexitatea atribuţiilor contabililor în perioadaelectorală.9. • Persoanele atrase în activitatea organelor electoralenu sînt motivate/interesate să participe în această activitateși respectiv nici la sesiunile de instruire.10. • Perioada de timp alocată instruirii și pregătirilorpentru alegeri, dar și finanţarea acestui proces esteinsuficientă rămînînd la un nivel constant.• Necesitatea organizării unui seminar suplimentar pentru contabiliîn ceea ce privește încetarea activităţii contabile și raportarea.• Colaborarea cu partidele politice pentru îmbunătăţirea niveluluide pregătire al reprezentanţilor lor în organele electorale.• Îmbunătăţirea remunerării membrilor organelor electorale.• Anunţarea datei alegerilor cu cel puţin 90 de zile înainte.• Alocarea mai multor resurse financiare, logistice și umane pentrudesfășurarea instruirii.44BULETIN INFORMATIV NR. 7

NOILE MIJLOACE DE COMUNICARE SOCIALĂŞI INFORMAREA ALEGĂTORILORNatalia Pătrunjel, consultant, secţia educaţie civică,training-uri și secretariatÎn ultimele decenii, mijloacele de comunicareîn masă au cunoscut un avînt spectaculos, devenindmult mai numeroase și mult mai accesibile.Guvernele lumii au reușit să înţeleagă că internetulși tehnologia informaţiei le permit să diseminezeinformaţii, cunoștinţe și să interacţioneze cucetăţenii prin căi novatoare. Totodată, schimbăriledin domeniul tehnologiilor informaţionale a pusomul în faţa unui alt tip de comunicare, și anumecomunicarea electronică.Spaţiul virtual este o dovadă a creșterii vitezeiinformaţiei sau a modului în care trăim și percepemrealitatea. În această eră informaţională, acesteatrebuie să răspundă unui criteriu foarte important:comunicarea în timp real. Paginile web multimedia,reţelele sociale și dispozitivele mobile au schimbatmodul în care este produsă și consumată informaţia.Din aceste motive, cele mai des utilizate mijloacesînt telefonia (mobilă) și internetul, iar ca mijloacede comunicare în masă – televizorul, internetulși radioul. Datorită noilor mijloace de comunicaremoderne, putem face schimb de informaţii importantepentru soluţionarea unor probleme ce trebuierezolvate în scurt timp. Tehnologia zilelor noastreface mai ușoară comunicarea la distanţe mari prinmijloace ca: telefonul fix, cel mobil, fax-ul, PC-ul șialte aparate de transmisie-recepţie a semnalelor.Utilizarea noilor mijloace de comunicare sociale(social media), în cadrul democraţiei electronice,asigură o conexiune directă între sistemulde guvernare și cetăţean și iniţiază un dialog întreaceștia, aspect care poate duce la o mai bună înţelegerea necesităţilor și o îmbunătăţire a calităţiiserviciilor. De asemenea, social media implică următoareleinstrumente: conversaţiile, comunicarea,colaborarea, reţeaua, participarea și educaţia.Folosirea acestor instrumente ajută la informareapermanentă a publicului-ţintă, la menţinerea relaţieicu presa, dar și oferirea feedback-urilor legatede proiectele promovate prin monitorizarea număruluide accesări ale site-ului, prin filiera socialmedia, rapoarte Facebook sau Youtube, acesteaoferind informaţii despre utilizatorii și comportamentullor, precum și date despre impactul pe carel-au avut mesajele postate. Cu toate acestea, măsurareaimpactului utilizării acestor instrumenteeste un proces destul de complicat și nu neapăratrelevant în conturarea unor obiective punctuale încadrul unei strategii de relaţii publice.Astfel, democraţia electronică (e-democraţia)permite nu doar contactul cetăţenilor cu cei aleși, cicreează posibilitatea interacţiunii și a discuţiilor directecu aceștia în vederea ameliorării deciziilor politice.De asemenea, cetăţenii au acces la mai multeinformaţii privitoare la sistemul electoral, permiţîndReprezentarea grafică a reţelei sociale.BULETIN INFORMATIV NR. 7 45

cunoașterea mai bună a candidaţilor și a programelorelectorale. Pe larg democraţia electronică se referăla procesele și structurile ce însoţesc toate formelede comunicare între guvern și cetăţean. 1Unul dintre mijloacele de comunicare socială ademocraţiei electronice, prin care cetăţenii pot fiimplicaţi în viaţa publică, sînt reţelele sociale. Acesteaconstituie un domeniu în curs de dezvoltarepentru e-democraţie, făcînd parte din tehnologiileinformatice moderne. În opinia lui Martin Hilber,reţelele sociale sînt piloni în maturizarea conceptuluide e-democraţie. 2 Reţelele de socializare (comunităţilevirtuale) nu fac altceva decît să înlesneascăaccesul cetăţenilor la informaţii și oferă posibilitateaca opiniile formulate de „puterea populară” săfie diversificate și să poată contribui într-o mai maremăsură la ameliorarea actului de guvernare.Reţelele sociale reprezintă comunităţi on-lineîn cadrul cărora persoanele care au interese comunese întîlnesc pentru a vorbi, pentru a socializacu oameni prezenţi acolo, pentru a se împărţi cuconţinutul care consideră a fi interesant, pentru aparticipa la dezbateri și a-și exprima opinii. Reţelelesociale nu au frontiere, singura condiţie fiind oconexiune bună și permanentă la Internet.La moment, cele mai populare reţele socialedin lume sînt Facebook, Twitter și Linkedin.Totuși Facebook, cel mai popular site de socializaredin lume, are mai mult de 800 de milioanede utilizatori activi în toată lumea. Site-ul permiteoamenilor să interacţioneze cu grupuri de prietenicare variază ca mărime, de la cîţiva oameni la cîtevamii. 3 De asemenea, noile mijloace de comunicaresociale deţin un potenţial enorm de a comunica cutinerii, un grup de vîrstă pe care Comisia ElectoralăCentrală îl sensibilizează frecvent. Conform statisticilorCompaniei Nielson, cei mai activi utilizatoriai reţelelor sociale sînt femeile și persoanele cu vîrstacuprinsă între 18 și 34 de ani. 4 Este remarcabilexemplul Comisiei Electorale din Marea Britanie1Riley Thomas, „Electronic governance and electronic democracy:living and working in the connected world”, CommonwealthCentre for Electronic Governance, www.electronicgov.net,Ottawa, Canada , 20012Martin Hilbert “The Maturing Concept of E-Democracy:From E-Voting and Online Consultations to Democratic ValueOut of Jumbled Online Chatter”, 2009, Journal of InformationTechnology and Politics. Retrieved February 24, 2010.3http://www.gindul.md/?p=151284Michael Cervieri, E-Government Center Seminars, 28 september2011, Chişinău.46Cele mai cunoscute reţele de socializare.care a decis să utilizeze reţeaua de socializare Facebookpentru a înregistra alegătorii la scrutinul parlamentardin 6 mai 2010. Aceasta și-a motivat pasulprin necesitatea atragerii în procesul democratic alalegerilor a unui număr maxim de britanici, inclusivdin rîndurile tineretului, care deseori nu vin la votare.5 De asemenea, Departamentul de Stat al StatelorUnite ale Americii și Casa Albă utilizează socialmedia pentru a-și informa cetăţenii despre activitateasa, organizînd conferinţe de presă on-line și invitîndla diverse evenimente pe care le desfășoară.În Republica Moldova, cea mai populară reţeade socializare este, bineînţeles, odnoklasniki.ru,care are între 900 de mii și 1 milion de moldoveniînregistraţi, iar Facebook avînd aproape 200 mii deutilizatori moldoveni înscriși. 6Comisia Electorală Centrală acordă o atenţiedeosebită informării corecte a alegătorilor asupradesfășurării campaniei electorale și procedurilorelectorale, inclusiv prin intermediul noilor mijloacede comunicare socială și anume reţelelor sociale.CEC s-a adaptat noilor tehnologii de comunicare,creînd profilul său pe Facebook și Youtube,în alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie2010, ca o completare a site-ului oficial www.cec.md și www.voteaza.md. Astfel s-a realizat olegătură între alegători și mass-media, dar și ceicare candidează la funcţia de deputat. Totodată,s-a demonstrat că prezenţa on-line ajută la o maibună cunoaștere a instituţiei de către public, păstreazăpublicul extern implicat și reduce costurileaferente mijloacelor media tradiţionale.5http://www.jurnal.md/ro/news/marea-britanie-facebook-vaaminti-de-alegeri-184300/6http://www.mediapoint.md/2011/08/personalitatea-tinarului-si-impactul-retelelor-sociale/BULETIN INFORMATIV NR. 7

Prin intermediul profilului său pe Facebook șiYoutube, CEC a făcut cunoscute informaţii desprealegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie2010 și alegerile locale generale din 5 iunie 2011.Pe aceste profiluri au fost plasate comunicate depresă, invitaţii la evenimente (conferinţe de presă,seminare, alegeri), spoturi de educaţie civică și pozereferitoare la diverse activităţi ale Comisiei.În acest sens, promovarea evenimentelor prinsocial media este una foarte eficientă și relativușor de monitorizat, ceea ce permite o creștere avizibilităţii. În cazul instituţiei noastre, prezentareaunui eveniment prin reţelele de socializare devineo adevărată mobilizare pentru alegători. Pentrurăspîndirea informaţiei, este foarte important șinumărul de distribuiri, pentru că astfel au acces lainformaţie mai multe segmente de public. Cel maielocvent exemplu ar fi cetăţenii moldoveni plecaţila muncă peste hotare. Comisia Electorală Centralăa desfășurat o campanie de educaţie civică încare o componentă importantă este informareaacestora cu privire la procedurile electorale.Astfel, social media a avut o importanţă majorăîn depășirea barierelor atît demografice, cît șigeografice și în informarea corectă, rapidă și detaliatăreferitoare la participarea la vot. Rezultateleau confirmat faptul că tot ceea ce înseamnă socialmedia a contribuit semnificativ în campania noastrăde informare.Desigur că cea mai importantă caracteristică ainstrumentelor de social media o reprezintă comunicareacu alegătorii în general și felul în care utilizatoriide Internet se transformă din simpli cititori încreatori de conţinut și mesaj. Social media ne ajutăsă spunem cît mai multe, într-un ritm dinamic, întrunlimbaj cît mai uman și mai aproape de așteptărilecelor care urmăresc. Mai apoi, mesajul astfel transmiseste preluat și retransmis pe multiple canale decătre cei care îl recepţionează, iar fiecare devine,pe cont propriu, purtător de mesaj. 7 De asemenea,putem afirma că, prin multitudinea de prieteni șiposibilitatea de a scrie notiţe, de a face distribuirela diferită informaţie, reţelele sociale sînt o metodăliberă și gratuită de promovare și interacţiune. Totodată,noile mijloace de comunicare socială joacă7Andres Sosa C., Social networking concept and developmentin the Middle East and against natural disasters, Fromthe International Editor, Electoral World, No. 11, 2011un rol semnificativ în relaţia dintre instituţia publicăși cetăţeni, reprezentînd o situaţie în care ambii sîntînvingători – cetăţenii își creează un plus de vizibilitate,iar instituţia publică, prin asociere de imagine,cîștigă un plus de credibilitate.În contextul dezvoltării rapide a tehnologiilorinformaţionale, Republica Moldova încearcă să fieîn pas cu inovaţiile. În acest sens a fost aprobat,prin Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie2011, Programul strategic de modernizaretehnologică a guvernării (e-transformare). Prinaceasta se urmărește modernizarea sectorului publicși asigurarea unei implementări mai eficientea strategiei de comunicare. Comunicarea dintre instituţiileguvernamentale și cetăţeni reprezintă unpunct foarte important în cadrul oricărei instituţiipublice, iar social media este un instrument destulde utilizat în contactul cu aceștia. Despre importanţautilizării noilor mijloace de comunicare socialăs-a discutat în cadrul primului seminar „Socialmediași guvernarea”, la 27-28 septembrie curent,la Chișinău, adresat instituţiilor guvernamentaledin Republica Moldova. Seminarul a fost condusde către Michael Cervieri, co-fondator al companieide comunicare digitală și tehnologie mass-mediaScribeLabs, consultant pentru instituţii, agenţiiși ONG-uri, care a accentuat rolul reţelelor socialeîn comunicarea cu cetăţenii. De asemenea, acestaa informat despre modul în care funcţionează spaţiulvirtual în cazul noilor mijloace de informare înmasă, despre modul în care este promovat conţinutulpentru web, cum pot fi utilizate reţelele socialepentru a angaja audienţele-ţintă și a prezentatcele mai bune practici aplicate de către guverne șiorganizaţii neguvernamentale din alte ţări, îmbunătăţindastfel comunicarea cu cetăţenii.Așadar, prezenţa Comisiei Electorale Centraleon-line este un plus pentru viitorii alegători, aceștiaavînd posibilitatea de a-și face o imagine cîtmai clară despre specificul oricărui tip de alegeriși despre activitatea pe care o derulează Comisia.A fi vizibil și activ pe reţelele de socializare poateconstitui un veritabil atu. Putem afirma că reţelelesociale și în continuare vor face parte din viaţacotidiană a fiecăruia și nu putem nega faptul căacestea sînt necesare, iar uneori chiar bine veniteîn rezolvarea urgentă a unor probleme. Fiecareutilizează aceste oportunităţi de comunicare, informareși promovare după bunul plac.BULETIN INFORMATIV NR. 7 47

Totuși, în ciuda percepţiilor predominant pozitiveasupra social media în rîndul instituţiilor, utilizareainstrumentelor de comunicare socială rămîneînsă la nivel de experimentare și poziţionare înmediul on-line, asemeni „concurenţei”.Oportunitatea promovării prin instrumente socialmedia pentru o autoritate publică depinde decapacitatea ei de a implementa și integra acestenoi mijloace de comunicare în activităţile de bazăși de felul în care se va realiza această trecere dela stadiul de tendinţă la parte componentă a strategieide comunicare, iar activismul on-line, printoate formele de social media, poate fi un răspunspentru o lume mai bună.Utilizarea noilor tehnologii de comunicare de către CEC la alegerile locale generale din 5 iunie 2011.48BULETIN INFORMATIV NR. 7

VOTUL ELECTRONIC: PROVOCĂRI ŞI PERSPECTIVECristina Angheli, consultant, secţia educaţie civică, traininguriși secretariatUtilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionalemoderne asigură, fără îndoială,progrese notabile spre o democraţie reală încontextul e-guvernării. Tehnicile de votare sînt șivor fi pe viitor influenţate considerabil de noiletehnologii informatizate. Automatizarea tuturoretapelor procesului electoral permite diminuareasubstanţială a muncii manuale și eficientizareacontrolului asupra legalităţii și transparenţeiprocesului electoral. 8Ultimii ani au demonstrat interesul tot maimare pentru implementarea noilor forme de participarela votare – e-voting. Acest lucru este confirmatprin desfășurarea continuă a mai multorproiecte-pilot într-un număr din ce în ce mai marede ţări.Votul electronic se referă la utilizarea instrumentelorelectronice în vederea exercitării actuluide a vota. Cu alte cuvinte, votul electronic poateînsemna atît utilizarea mașinilor de vot neconectatela internet și care sînt plasate în cadrulsecţiilor de votare, cît și utilizarea internetului camecanism de transmitere a votului. Mașinile electronicepot fi sub formă de „touch screen”, adicămașini la care prin atingerea ecranului este se-8Legea Parlamentului Republicii Moldova nr. 101 „Cu privire laConcepţia Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”lectată preferinţa alegătorului, ori mașini dotatecu butoane pentru selectarea opţiunii electorale,precum și mașini sub formă de dispozitive, caredoar scanează buletinul de vot înregistrînd astfelvotul. În cele mai multe dintre cazuri însă, votulelectronic este perceput ca fiind același lucru cavotul depus prin internet. 9Studiind experienţa statelor care utilizează votulelectronic și avînd în vedere locaţia din care sevotează, putem distinge trei posibilităţi de vot careimplică internetul:- posibilitatea utilizării internetului în cadrulsecţiilor de votare (poll site Internet), astfelalegătorul poate vota pe internet de la oricaresecţie de votare;- posibilitatea așa-numitelor chioșcuri (kioskvoting), cabine dotate cu echipamenteelectronice de votare (voting machines, DirectRecording Equipment) care sînt plasate,de regulă, în zone foarte accesibile (deex.: centre comerciale, magazine alimentare,gări);- posibilitatea votării de la orice calculatorconectat la internet (remote Internet voting),opţiune ce nu constrînge alegătoruldin punct de vedere geografic.Iniţial, pentru exprimarea votului electronicerau utilizate mașini electronice de vot care înregistrauvoturile alegătorilor fără a le transmiteimediat autorităţilor electorale ierarhic superioare,prin Internet sau prin alte tipuri de reţele.Mașinile de vot de tip DRE (Direct electronic recording)sînt folosite și astăzi în unele ţări din lume. Încazul votului exprimat de la distanţă prin Internet,totalizarea rezultatelor scrutinului se face prin comunicareadirectă, on-line, a calculatoarelor dinsistemul de e-voting.Un alt tip de mașini utilizate pentru calculareavoturilor sînt cele dotate cu un dispozitiv care scaneazăbuletinul de vot din hîrtie, pe care alegătorula marcat numele candidatului ori opţiunea saelectorală. În cazul acestui tip de mașini, voturilesînt înregistrate, memorate și numărate în fiecaremașină separat.9(ACE) Project „Administration and Cost of Elections”BULETIN INFORMATIV NR. 7 49

Dreptul de a vota este unul dintre fundamenteleoricărei democraţii. Toate sistemele de vot, inclusive-votingul, trebuie să corespundă principiilorde bază ale organizării și desfășurării scrutinelordemocratice. Voinţa poporului trebuie să fie exprimatăprin alegeri libere, care au loc în mod periodicprin sufragiu universal, egal, direct, secret și liberexprimat. 10 Aceste principii, specifice votului tradiţional,dar și noilor tehnici de votare, au fost pe largreflectate și în Recomandarea Rec (2004)11 privindstandardele legale, operaţionale și tehnice pentruvotul electronic, adoptată de Comitetul de Miniștrial Consiliului Europei la 30 septembrie 2004. 11 Majoritateaţărilor europene au ţinut cont de standardeleprevăzute de această Recomandare la etapaelaborării legislaţiilor interne în domeniu.-Avantajele votului electronic sînt următoarele:costurile reduse ale acestuia. Specialistul francezîn acest domeniu, Michel Laflandre 12 considerăcă raportul dintre costurile pentru votulelectronic și cel pentru exercitarea votului prinbuletine din hîrtie ar fi de 1 la 5. Această diferenţăde raport este determinată de faptul căvotul exprimat prin buletine de vot necesită cos-10Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994,publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.1 din18.08.1994.11Recommendation Rec(2004)11 „Legal, operational andtechnical standards for e-voting” adopted by the Committeeof Ministers of the Council of Europe on 30 September 2004and explanatory memorandum.12Michel Lafl andre „Le vote électronique – expériencesfrançaises et internationales”50Mașină pentru votarea electronică utilizată în SUA.------turi mari pentru tipărirea buletinelorde vot pe un anumit tip de hîrtie, confecţionareaștampilelor speciale, platapentru transportarea buletinelor și adocumentaţiei electorale, plata pentrumunca funcţionarilor electorali etc.Costurile pentru votul electronic sîntîncă mai mari, însă acestea sînt suportatede stat o singură dată, urmînd cala scrutinele următoare să fie utilizateaceleași mașini de vot sau calculatoare.Odată cu dezvoltarea iniţială a sistemului,folosirea lui la fiecare scrutin necesităeforturi organizatorice reduse în ceeace privește personalul, infrastructura,materialele necesare pentru a vota,transmiterea și numărarea voturilor;exercitarea mai comodă a dreptului la vot șiușurinţa centralizării rezultatelor, aceasta deoarecevotul electronic permite o număraremai rapidă și mai exactă a voturilor;facilitarea accesului la vot al persoanelor cudizabilităţi sau al celor care locuiesc departede secţia de votare;gradul înalt de securitate. Atît timp cît sistemuleste supus unor teste riguroase de securitateînaintea folosirii lui și este permanent scanatpe durata procesului, riscurile sînt aproapeinexistente. Prin urmare, orice vot dublu va fiușor de depistat. Întrucît toate sistemele de e-voting sînt folosite în combinaţie cu Registrulelectronic al alegătorilor, introducerea coduluipersonal al alegătorului în sistemul integrat vapermite verificarea cu ușurinţă a faptului dacăpersoana respectivă a votat într-o altă locaţie;votarea electronică poate dura un timp mai îndelungatdecît o zi, ceea ce oferă o flexibilitateîn privinţa momentului exercitării votului, spredeosebire de votarea tradiţională care se desfășoarăîntr-o singură zi a săptămînii, de regulăduminica;atragerea semnificativă a tinerilor în procesulelectoral, ceea ce diminuează absenteismul specifictinerei generaţii. Unii specialiști în domeniuconsideră că participarea va crește doar în rîndulanumitor segmente de electorat, în timp ceîn rîndul altor segmente ar putea scădea;nu există constrîngeri spaţiale pentru alegători,ei singuri își aleg secţia de votare în care să-șiBULETIN INFORMATIV NR. 7

exercite votul. Autorităţile electoraleau posibilitatea de a identifica întimp real cîţi cetăţeni au votat și careeste structura voturilor, aspect careconstituie o problemă pentru votultradiţional. În același timp, este posibilăefectuarea unei analize on-lineprivind structura votanţilor pe grupede vîrstă, sex etc.Principalele dezavantaje ale votuluielectronic sînt:- votul la distanţă nu poate asiguraintimitatea oferită de cabina de vot.Cel mai mare risc e posibilitatea cavotantul să poată fi forţat de altcineva(fie că este vorba de presiuniledin partea unui membru al familiei,fie din partea șefului sau colegilorde serviciu) să voteze o anumită opţiune;- nu toţi cetăţenii au acces egal la posibilităţilede a vota electronic, ceea ce ar face ca alegerilesă fie mai puţin reprezentative. Înlocuireavotului tradiţional cu sistemul de e-voting artransforma actul votării dintr-un exerciţiu democraticîntr-o procedură tehnică. Votul e maimult decît un simplu act de a indica preferinţelepolitice ale fiecăruia, este o responsabilitatecivică care sporește solidaritatea socială șiîi unește pe cetăţeni. Prin urmare, e-votingulîntotdeauna trebuie să rămînă o opţiune facultativăși în niciun caz să substituie totalmenteprocedura de vot tradiţională;- votul electronic diminuează foarte mult controlulfizic asupra votării, controlul efectuat devotaţi și de către votanţi, fapt ce încurajeazăcreșterea riscurilor de fraude și erori tehnice. 13Este absolut necesar ca toate riscurile posibilesă fie mai întîi analizate și găsite mijloace șiproceduri necesare eliminării lor.Majoritatea ţărilor europene care utilizează sistemulde e-voting, la etapa implementării acestuiaau desfășurat mai întîi un studiu de fezabilitateprivind aplicarea lui. În acest context, vom menţionaexperienţa Autorităţii Electorale Permanente13Robert Krimmer, Rüdiger Grim „Gesellschaft für Informatikand E-Voting”, Bonn 2008Votarea electronică a persoanelor cu dizabilităţi.a României care, în colaborare cu Agenţia StatelorUnite pentru Comerţ și Dezvoltare, pe parcursulanului 2011 au realizat un studiu de fezabilitate privindsistemul electronic pentru managementul alegerilordin România. Rezultatele finale ale acestuistudiu au fost prezentate pe 27 octombrie curentîn cadrul conferinţei „Posibilitatea dezvoltării sistemuluielectoral prin implementarea unui sistemintegrat de management al proceselor electorale”.Scopul acestui studiu a fost de a ajuta AutoritateaElectorală Permanentă la dezvoltarea unui SistemElectronic de Gestiune Electorală (EEMS), capabilsă automatizeze autentificarea votului și proceselede votare/numărare a voturilor, precum și proceseleelectorale administrative. Rezultatele studiuluiau indicat anumite dificultăţi la diverse etapeale procesului electoral printre care: identificareala distanţă a alegătorului, autentificarea actuluivotării și opţiunii selectate, precum și asigurareasecretului votului deja exprimat, deoarece votulpe hîrtie își pierde legătura cu votantul, pe cînd e-votingul păstrează această legătură liniară.Recomandarea Rec (2004)11 a Consiliului Europeistabilește că orice sistem de vot electronic,pînă a fi introdus, trebuie mai întîi să fie verificatși testat în cadrul unor proiecte-pilot. Experimentelepot fi efectuate pe un anumit grup dealegători (studenţi, alegătorii aflaţi peste hotareetc.), pe un anumit teritoriu (o parte a orașuluisau a regiunii etc.) sau în timpul unor alegeri spe-BULETIN INFORMATIV NR. 7 51

cifice (alegeri prezidenţiale, alegeri locale etc.). 14Deoarece noile tehnologii trebuie să fie mai întîistudiate și analizate, sînt absolut necesare experimenteledesfășurate mai întîi pe scară mică șiabia apoi pe scară largă. Trebuie de investit multtimp, efort și planificare pentru a ne asigura căun proiect-pilot, dar și un scrutin adevărat vordecurge cu bine.Tehnicile de votare cu utilizarea unorcomponente electronice sînt reglementateși folosite în mai multe ţări (SUA,Belgia, Elveţia, Austria, Estonia, Spania,Brazilia, Mexic, Australia etc.) atît încadrul alegerilor, cît și al referendumurilor.Însă problema securităţii a determinatmai multe state, cu excepţia remarcabilăa Estoniei, Elveţiei și Austriei,să aplice votul electronic doar la nivelexperimental sau doar pentru anumitecategorii de alegeri sau alegători.În acest moment, Estonia este singurulstat european în care alegerile sedesfășoară on-line la nivel naţional. Implementareas-a realizat prin colaborarea strînsădintre Comitetul Naţional Electoral, ParlamentulEstoniei, Ministerul Afacerilor Interne (responsabilde registrul populaţiei), Primăria Tallinn (organizatoral testării-pilot), instituţii responsabile deeliberarea cărţilor de identitate, de crearea software-urilor,precum și firme de audit.Introducerea votării electronice în Estonia aînceput în anul 2001, în contextul dezvoltării conceptuluide e-Guvern care devenea foarte popular.Estonia a devenit primul stat din lume care a organizatvotarea electronică juridic recunoscută în cadrulalegerilor locale din octombrie 2005 și ale celor parlamentaredin anii 2007 și 2011. La ultimele alegeriparlamentare (martie 2011), prin Internet au votat140 846 de alegători, adică 24,5% din numărul totalal votanţilor. Votarea on-line s-a desfășurat în perioada24 februarie – 2 martie curent.Sistemul estonian de e-voting este construit pebaza cartelelor de identificare ID, acestea fiind documentede identificare obligatorii pentru cetăţeniiși rezidenţii din această ţară. Cartela este dotatăcu un microprocesor, în care sînt stocate datelepersonale despre persoană și semnătura digitală a14The Council of Europe „E-voting handbook. Key steps inthe implementation of e-enabled elections”, 2010deţinătorului, care nu este nimic altceva decît interfaţacătre așa-numita PKI (Public Key Infrastructure).Alegătorul își poate schimba votul său electronicde nenumărate ori, valabil fiind consideratultimul vot. De asemenea, votul electronic înregistratînainte de ziua scrutinului, poate fi schimbatîn ziua alegerilor, la secţia de votare, fiind aplicat,în acest sens, un sistem special de control.Dispozitiv pentru citirea cartelei ID, utilizat la votarea on-line în Estonia.Pentru a vota on-line, este nevoie de cartelaID, un dispozitiv care citește cartela ID (smart cardreader) și un calculator conectat la reţeaua Internet.Astfel, este posibilă votarea din oricare colţ allumii, inclusiv de pe aeronave și vase maritime.Fiecare alegător este informat din timp cu privirela votul electronic și la perioada în care poatevota, primind prin poștă un card de alegător. Votareapropriu-zisă se desfășoară pe website-ul ComitetuluiNaţional Electoral în modul următor: maiîntîi, pentru autentificare, se introduce cardul deidentitate într-un cititor de carduri conectat la calculator.În funcţie de numărul unic de identificare,pe ecran apare un meniu cu opţiunile de vot corespunzătoarecircumscripţiei alegătorului. Dupăselectarea candidatului dorit, alegătorul confirmăvotul printr-o semnătură digitală. Apoi este anunţat,pe aceeași pagina web, că votul său a fost înregistrat.Centralizarea voturilor are loc conformprincipiului „plicului dublu”, prin care votul esteintrodus în urna electronică doar după ce datelepersonale au fost înlăturate. Astfel se asigură anonimitateavoturilor.Dinamica votării on-line în Estonia este unaîn continuă creștere. Votul electronic reprezintăatractivitate și accesibilitate, în primul rînd pentru52BULETIN INFORMATIV NR. 7

populaţia tînără din această ţară, astfel peste 40%din numărul celor care au folosit Internetul pentrua vota au fost tinerii cu vîrsta de pînă la 35 de ani.Pe parcursul perioadei votării on-line, datelese stochează pe serverele Comitetului NaţionalElectoral al Estoniei, iar la finele zilei scrutinului,cu ajutorul sistemelor de decodificare, se anunţărezultatele, care sînt adăugate la rezultatele obţinuteîn secţiile de votare.Desigur, experienţa Estoniei este una de succes,însă există mai multe ţări, cu o veche tradiţiedemocratică, printre care Marea Britanie, Franţa,Norvegia, Finlanda, care, în urma testărilor maimultor proiecte-pilot, au ajuns la concluzia că votulelectronic la etapa actuală constituie o sursăde erori.Votul electronic este o soluţie relativ nouă, iardezvoltările tehnologice din ultima vreme îl fac unsubiect abordat de un număr din ce în ce mai marede ţări. Pentru Republica Moldova, votarea electronicăar fi o soluţie în mod special pentru cetăţeniiaflaţi în afara ţării, majoritatea cărora au accesși folosesc cu regularitate reţeaua Internet.Cu toate că votul pe internet nu este deocamdatăo opţiune a sistemului electoral al RepubliciiMoldova, totuși clasa politică a luat în considerareacest aspect, aprobînd, prin Hotărîrea nr. 255 din9 martie 2005, „Strategia Naţională de edificare asocietăţii informaţionale – „Moldova electronică”,care prevede ca obiectiv specific alcătuirea listelorde alegători în baza registrului de stat alpopulaţiei, precum și elaborarea, testareași implementarea votării electroniceși asigurarea exercitării acestui dreptpentru cetăţenii aflaţi în afara ţării. Introducereagraduală a votării electronicepentru cetăţenii aflaţi peste hotarereprezintă o sarcină de perspectivă.Informatizarea proceselor electoraleeste considerată o componentă importantăa Strategiei Naţionale de edificarea societăţii informaţionale – „Moldovaelectronică”.În acest sens, Parlamentul RepubliciiMoldova a adoptat la 15 mai 2008 Legeanr. 101 cu privire la Concepţia Sistemuluiinformaţional automatizat destat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”), prin cares-a stabilit că deţinătorul și beneficiarulacestui sistem este Comisia Electorală Centrală,care este responsabilă de elaborarea și implementarealui. Sistemul este elaborat în scopul automatizăriiproceselor de pregătire, de desfășurare și detotalizare a rezultatelor alegerilor și ale referendumurilor.Concepţia sus-menţionată prevede că desfășurareaalegerilor complet automatizate va fi posibilădupă soluţionarea mai multor probleme de ordinorganizaţional și tehnic, cum ar fi: fundamentareaunui sistem modern de automatizare a tuturorproceselor electorale, identificarea cetăţenilor însistemul electoral electronic, implementarea totalăa procedurii privind semnătura digitală, formareadeprinderilor de utilizare pe scară largă decătre cetăţenii Republicii Moldova a tehnologiilorinformaţionale etc. Concepţia presupune creareaurmătoarelor posibilităţi de viitor: de a vota la oricesecţie de votare constituită de CEC, independentde domiciliu; de a vota prin reţeaua Internet,utilizînd pentru identificare dispozitive de citireelectronică, documente de tip nou și semnăturadigitală; de a automatiza procesul de calculare avoturilor, utilizînd cele mai avansate realizări aleprogresului tehnico-știinţific (pixul electronic, scanerul,alte dispozitive de citire electronică).Un prim pas în implementarea votării electronicel-a constituit elaborarea de către ComisiaElectorală Centrală a Registrului electronic al alegătorilor.Acesta reprezintă un bloc de funcţii alTestarea Registrului electronic al alegătorilor,mun. Chișinău, Alegerile locale generale din 5 iunie 2011.BULETIN INFORMATIV NR. 7 53

Prezentarea mașinii pentru votarea electronică de către dr. Iurie Ciocan,secretarul CEC, 12 mai 2010, sediul CEC.SIAS „Alegeri” destinat colectării, stocării, actualizăriiși analizei informaţiei despre cetăţenii RepubliciiMoldova care au atins vîrsta de 18 ani. Pentruprima dată registrul a fost testat pe 15 noiembrie2009 în cadrul alegerilor locale noi ale primarilordin localităţile Semionovca și Ștefănești din raionulȘtefan-Vodă. Ulterior, sistemul a fost testat cu succesla 16 mai 2010 în cadrul alegerilor noi ale primaruluior. Sîngera din mun. Chișinău, ulterior însectorul Centru al mun. Chișinău la referendumulrepublican constituţional din 5 septembrie 2010,după aceea la alegerile parlamentare anticipatedin 28 noiembrie 2010 și ultima dată la alegerilelocale generale din iunie 2011.În cadrul testării, alegătorii trebuiau să accesezepagina web a CEC, unde urmau să se identificeprin introducerea codului personal. Această procedurăde votare pe Internet a fost un experimentcare nu a avut niciun efect juridic, iar sistemul dee-voting nu a fost securizat sub nicio formă.În perspectivă, CEC, cu sprijinul donatorilorexterni, preconizează conectareaon-line a tuturor birourilor electoralela Registrul electronic al alegătorilor. Înaceste condiţii, votul va putea fi depusprin intermediul mijloacelor electronice,inclusiv prin reţeaua Internet, iar votareamultiplă va deveni imposibilă.E-votingul reprezintă o provocarepentru guvernările electronice din întreagalume, motivele introducerii acestuisistem fiind diverse. Avînd în vedereriscurile și avantajele votului electronicîn general, vom concluziona că aceastătehnică de votare poate avea un impactsemnificativ atît pe segmentul participăriila vot, cît și pe cel al reprezentativităţii,atrăgînd respectiv și susţinători, și critici.Dacă, pe de o parte, noul mecanism devot, datorită cheltuielilor mici, reprezintă o pledoarieîn favoarea utilizării lui, pe de altă parte, avînd învedere baza sa tehnică, votul electronic declanșeazăscepticismul specialiștilor în tehnologie în ceeace privește capacitatea sistemului de e-voting de aasigura și garanta securitatea procesului electoral.Votul electronic reprezintă o alternativă a votuluiclasic, o șansă suplimentară pentru exprimareaopţiunii politice. Ca urmare, se poate ajunge lascăderea, uneori semnificativă, a absenteismuluielectoral.Acceptarea sau neacceptarea votului electronicși a reglementării sale depinde de modul încare acesta este perceput atît de cei care urmeazăsă-l utilizeze, cît și de cei care vor adopta reglementarearespectivă. Este foarte important ca reglementărilelegale privind sistemul de e-voting săprevadă caracterul alternativ al votului electronicfaţă de votul tradiţional.54BULETIN INFORMATIV NR. 7

UNELE CAZURI ELECTORALE LA CEDOLiliana Tarlev, consultant,direcţia juridică și relaţii cu publiculRepublica Moldova este printre primele 7 ţăricu cele mai multe cereri depuse la Curte împotrivalor. Conform raportului Curţii, la data de 01 ianuarie2011, 3,850 de cereri pendinte (2.8%) erau îndreptateîmpotriva Moldovei.În 2010, 945 de cereri împotriva Moldovei aufost alocate unui organ decizional, 434 de cereriau fost declarate inadmisibile sau au fost scoasede pe rolul Curţii, iar 21 de cereri au fost declarateadmisibile, cereri comunicate Guvernului 135.Pe parcursul anului 2010, Curtea a adoptat 28de hotărîri împotriva Moldovei, dintre care în 20de hotărîri a constatat cel puţin o violare a Convenţieipentru Apărarea Drepturilor Omului și LibertăţilorFundamentale, iar 8 hotărîri se referă lasatisfacţia echitabilă.Dacă am face o analiză pe articole ale Convenţieipentru Apărarea Drepturilor Omului și LibertăţilorFundamentale, atunci o atenţie deosebită arridica violarea art. 2 (dreptul la viaţă), art. 3 (interzicereatorturii), art. 5 (dreptul la libertate și siguranţă),art. 6 (dreptul la un proces echitabil), art.8 (dreptul la respectul vieţii private și de familie),art. 10 (libertate de exprimare), art. 11 (libertateade întrunire și de asociere), art. 13 (dreptul la unrecurs efectiv) și art. 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie(dreptul la alegeri libere).În ceea ce privește încălcarea art. 3 al Protocoluluinr. 1 la Convenţie, „Dreptul la alegeri libere”care stipulează că „Înaltele părţi contractante seangajează să organizeze, la intervale rezonabile,alegeri libere cu vot secret, în condiţii care să asigurelibera exprimare a opiniei poporului desprealegerea corpului legislativ”, cea mai răsunătoarea fost cauza Tănase contra Moldovei.În această cauză, Marea Cameră a Curţii Europenea decis în mod definitiv și în unanimitatecă măsura de interzicere a candidaturii pentru unmandat de Parlamentar a unei persoane ce deţinedublă cetăţenie reprezintă o încălcare a prevederilorarticolului 3 din Primul Protocol al Convenţiei,care garantează dreptul la alegeri libere, restricţiileîn exercitarea unor drepturi politice nefiind justificatenici prin considerente istorice, cu atît maimult cu cît, în prezent, Constituţia Republicii Moldovarecunoaște dubla cetăţenie.Curtea a luat această decizie în urma unei analizedetaliate a circumstanţelor care au marcat istoriaRepublicii Moldova.Cauza Tănase contra Moldovei a avut la origineplîngerea introdusă la CEDO în decembrie 2007de Alexandru Tănase, actualul președinte al CurţiiConstituţionale, și Dorin Chirtoacă, primarul Chișinăului.Aceștia au susţinut în faţa CEDO că modificărileaduse la acel moment legislaţiei electoraledin Republica Moldova erau discriminatorii și leîncălcau dreptul de a participa la alegerile parlamentarecare urmau să aibă loc în 2009 și de a-șiexercita mandatul de parlamentar.În fapt, acele dispoziţii legislative obligau posesoriide dublă cetăţenie să iniţieze procedurarenunţării la cealaltă cetăţenie decît cea moldoveneascăpentru a le putea fi validat mandatul deparlamentar, în cazul în care ar fi fost aleși.La data de 18 noiembrie 2008, o Cameră formatădin 7 judecători ai CEDO a decis că lui AlexandruTănase i s-a încălcat dreptul la alegeri libere prevăzutde articolul 3 din primul Protocol adiţional la ConvenţiaEuropeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.Plîngerea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă,întrucît acesta își manifestase public dorinţa de arămîne primar al Chișinăului, chiar dacă ar fi obţinutun mandat de deputat, astfel că dispoziţiilelegii electorale nu i s-ar fi aplicat. Ulterior, Guvernulmoldovean a cerut trimiterea cauzei la MareaCameră pentru o nouă analiză.BULETIN INFORMATIV NR. 7 55

Hotărîrea Marii Camere din 27 aprilie 2010 afost dată tot cu unanimitate de voturi, confirmîndHotărîrea Camerei din 18 noiembrie 2008. Practic,CEDO a apreciat că blocarea accesului persoanelorcu multiplă cetăţenie la alegerile parlamentare reprezintăo măsură disproporţionată, neconformăcu standardele Convenţiei Europene a DrepturilorOmului. Între timp, legislaţia a fost amendată, respectivau fost abrogate dispoziţiile neconformestandardelor convenţionale care au fost analizatede Curtea Europeană prin această hotărîre.„Deputaţii moldoveni care deţin și cetăţenieromână nu pot fi obligaţi să renunţe la aceastapentru a rămîne în funcţii”, a stabilit Curtea Europeanăa Drepturilor Omului. Legislaţia RepubliciiMoldova le interzicea din 2008 deputaţilor să îșiexercite mandatul dacă deţin dublă cetăţenie. „Toţideputaţii afectaţi de această interdicţie sînt dinfosta opoziţie. Majoritatea moldovenilor au dublăcetăţenie și aceste persoane au dreptul să fie reprezentatede deputaţi care să le exprime preocupările”,au remarcat magistraţii CEDO. Argumentulautorităţilor moldovenești a fost că scopul legii din2008 era să asigure „loialitatea” deputaţilor faţăde statul moldovean.În replică CEDO a precizat că „faptul că deputaţiimoldoveni cu dublă cetăţenie pot opta săsusţină un proiect politic pe care unii îl considerăincompatibil cu principiile actuale ale statului moldoveannu înseamnă că încalcă regulile democratice.Din această cauză, dispoziţiile legii din 2008sînt „disproporţionate” și încalcă dreptul la alegerilibere”, încheie CEDO.O altă încălcare a art. 3 din Protocolul 1 al Convenţiei,care garantează libertatea alegerilor, oîntîlnim în cauza Grosaru contra României.Reclamantul, Mircea Grosaru, este cetăţeanromân, s-a născut în 1951 și locuiește în București.Acesta a candidat la alegerile parlamentaredin 2000, ca deputat din partea Minorităţii Italienedin România. Organizaţia din partea căreia acandidat, „Comunitatea Italiană din România”, aobţinut la nivel naţional un număr de peste 21 demii de voturi și o majoritate, de 5600 de voturi,pentru Mircea Grosaru. Cu toate acestea, BiroulElectoral Central a decis sa atribuie mandatul unuialt candidat, care obţinuse doar 2900 de voturi,într-o singură circumscripţie. Mircea Grosaru și-aformulat plîngerea în baza art.3 din Protocolul 156al Convenţiei, ce garantează libertatea alegerilor,precum și în baza art. 13.CEDO a statuat că orice stat are libertate deplinăpentru alegerea unui sistem electoral. Totuși,avînd în vedere că se discută despre state democratice,deciziile în acest sens trebuie sa elimineposibilitatea ca aplicarea regulilor electorale să fiearbitrară.În aceeași ordine de idei, Curtea a observat căLegea electorală din 1992 a României nu era foarteclară în ceea ce privește procedura de atribuirea mandatelor parlamentare în funcţie de voturileobţinute. Astfel, nu era precizat dacă mandatulva fi atribuit candidatului care a obţinut cele maimulte voturi la nivel naţional sau la nivel de circumscripţie.În aceste condiţii, se impunea obligaţiapentru autorităţile române să se asigure călegea nu va fi interpretată discreţionar.În cazul de faţă, Curtea a observat că autorităţileBiroului Electoral Central nu au oferit suficientedovezi de imparţialitate, drept pentru care CEDO adecis că România a încălcat art. 3 din Protocolul 1al Convenţiei.Referitor la art. 13 din Convenţie, care garanteazădreptul la un recurs efectiv, Curtea a decis înunanimitate că acesta a fost încălcat din momentce autorităţile române nu au întreprins nicio anchetăpentru a stabili corectitudinea distribuiriivoturilor în cazul Grosaru.În baza art. 41, Curtea a dispus plata către reclamanta 5000 de euro drept daune morale.Pierderea mandatului de deputat a constituitși subiectul cauzei Selim Sadak contra Turciei. Art.3 din Protocolul nr. 1 consacră un principiu distinctival oricărui regim politic democratic, acest textprezintă o importanţă capitală în sistemul Convenţiei.El garantează dreptul oricărei persoane de acandida la alegeri și, odată aleasă, dreptul de a-șiexercita mandatul.În speţă, reclamanţii au fost deputaţi și membriai unui partid politic – DEP – fondat în mai 1993.În noiembrie 1993, procuratura a cerut dizolvareapartidului. În martie 1994, reclamanţilor li s-a ridicatimunitatea parlamentară. Toţi reclamanţii aufost arestaţi la ieșirea din sediul parlamentului, cuexcepţia a doi din ei, care au preferat să rămînăîn incinta organului legislativ. În iunie 1994, CurteaConstituţională a decis dizolvarea DEP din cauzafaptului că acesta vizează separarea teritorială și aBULETIN INFORMATIV NR. 7

decis pierderea imunităţii parlamentare a tuturordeputaţilor acestui partid. În iulie 1994, reclamanţiiau fost trimiși în judecată pentru separatism șiatentat la integritatea teritorială a statului. Instanţai-a condamnat pe reclamanţi la pedepse cu închisoarea.Reclamanţii și-au pierdut mandatul parlamentarîn urma dizolvării partidului din care făceauparte. Curtea a observat că această măsură nueste legată de activitatea politică individuală areclamanţilor, aceștia pierzîndu-și mandatele automat.Curtea a considerat că această sancţiuneeste de severitate extremă, astfel încît nu poate fiproporţională cu scopul vizat de către stat. Aceastămăsură este incompatibilă cu însăși substanţadreptului de a fi ales, consacrat prin Convenţie șiaduce atingere puterii suverane a electoratuluicare și-a ales reprezentanţi. De aceea, art. 3 dinProtocolul nr. 1 a fost violat.Cazul Hilbe contra Liechtenstein-ului (1999) vizeazăsubiectul înscrierii în listele electorale. Astfelreclamantului, cetăţean al Liechtenstein-ului, i s-arefuzat în 1995 înscrierea pe listele electorale încadrul organizării unui referendum, pe motiv căde mai mulţi ani avea rezidenţa în străinătate, iardreptul de a vota este rezervat persoanelor careîși au reședinţa în Liechtenstein. Recursurile reclamantuluiîn instanţă au fost respinse, iar în 1996Parlamentul a confirmat faptul că au drept de votdoar persoanele care au reședinţa obișnuită pe teritoriulstatului.„Doar alegerile legislative cad sub imperiulacestei dispoziţii” (art. 3 din Protocolul nr. 1), carenu este aplicabilă referendumurilor, prin urmareCurtea nu are competenţa materială de a se pronunţaasupra plîngerii. În plus, oricum, Curtea aconsiderat că impunerea unei condiţii legate derezidenţă în cazul exercitării dreptului de a vota nueste incompatibilă, prin sine însăși, cu dispoziţiileConvenţiei. În speţă, au existat consideraţii legitimepentru legislaţia incidentă, în măsura în carecetăţenii care își au reședinţa în alt stat pierd contactulcu afacerile publice și nu sînt direct vizaţi deactele adoptate pe calea unui referendum. În consecinţă,condiţia rezidenţei de care se plînge reclamantulnu este nici nerezonabilă, nici arbitrară.În hotărîrea Matthews contra Marii Britanii,din 1999, reclamanta rezidentă în Gibraltar, teritoriuaflat sub autoritatea Marii Britanii, a cerut,în 1994, înscrierea sa pe listele electorale pentrua vota la alegerile pentru Parlamentul European.Cererea sa a fost respinsă pe motiv că anexa IIla actul CE din 1976 privind alegerea reprezentanţilorîn Parlamentul European nu cuprinde Gibraltarulîntre teritoriile în care se aplică dreptulsufragiu.Prima problemă care trebuia rezolvată era dacăMarea Britanie poate fi drept responsabilă pentruomisiunea de a organiza alegeri în Gibraltar pentruParlamentul European. Curtea a considerat căatîta vreme cît comunităţile europene nu sînt partela Convenţie actele acestora nu pot fi atacateca atare în faţa Curţii. Cu toate acestea, Curtea aconsiderat că transferul de competenţe de la statecătre Comunitatea Europeană, viitoarea UniuneEuropeană, nu poate avea ca și efect exonerareastatelor de responsabilitatea lor în ceea ce priveșterespectarea drepturilor prevăzute în Convenţie,cîtă vreme s-au angajat prin legile de ratificaresă asigure respectarea acestor drepturi. Curtea aconstatat că textele ce emană în urma procesuluilegislativ comunitar vizează și populaţia din Gibraltarîn același mod ca și textele ce emană de la legiuitorullocal. De aceea, Curtea a considerat că nuexistă niciun motiv pentru a considera că MareaBritanie nu este ţinută să recunoască drepturileconsacrate prin art. 3 din primul protocol în raportde legislaţia europeană. În consecinţă, Curtea aconsiderat că populaţia din Gibraltar are dreptulde vota la orice alegeri, indiferent dacă sînt pentruparlamentul local sau pentru cel european.În al doilea rînd, trebuia stabilit dacă art. 3 dinProtocolul nr. 1 este aplicabil unui organ precumParlamentul European și dacă acesta din urmăpoate fi considerat, în raport de momentul în cauză,drept un „corp legislativ” în sensul dispoziţieidin Convenţie. Curtea a considerat că simplul faptcă instituţia comunitară este un organ supranaţionalnu este suficient pentru a stabili că scrutinulprivind membrii săi iese din sfera de aplicabilitatea art. 3 din Protocolul nr. 1. În raport de atribuţiileacestei instituţii, Curtea a considerat că această instituţieeste suficient de mult implicată în procesullegislativ comunitar pentru a putea fi consideratcă Parlamentul European constituie o parte a corpuluilegislativ pentru Gibraltar. În acest condiţii,Curtea a considerat că imposibilitatea reclamanteide a-și exprima votul pentru alegerile europeneBULETIN INFORMATIV NR. 7 57

i-a încălcat drepturile sale garantate prin art. 3 dinProtocolul nr. 1 al Convenţiei.Reclamantul Benkaddour (în cauza Benkaddourcontra Franţei) a cerut înscrierea sa pe listeleelectorale ale unei comune din Franţa, în perioadaîn care era înscris și pe listele unui consulat francezdin străinătate. Potrivit legii electorale, o cerere deschimbare a înscrierii pe listele electorale trebuiaînsoţită de o cerere de radiere de pe lista domiciliuluianterior. Întrucît reclamantul nu a îndeplinitaceastă condiţie, lui nu i s-a permis să voteze laalegerile pentru Parlamentul European.Curtea a decis că dreptul de vot garantat prinacest text a admis existenţa unor limitări implicite.Statul beneficiază de o anumită marjă de aprecierepentru a reglementa modalitatea concretă deexercitare a dreptului de vot. Astfel, Curtea a constatatcă reclamantul nu a realizat toate demersurileprevăzute de lege și nici măcar nu s-a asiguratde faptul că figurează pe listele electorale ale nouluidomiciliu, înainte de ziua votului. Curtea a consideratcă reglementarea internă vizează un scoplegitim – posibilitatea de control a corectitudiniialegerilor – iar modul de atingere a acestui scoprămîne în marja de apreciere lăsată la dispoziţiastatului. De aceea, plîngerea este inadmisibilă, fiindvădit nefondată.Interdicţia dreptului de a vota (hotărîrea Hirstcontra Marii Britanii, 2005) a fost revendicată dereclamantul care a fost condamnat la o pedeapsăcu detenţiunea pe viaţă pentru ucidere involuntară.Împiedicat printr-o lege din 1983 să voteze laalegerile legislative și locale, a intentat o acţiunecerînd constatarea faptului că acea lege vine încontradicţie cu Convenţia. Cererea a fost respinsăpe motiv că Parlamentul era în drept să considerecă, în timpul executării pedepsei, cei condamnaţinu au autoritatea morală să voteze.Curtea a admis faptul că statele dispun deo marjă de apreciere cu privire restricţionareadreptului de a vota. Totuși ea a considerat căaceastă marjă de apreciere nu poate să justificeexcluderea totală a oricărei persoane condamnate,indiferent de durata pedepsei și de naturainfracţiunii care a atras-o, din cîmpul persoanelorcu drept de vot. Curtea a considerat că nu existăvreo legătură între interdicţia votului și prevenireainfracţiunilor, după cum nu se poate conciliainterdicţia votului cu scopul reintegrării sociale58a infractorilor. Curtea a admis faptul că, în cazulcomiterii unei infracţiuni precum cele de abuz înfuncţiile publice, o astfel de sancţiune ar putea fiimpusă, însă în raport de alte infracţiuni lipseștelegătura cauzală între faptă și sancţiune. În raportde proporţionalitatea măsurii, Curtea a constatatcă aceasta se aplică automat, că vizează un numărmare de deţinuţi și că nu poate fi consideratăca fiind o parte din pedeapsă, întrucît aceastaconstă în privarea de libertate. Mai mult, Curteaare dubii cu privire la faptul dacă sancţiunea esteaplicată de către o instanţă penală, cît timp ease aplică automat unor categorii de persoane. Deaceea, Curtea a considerat că o interdicţie absolutăde a vota impusă tuturor deţinuţilor nu intrăîn limitele marjei de apreciere a statului, iar art. 3din Protocolul nr. 1 a fost violat.Dreptul de a vota a fost reclamat și în cauza Pycontra Franţei (2005). Reclamantul a fost angajatîn 1995 la Universitatea franceză a Pacificului, cusediul la Nouméa, în Noua Caledonie, care era laacel moment colonie franceză. În 1998, organizareapolitică a Noii Caledonii s-a schimbat, aceastapierzînd statutul de colonie și devenind o colectivitatesui generis, ca și formă tranzitorie spreindependenţă. Legea din 1999 a mărit atribuţiilelegislativului și a impus o condiţie de rezidenţăde 10 ani pentru a putea participa la alegerile legislative.Legea se înscria în cadrul procesului deautodeterminare a populaţiei și prevedea transferulcompetenţelor de la statul francez cătreacest teritoriu, condus de către legislativ. În aprilie1999, reclamantul a făcut o cerere de înscrierepe listele electorale, pentru a putea participa laprimele alegeri legislative. Înscrierea sa pe listea fost refuzată pentru că nu îndeplinea condiţiarezidenţei de cel puţin 10 ani pe teritoriul NoiiCaledonii. Reclamantul a contestat refuzul, însăfără succes.Statul francez a susţinut că, ţinînd cont decompetenţele încă limitate ale Congresului dinNoua Caledonie și de importantele atribuţii rămaseîncă în sarcina statului francez, Congresulnu este un adevărat corp legislativ, astfel încîtart. 3 din Protocolul nr. 1 nu impune obligaţia dea organiza alegeri.Curtea a considerat că, atîta timp cît Congresulnu mai este un corp consultativ, ci poate luadecizii, chiar dacă într-un număr limitat de dome-BULETIN INFORMATIV NR. 7

niu, el este un corp legislativ, în sensul Convenţiei.Condiţia duratei rezidenţei care este asociatădreptului de vot nu constituie, în principiu,o restricţie arbitrară a dreptului de a vota și, deaceea, nu este incompatibilă cu dispoziţiile art. 3din Protocolul nr. 1. Raţiunea acestei condiţii esteaceea de a permite votul doar din partea populaţieicare are un interes în dezvoltarea viitoruluinou stat, avînd astfel o justificare solidă, prin necesitateade a introduce în viitor cetăţenia caledoniană.În plus, statul francez declarase la momentulratificării Convenţiei că aceasta urmeazăsă se aplice și pe teritoriile coloniale, ţinînd însăcont de necesităţi locale. De aceea, Curtea areo competenţă teritorială limitată. Or, necesităţide ordin local au impus condiţia rezidenţei de 10ani, fiind o cerinţă absolută pentru încetarea conflictuluiarmat. De aceea, nu există o violare a art. 3din Protocolul nr. 1.Hotărîrea Melnychenko contra Ucrainei, din2004, vizează dispoziţiile legale cu privire la condiţiilepe care trebuie să le îndeplinească candidaţiila alegeri.Astfel, reclamantul a lucrat în serviciul de securitateal președintelui Ucrainei, calitate în care aînregistrat mai multe discuţii ale acestuia, inclusivuna din care rezulta că președintele este implicatîn răpirea unui jurnalist. După ce înregistrările auapărut în presă, reclamantul a fugit în SUA undea primit azil politic, în timp ce în Ucraina a fostacuzat de mai multe infracţiuni. Ulterior a dorit săcandideze pe listele unui partid la alegerile parlamentare,însă candidatura sa nu a fost înregistratăpentru că nu era îndeplinită condiţia de a domiciliaîn ultimii 5 ani pe teritoriul ucrainean și nua dat date precise privind locul unde avea stabilitdomiciliul.Curtea a judecat în sensul că dispoziţiile legalecu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplineascăcandidaţii la alegeri diferă mult în Europași trebuie apreciate distinct pentru fiecare ţară.În speţă, aceasta a constatat că legea internă nuprevedea expres condiţia rezidenţei permanentepe teritoriul Ucrainei a candidatului. În plus,la depunerea candidaturii trebuia depus actul deidentitate intern, din care rezulta că reclamantulîncă își are domiciliul în Ucraina. Curtea a constatatcă reclamantul era într-o situaţie delicată: el nuputea să rămînă în ţară de frica represaliilor, carel-ar fi împiedicat să exercite o activitate politică,nu putea nici să plece din ţară pentru că nici așanu putea să exercite o activitate politică. Pentrutoate aceste motive, Curtea a considerat că existăo violare a art. 3 din Protocolul nr. 1.În concluzie,Unul dintre drepturile fundamentale ale omuluieste acela de a alege și a fi ales, ceea ce îi permitepersoanei de a lua parte la guvernarea Ţării sale.În conformitate cu art. 2 alin. (1) din ConstituţiaRepublicii Moldova, suveranitatea naţională aparţinepoporului Republicii Moldova, care o exercităîn mod direct si prin organele sale reprezentative,în formele stabilite de Constituţie, iar potrivit art. 38voinţa poporului constituie baza puterii de stat.Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, careau loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal,secret și liber exprimat.Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omuluiși Libertăţilor Fundamentale, prin Protocolul nr. 1,asigură cetăţenilor statelor semnatare organizareaalegerilor în condiţii care să asigure libera exprimarea opiniei poporului despre alegerea corpuluilegislativ.Dispoziţiile privind asigurarea exprimării voinţeipoporului, a drepturilor și libertăţilor electoraleale cetăţenilor garantează realizarea drepturilorconstituţionale ale cetăţenilor de a alege și a fiales, prin organizarea și desfășurarea unor alegeriperiodice, libere și corecte. În legătură cu aceasta,alegerile trebuie să se desfășoare în termenelestabilite de legislaţia electorală a fiecărui statși orice împotrivire constituie un atentat asupraputerii poporului, asupra drepturilor și libertăţilorelectorale ale cetăţenilor, ceea ce este inadmisibilîntr-un stat democratic bazat pe drept.Constatările Curţii Europene a DrepturilorOmului reprezintă în general un principiu dedrept. Aprecierea diferitor situaţii se efectueazăîn mod nuanţat, de la caz la caz, însă scopuleste întotdeauna același: apărarea și dezvoltareadrepturilor omului și a libertăţilor fundamentale,care constituie temelia însăși a justiţiei și a păciiîn lume și a căror menţinere se bazează în modesenţial, pe de o parte, pe un regim politic cuadevărat democratic, iar, pe de altă parte, pe oconcepţie comună și un respect comun al drepturiloromului.BULETIN INFORMATIV NR. 7 59

FINANŢAREA PARTIDELOR POLITICE:TRANSPARENŢĂ, SUPRAVEGHERE, SANCŢIUNIDr. Ștefan Urîtu, conferenţiar,vicepreședintele Comisiei Electorale CentraleÎn cele ce urmează vom discuta doar despreunele aspecte legate de finanţarea partidelor politiceși nu pretindem la un studiu exhaustiv al subiectului.Autorul reiese din concepţia liberală potrivitcăreia dacă soluţionarea unei probleme necesităstructuri și finanţări suplimentare mari și, dacăcontrolul executării acesteia este greu de efectuat,atunci, pentru ridicarea eficacităţii, trebuie să se recurgăla abordarea stimulativă și nu cea de constrîngere.Altfel spus, dacă o problemă nu poate fi soluţionatăprin obligare, atunci pentru soluţionareaacesteia ar putea fi aplicabilă metoda încurajării șistimulării celor care respectă condiţiile impuse. Amîncercat această concepţie în cadrul Universităţii deStat din Tiraspol, unde persoanelor care predau saudeserveau lecţiile în două limbi (atunci rusă și română-moldovenească)li se plătea un adaos de 15%la salariul de funcţie, indiferent de naţionalitateape care o avea respectivul-respectiva. În scurt timp,am observat că acele persoane care anterior intenţionatinsistau pe limba rusă, cu orice ocazie se străduiausă demonstreze că ei vorbesc ambele limbi.Am ferma convingere că, aplicînd aceeași strategieîn problema finanţării partidelor politice de la bugetulpublic, vom reuși să obţinem rezultate mai bunecu cheltuieli mai mici.60De la început vreau să menţionez că problemafinanţării partidelor politice este una pe cîtde importantă, pe atît de sensibilă, ca să nu zicghimpoasă. Mă refer aici la necesitatea asigurăriiunei balanţe între dreptul la asociere, care esteun drept privat, chiar dacă în cazul dat e vorbade o asociere politică, și dreptul alegătorului dea fi informat, tratat cu demnitate (să nu fie minţit),ceea ce i-ar permite să facă o alegere corectă.Conform standardelor stabilite de Convenţiapentru Apărarea Drepturilor Omului și LibertăţilorFundamentale, orice limitare a unor drepturi,ca și orice intervenire în cîmpul dreptului privat,trebuie să răspundă anumitor cerinţe, expuseîn pct.2 al art. 11 „Libertatea de întrunire și deasociere” din Convenţie care are următorul conţinut:„2. Exercitarea acestor drepturi nu poateface obiectul altor restrîngeri decît acelea care,prevăzute de lege, constituie măsuri necesare,într-o societate democratică, pentru securitateanaţională, siguranţa publică, apărarea ordiniiși prevenirea infracţiunilor, protejarea sănătăţiisau a moralei ori pentru protecţia drepturilor șilibertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice,ca restrîngeri legale să fie impuse exercitării acestordrepturi de către membrii forţelor armate, aipoliţiei sau ai administraţiei de stat”.Este ușor de observat că prevederile acestuiarticol presupun că se iau decizii corecte, inclusivsub aspectul problemei abordate. Dacă scopul finanţăriipartidelor din bugetul public este reducereariscurilor de corupere politică sau prevenireaoligarhizării partidelor politice, atunci cea mairelevantă parte a acestui articol devine sintagma„pentru protejarea moralităţii”. Or, anume protejareamoralităţii este scopul declarat de adepţiifinanţării partidelor politice din bani publici. Altfelspus, dorinţa de a preveni coruperea politică și anu admite ca anumite persoane fizice sau juridice,oameni sau partide politice, să-și facă carierăpolitică, folosind metode imorale și manipulăriîn scopuri meschine, spălînd bani sau/și folosindbani proveniţi din afaceri ilegale. Cred că toată lumeaeste de acord că finanţarea subtilă și netransparentăeste un act de corupere, iar corupţia esteBULETIN INFORMATIV NR. 7

o acţiune imorală. Deci, în condiţiile pct. 2 al art.11 CEDO, urmează a fi adoptată o lege sau modificatălegea existentă care ar stipula clar că, înscopul protejării moralităţii, se stabilesc anumitemecanisme de control al finanţelor partidelor șipedepse corespunzătoare atunci cînd se constatăcă un anumit partid a tăinuit sursa sau a utilizatmijloace financiare sau materiale provenite dinafaceri imorale sau utilizate într-un mod imoral decătre partidul respectiv.Totodată, trebuie să ne asigurăm, ca moralitateasă fie respectată și în sensul invers. Adică să neasigurăm că statul sau funcţionarii care acţioneazăîn numele statului nu vor folosi în mod meschin/imoral sinceritatea (mă refer la deschiderea lor)partidelor și că niciodată și sub niciun prilej dateleobţinute în scopul declarat de lege nu vor fifolosite în alte scopuri. Și pentru asemenea situaţiiurmează a fi prevăzute cerinţe și pedepse corespunzătoare,adică instrumente care ar garantapartidele împotriva unor eventuale abuzuri.Mai mult decît atît. Principiul liberal, la caream făcut referire mai sus, presupune nu atît pedepseși restricţii pentru acei care au încălcat moralitatea,cît susţinerea și încurajarea celor care seconformează și respectă legea și moralitatea.Așa, de exemplu, vor beneficia într-o măsurămai mare de finanţare de la buget acele partidecare satisfac anumite condiţii stabilite prin legeși care sînt măsurabile, cum ar fi: numărul de finanţatorideclaraţi de către partid, prezentarea latimp a rapoartelor și calitatea acestora, acoperireateritorială, respectarea principiului egalităţii degender (prezenţa în listele candidaţilor sau deputaţilor,în conducere a raportului 48/52%, bărbaţi/femei), prezenţa tinerilor, organizarea la timp a întrunirilorde dare de seamă și alegeri în interiorulpartidelor și multe alte aspecte pe care societateasau statul dorește să le îmbunătăţească.În așa fel, aplicînd principiul liberal, vom reușisă schimbăm mai multe lucruri spre bine, darfără a irosi banii publici pentru a întreţine structurinumeroase de control și de aplicare a pedepselor,fără a le împotmoli pe cele existente, vomreuși să diminuăm agresiunea, făcînd ca partidelesă-și canalizeze energia spre făurire, și nu spredistrugere.Din punctul de vedere al CEC, în condiţiile actualeproblema apare doar în campania electorală,deși pentru asigurarea funcţionării unui stat bazatpe drept, problema respectivă urmează a fi tratatăchiar mai larg decît este menţionat în agendaacestui articol. Probabil ar trebui extinse competenţeleCEC, așa încît aceasta să aibă competenţelegate de activitatea partidelor politice nu doar înperioada electorală.Un aspect al activităţii partidelor politice estetransparenţa. Anume pe transparenţă se puneaccentul în multe luări de cuvînt, în presa scrisăla această temă, dar și în cerinţele înaintatede unele structuri internaţionale (cum ar fi, deexemplu, Recomandările GRECO). Sînt de acordcă atunci cînd un partid politic se încadrează înlupta pentru putere în Stat, el trebuie să fie conștientcă interesul societăţii de a-l cunoaște cîtmai bine va face să-i fie urmărite toate acţiunile.În general, orice persoană fizică sau juridică trebuiesă fie conștientă de faptul că, încadrîndu-seîn lupta politică, ea este supusă riscului de a i secrea un anumit disconfort, că anumiţi factori aisocietăţii vor putea interveni în viaţa sa privatăși vor încerca să obţină cît mai multă informaţiedespre viaţa și activitatea ei. În același timp, trebuiesă nu admitem, ca procedura de asigurare atransparenţei în activitatea partidelor politice săfie transformată într-un privit „prin gaura cheii” alacătului de la ușa vecinului.Vorbind despre transparenţă în finanţarea partidelorpolitice, trebuie mai întîi să menţionăm căînsăși noţiunea de „transparenţă” este una nemăsurabilă,interpretativă, care permite subiectivismși abordări abuzive, ceea ce, la rîndul său șiîn anumite condiţii, ar putea submina democraţiași buna guvernare. Iată de ce cred că transparenţa,mai ales în activitatea partidelor politice, trebuiesă fie înţeleasă ca un set de cerinţe, un set de reguliclar definite, care fiind aplicate faţă de oricepartid politic să fie necesare într-o societate democraticăși care fiind pronunţate prin lege să serveascădrept instrument în mîinile partidelor și, înegală măsură, în mîinile altor factori ai societăţii,pentru promovarea valorilor recunoscute la nivelinternaţional.La acest moment nu putem spune că legislaţiași, cu atît mai mult, practica în acest domeniusînt perfecte. S-au făcut importanţi pași pînă înprezent, dar urmează de parcurs încă mult și credcă procesul de perfecţionare a cadrului legislativBULETIN INFORMATIV NR. 7 61

ămîne unul continuu, chiar și după perioada detranziţie.Cu mult mai atent trebuie să analizăm practicaaplicării uniforme și imparţiale a legislaţiei. Așzice că sînt necesare întruniri, organizate în modperiodic, la care să analizăm succesele și insuccesele.Vorbind despre necesitatea reglementării acestuiaspect, aș putea spune că problema finanţăriipartidelor politice astăzi se prezintă ca și apa unuirîu care se revarsă concomitent în toate direcţiile,din cauza că albia nu este curăţită, malurile sînt ruinateși nu sînt baraje care să ţină sau să îndrepteaceastă apă.Am studiat raportul GRECO, mai ales recomandărileformulate acolo, și am rămas cu impresia căacestea, dacă ar fi implementate, ar fi capabile sădezechilibreze balanţa dintre dreptul publicului/societăţii de a cunoaște și dreptul unei asociaţiipolitice la independenţă. Or, legislaţia și practicape care le creăm vor fi utilizate nu doar în condiţiileactuale și trebuie să prevedem că la guvernarear putea veni și oameni cu alte viziuni, decît celecare sînt azi. Cu alte cuvinte, în anumite situaţiipartidele ar putea deveni mai vulnerabile, ceea cear putea conduce la distrugerea sistemului pluripartinicși ar afecta democraţia.Iată de ce, eu personal pledez pentru o transparenţăale cărei limite sînt stabilite prin lege, sîntmăsurabile și aplicate în mod egal faţă de oricepartid: fie că se află la guvernare, fie că este înopoziţie. În viziunea mea, recomandările menţionateurmează a fi analizate sub aspectul proporţionalităţii.Analiza arată că actualmente legislaţia RepubliciiMoldova sub aspectul finanţării partidelorpolitice are nevoie de îmbunătăţire, de dezvoltare,și nu de revizuire totală. Asta cu atît mai mult cucît aplicarea legislaţiei rămîne în urmă și are încămulte lacune obiective și subiective.Pentru exemplificarea celor expuse voi cita dinalin. (1) al art. 35 din Codul electoral următoarele:„Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurareaalegerilor le suportă statul”. Aceasta trebuie interpretatcă Statul urmează să-și asume acoperireacheltuielilor rezonabile atît legate de organizare,cît și de participare a concurenţilor electorali înscrutin. Evident, cu anumite prevederi de recuperare.Însă partidele nu sînt atît de bogate, încît să-și62permită participarea în campanii pe cont propriu,iar pe de altă parte crearea condiţiilor „de seră” arputea să conducă la implicarea în scrutin a unorpersoane, care, din propria iniţiativă sau nu, vin săîmpotmolească procesul electoral și, ca urmare,să-l denatureze. Asemenea exemple deja putemobserva pe scena politică.Privind alte reglementări ale legislaţiei, menţionezurmătoarele.Art. 36 CE – Interzicerea subvenţionării dinstrăinătate. Alin. (2) al acestui articol stipuleazăcă „(2) În cazul in care concurentul electoral a utilizatintenţionat mijloace bănești din străinătate,Comisia Electorală Centrală adresează Curţii deApel Chișinău o cerere de anulare a înregistrăriiacestuia”.Atrageţi atenţia la formulele utilizate: „INTEN-ŢIONAT”, mijloace „BĂNEȘTI” (dar ajutoare umanitare,publicitate etc.?). Cine și cum demonstreazăacestea, mai ales în condiţiile cînd dovezile sîntpuse pe seama concurenţilor.O analiză fundamentală se cere și la art. 37 CE:„Articolul 37. Susţinerea materială de cătrestat a campaniilor electorale(1) Statul acordă concurenţilor electorali creditefără dobîndă.(2) Primirea creditelor de la bugetul de stat seface numai prin intermediul unui mandatar financiar,desemnat în acest scop de concurentul electoral.Mandatarul poate fi persoană fizică sau persoanăjuridică înregistrată la Ministerul Finanţelor,care răspunde solidar cu concurentul electoral cel-a desemnat.(3) Creditele primite de la stat se sting, completsau parţial, de către stat, în funcţie de numărul totalde voturi valabil exprimate pentru concurentulelectoral în circumscripţia electorală respectivă.Suma de bani, determinată prin împărţirea sumeicreditului la numărul de alegători care au participatla votare, apoi prin înmulţirea rezultatului obţinutcu numărul de voturi valabil exprimate pentruconcurentul electoral respectiv, urmează a fi stinsădin contul statului.(4) Concurenţii electorali care au obţinut maipuţin de trei la sută din voturile valabil exprimatepe întreaga ţară sau în circumscripţiile respective,inclusiv candidaţii independenţi care nu au fostaleși, vor restitui creditele primite din bugetul destat în termen de 2 luni de la data încheierii votării.BULETIN INFORMATIV NR. 7

Ceilalţi concurenţi electorali vor restitui crediteleîn termen de 4 luni.(5) În cazul în care primarul ales și validat refuzăsă exercite mandatul, el restituie cheltuielilelegate de organizarea și desfășurarea alegerilor”.Observăm că acest articol prevede o serie deobligaţii ale APC și APL care sînt stipulate în așafel, încît nu pot fi măsurate și comparate, iar dacăcineva contestă, această procedură poate dura untermen nelimitat și, chiar dacă va cîștiga procesul,i se va spune că „însăși recunoașterea dreptuluieste o satisfacţie echitabilă în acest caz”.Analiza arată că cele mai multe învinuiri și disputeîn campaniile electorale apar la tema agitaţieielectorale și la utilizarea resurselor administrative.În viziunea noastră, aceasta apare din cauza că înlegislaţie (intenţionat sau nu) au fost admise formulăricare pot fi interpretate abuziv. Mă voi referila art. 47 „Agitaţia electorală”, alineatul 5 conformcăruia:„(5) Concurenţii electorali pot organiza întîlniricu alegătorii, autorităţile administraţiei publicelocale fiind obligate să asigure posibilitateadesfășurării unor astfel de întîlniri în termene șiîn condiţii egale. Organele electorale pot fi sesizateîn cazul neregulilor constatate în legătură cuorganizarea și desfășurarea întîlnirilor”. Un șir deincidente, în acest sens, au fost înregistrate, fiecă nu aceleași săli erau oferite concurenţilor, fiecă unora în general nu li se puneau la dispoziţiesăli. Totodată, nu este clar care ar trebui să fie urmărileîn cazul în care organele electorale au fostsesizate. În alte cazuri, oferirea gratuită a sălilorpentru întruniri unor partide a fost interpretatăde contracandidaţi ca fiind utilizarea resurseloradministrative. În așa fel prevederile alin. (5) alart. 47 CE vin în contradicţie cu alin. (6) care interziceutilizarea resurselor administrative suborice formă.Ne bucură faptul că din 89 de contestaţii înregistratela CEC în campania din 28 noiembrie2010, 26 au vizat încălcările legislaţiei electoraleîn partea ce ţine de neincluderea elementeloridentificatoare ale materialelor electorale publicitare,și anume: denumirea concurentului electoral,data și locul tipăririi, tirajul materialuluisau/și sintagma „achitat din fondul electoral”. Înmajoritatea cazurilor, autorii contestaţiilor invocaupretenţii referitoare la faptul că pe aceastăcale contracandidaţii se eschivau de la raportareaadecvată a cheltuielilor, adică lipsa de transparenţă.Mai puţine ca număr, nu și ca importanţă,au fost sesizările și contestaţiile cu privire lacoruperea alegătorilor. Deși asemenea cazuri aufost înregistrate patru la număr, analiza lor aratăcă acei politicieni care nu se simt suficient de puternicisînt nevoiţi să recurgă la mecanisme totmai sofisticate și subtile, pentru a nu fi demascaţide contracandidaţii lor.Cele menţionate arată clar că mecanismul controluluireciproc al concurenţilor electorali și alpartidelor politice poate funcţiona și chiar funcţioneazăși sînt premise că în cazul finanţării dinbugetul public vor crește simţitor atît rolul, cît șiactivismul partidelor în asigurarea transparenţeiutilizării mijloacelor financiare, dar și a respectăriilegislaţiei.Cele expuse se confirmă și prin faptul că încadrul alegerilor parlamentare din 28 noiembrie2010, Comisia Electorală Centrală a fost sesizatăîn 3 cazuri asupra corectitudinii efectuării donaţiilorde către persoanele fizice/juridice în vedereasusţinerii financiare a campaniilor electorale. Adicămecanismele controlului mutual, care servescca bază a Codului electoral și protejează partidelede controlul „excesiv” din partea organelor destat, funcţionează. Este important ca tendinţaaceasta să fie susţinută și alimentată prin creareade precedente care vor conduce la încrederea participanţilorla procesul electoral că legea poate șitrebuie aplicată.Există temeri că acceptînd mecanicește unelerecomandări cu privire la finanţarea partidelordin banii publici (în anumită măsură se referă și larecomandările GRECO), în anumite condiţii, eventual,dacă un anumit partid ar obţine majoritateaconstituţională în parlament, mecanismul acestademocratic, de control reciproc al concurenţilorelectorali/partidelor, ar putea fi substituit printr-uncontrol din partea unui singur partid, ceea ce arameninţa sistemul pluripartinic în societate.Așadar, finanţarea partidelor politice din bugetulpublic poate și trebuie acceptată, dar nu înaintede a efectua o analiză minuţioasă a practiciloraltor state, de a crea anumite structuri și instrumente,bazate nu atît pe ameninţări și constrîngeri,cît pe încurajări și stimulări.BULETIN INFORMATIV NR. 7 63

Conferinţă cu tematica „Reforma finanţelor partidelor politice în Republica Moldova”,27-28 octombrie 2011, mun. Chișinău.Masă Rotundă cu tematica „Reforma finanţării partidelor politice”, 17 noiembrie 2011, sediul CEC.64BULETIN INFORMATIV NR. 7

Corneliu Pasat,consultant superior, secţia educaţie civică, training-uri și secretariatEVENIMENTE INTERNAŢIONALE LA CARE AU PARTICIPATREPREZENTANŢII COMISIEI ELECTORALE CENTRALETehnologiile moderne au pătrunsîn toate domeniile vieţii cotidiene,nici alegerile nu reprezintă o excepţie.Comisia Electorală Centrală a înţelesimportanţa aplicării lor și le utilizeazăcu succes atît pentru optimizareaprocedurilor electorale (de ex. implementareaSIAS „Alegeri”), cît și pentruîmbunătăţirea comunicării cu toţi subiecţiiimplicaţi în procesul electoralși creșterea credibilităţii cetăţenilorfaţă de scrutinele desfășurate la noiîn ţară. În acest context, o delegaţie aComisiei Electorale Centrale, în fruntecu președintele CEC, dr. Iurie Ciocan, aparticipat la cea de-a opta conferinţăeuropeană a organizaţiilor care administrează alegerile,cu tema „Alegerile într-o lume în schimbare”.Evenimentul a fost organizat de către Comisiade la Veneţia în colaborare cu Ministerul Federal deInterne al Republicii Austria, în perioada 12-13 mai2011 la Viena, Republica Austria.La conferinţă participanţii au prezentat evenimenteleelectorale care au avut loc în ţările lor peparcursul anului 2010. Președintele CEC, dr. Ciocande asemenea a susţinut o prezentare pe aceastătemă. În cadrul atelierelor de lucru au fost dezbătuteurmătoarele chestiuni: rolul tehnologiilorCea de-a opta conferinţă europeană a organizaţiilor care administrează alegerile,12-13 mai 2011, Viena, Republica Austria.Dr. Iurie Ciocan, președintele CECGianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Venețiamoderne și a reţelelor de socializare în alegeri; organizareaunor alegeri corecte – crearea unui procestransparent; votarea electronică, asigurareasecretului votului în era tehnologiilor moderne.Pe 13 mai, delegaţia a participat și la prima ședinţăde coordonare a reprezentanţilor ComisiilorElectorale Centrale din Armenia, Azerbaidjan, Belarus,Georgia, Moldova, Ucraina. Obiectivul ședinţei afost discutarea eventualelor activităţi și domenii deinteres pentru ţările beneficiare ale programului comunal Consiliului Europei și Uniunii Europene „Facilitareaparteneriatului estic”. Proiectul a fost lansatoficial în anul 2009, Comisia Electorală Centrală participîndîn cadrul componentei„Suport pentru standardeleelectorale în special înperioada pre-electorală”.Pe parcursul discuţiilor,dr. Ciocan a accentuat deschidereapentru cooperareregională și disponibilitateade a împărtăși experienţaMoldovei în domeniul organizăriialegerilor. În urma tratativelorpurtate, Chișinăul adevenit gazda următoarelorevenimente desfășurate înBULETIN INFORMATIV NR. 7 65

cadrul proiectului sus-menţionat:atelierul de lucru cu tema „Informareaalegătorilor” (5-6 septembrie2011), conferinţa de analizăpost-electorală „Alegerile localegenerale 2011” (22 septembrie2011); conferinţa сu tema „Soluţionareacontestaţiilor cu caracterelectoral” (23 septembrie 2011).În perioada 16-18 iunie 2011,delegaţia Comisiei Electorale Centrale,în componenţa membruluiCEC Vasile Gafton și consultantuluisuperior în aparatul CEC CorneliuPasat, a participat la mai multeactivităţi organizate la Budapesta,Republica Ungară. Primul evenimenta fost cea de-a douăzeceaconferinţă anuală jubiliară a Asociaţiei OficialilorElectorali din Europa (ACEEEO), cu tema „Independenţainstituţiilor care organizează și desfășoarăalegeri”, realizat în contextul deţinerii de către RepublicaUngară a președinţiei Uniunii Europene. Întotal au participat circa 150 de persoane din peste40 de ţări, inclusiv reprezentanţi din partea a 10organizaţii internaţionale (ONU, Consiliul Europei– Comisia de la Veneţia, OSCE/ODIHR, IFES, InternationalIDEA etc.), peste 25 de autorităţi care administreazăalegerile, reprezentanţi ai instituţiilorce se ocupă de examinarea contestaţiilor electoraleși validarea alegerilor, reprezentanţi ai ONG-lorși experţi electorali internaţionali independenţi.La începutul conferinţei, organizaţiile internaţionaleau adresat mesaje de felicitare pentru ACEEEOși s-au declarat interesate de a continua și dezvoltacolaborarea cu asociaţia. Instituţia a fost înalt apreciatăpentru faptul că: a creat o platformă puternicăpentru efectuarea schimbului de experienţă între diferitestate; a sprijinit crearea sistemelor electoraleși a autorităţilor electorale în noile democraţii apărutedupă 1990 (statele ex-sovietice, Kosovo etc.); aavut un aport considerabil la integrarea a 10 state înUniunea Europeană; a desfășurat proiecte practic petoate continentele lumii, deși constituită ca o organizaţieeuropeană; a organizat expoziţii și a promovatideea modernizării și tehnologizării procesuluielectoral etc. Motoul de care s-a condus ACEEEO peparcursul întregii perioade de activitate a fost: „Prinputerea votului și nu prin puterea armelor”.Cea de-a douăzecea conferinţă anuală jubiliară a Asociaţiei Oficialilor Electoralidin Europa (ACEEEO),16-18 iunie 2011, Budapesta, Republica Ungară.Pe lîngă partea festivă, conferinţa a avut 3 sesiuniplenare și două ateliere de lucru cu următoareletematici: garanţiile democratice și independenţaorganelor care administrează alegerile;rolul organelor care administrează alegerile; introducereatehnologiilor electorale. În baza prezentărilorși dezbaterilor, au fost elaborate concluziiși recomandări, care ulterior vor fi generalizate șitransmise tuturor părţilor interesate.În cadrul conferinţei a fost prezentat conceptulcursurilor BRIDGE și a fost desfășurat și un seminardemonstrativ cu tema „Consolidarea capacităţiiinstituţionale și securizarea independenţeiorganelor care administrează alegerile”. În cadrulasociaţiei s-a luat decizia de a desfășura astfel decursuri și pe viitor.Delegaţia Comisiei Electorale Centrale, în calitatemembru instituţional cu drept de vot deliberatival Adunării Generale a ACEEEO, a participat la ședinţade lucru a acestui organ, organizată pe 18 iuniecurent. Printre cele mai importante activităţi putemmenţiona: semnarea acordurilor de colaborare cuAdunarea Interparlamentară a CSI, Institutul ElectoralFederal din Mexic și Tribunalul Electoral JudiciarFederal din Mexic; crearea unui centru internaţionalde instruire și cercetare în domeniul electoral;acceptarea solicitării Asociaţiei obștești „Asociaţiapentru dezvoltarea societăţii civile din Azerbaidjan”de a deveni membru asociat al ACEEEO.Așa cum în 2010 a expirat perioada de implementarea strategiei ACEEEO, a fost prezentat și66BULETIN INFORMATIV NR. 7

aprobat un nou document pentru anii 2011-2014. De menţionat că noua strategie esterezultatul activităţii Comitetului de PlanificareStrategică al ACEEEO, în ea fiind incluseurmătoarele obiective: creșterea implicăriicetăţenilor în procesul electoral, încurajareaschimbului de experienţă electorală înlume; promovarea dezvoltării uniforme ademocraţiei din Europa și alte regiuni; creareaunei organizaţii pan-europene și fortificareaactivităţilor interne.În cadrul aceleiași ședinţe a fost prezentatși repartizat studiul „Pregătirea listelorelectorale calitative în democraţiile întranziţie”. Culegerea reprezintă produsulunui proiect cu același nume, desfășuratîn perioada 2009–2011, Comisia ElectoralăCentrală din Republica Moldova contribuindsubstanţial la pregătirea acestuia.La finalul ședinţei, Adunarea Generală a luatnotă de demisia Secretarului General al ACEEEO, dr.Zoltan Toth. Pentru activităţile desfășurate în ultimii20 de ani în cadrul instituţiei, dr. Toth a fost alesMembru de Onoare al asociaţiei. Dl Zsolt Szolnoki,director executiv al asociaţiei, a fost ales în calitatede Secretar General al ACEEEO. Președinţia ACEEEOpentru următorul an a fost transmisă Comisiei ElectoraleCentrale din Bosnia și Herzegovina, care vagăzdui și următoarea conferinţă anuală a asociaţiei.Tradiţional, pe parcursul întregii perioade, afost desfășurată și o expoziţie internaţională lacare au fost prezentate ultimele inovaţii în domeniultehnologiilor și echipamentelor electorale,care sînt orientate spre asigurarea desfășurăriiunui proces electoral securizat, liber și corect.Expoziţia internaţională „Tehnologii și echipamente electorale”,16-18 iunie 2011, Budapesta, Republica Ungară.Corneliu Pasat, consultant superior, aparatul CEC,William (Bill) Sweeney, președintele IFES,Vasile Gafton, membru CEC,Pavel Cabacenco, director adjunct, IFES MoldovaBeneficiind de prezenţa la Budapesta a dluiWilliam (Bill) Sweeney, președintele Fundaţiei Internaţionalepentru Sisteme Electorale, delegaţiaCEC a solicitat o întrevedere cu domnia sa. În cadrulîntrunirii s-a discutat despre procesul electoraldin Republica Moldova, ultimele evenimenteelectorale care au avut loc la noi în ţară și perspectivelecolaborării pe viitor. Printre principaleledomenii de colaborare cu IFES, care este și unuldintre partenerii de onoare ai Comisiei, am menţiona:organizarea instruirii pentru diferite categoriide subiecţi electorali și implementarea Centruluide instruire continuă în domeniul electoral, organizareacampaniilor de informare și de educaţie civicăa alegătorilor, perfecţionarea practicii și legislaţieielectorale. Dl Sweeney s-a arătat mulţumitde dezvoltarea colaborării de pînă acum cu instituţianoastră și și-a exprimat interesul să acorde șiîn continuare suport ComisieiElectorale Centrale.În ultimii ani, subiectullistelor electorale este discutatdin ce în ce mai intens.Comisia Electorală Centralăși-a propus ca prioritate asigurareaunor liste electoralecît mai exacte, mai ales în contextulimplementării Registruluielectronic al alegătorilor.Astfel, în perioada 31 august– 1 septembrie 2011, reprezentanţiai CEC, ÎntreprinderiiBULETIN INFORMATIV NR. 7 67

de Stat „CRIS „Registru“ și Reprezentanţei în Moldovaa Fundaţiei Internaţionale pentru SistemeElectorale (IFES) au participat la seminarul „Sinergiiîntre sistemul de înregistrare al alegătorilor șiRegistrul Populaţiei: Implicaţii asupra corectitudiniilistelor electorale”, organizat de către OSCE/ODIHR la Varșovia, Republica Polonă.La eveniment au venit peste 60 de persoanedin 17 ţări, care au reprezentant autorităţi electoralecentrale, alte instituţii responsabile pentruînregistrarea alegătorilor, experţi independenţi șireprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale ceactivează în domeniul asistenţei electorale (PNUD,IFES, OSCE/ODIHR).În cadrul seminarului au fost susţinute douăzeciși două de prezentări, cu subiecte ce au suscitatnumeroase discuţii și comentarii chiar și dupăorele de program. Alocuţiunile s-au axat, în ceamai mare parte, pe experienţa electorală a statelorparticipante. Alte două subiecte importante, careau fost abordate în cadrul evenimentului, s-au referitla asigurarea unor date corecte și relevante înlistele/registrul alegătorilor și necesitatea existenţeiunui registru naţional de adrese.La finalul seminarului au fost formulate următoareleconcluzii și recomandări:• Existenţa Registrului de stat al populaţiei separatde Registrul de stat al alegătorilor reprezintă osursă de probleme. Dacă totuși acestea sînt createseparat, este importantă asigurarea unui schimbregulat de informaţii între acestea. Pentru facilitareaprocesului de comunicare, părţile ar puteasemna chiar și un acord pe termen lung.• Este necesar de creat un clasificator naţionalal adreselor, în care străzile trebuie să deţinăcoduri personale – Registrul adreselor. Acestareprezintă unul dintre elementele-cheie înprocesul de dezvoltare a Registrului electronical alegătorilor.• Registrul de stat al populaţiei trebuie să deţinăo funcţie care ar aronda, în mod automat,cetăţenii în funcţie de secţia de votare undeaceștia își au domiciliul ori reședinţa.• Este necesar de revizuit și/sau de efectuat unstudiu privind categoriile alegătorilor cu dreptde vot care necesită a fi incluse în registru.• De revăzut legislaţia existentă în vederea actualizăriidatelor din registru, inclusiv protecţiadatelor cu caracter personal.68• Este importantă crearea unor organe localeresponsabile pentru colectarea informaţiei șitransmiterea ei în baza de date centrală. Estebine venită propunerea de creare a organelorelectorale inferioare permanente, care ulteriorar putea să administreze acţiunile legate de înregistrareaalegătorilor sau aceasta sa fie pusăîn sarcina Serviciilor de stare civilă teritoriale.• În mod obișnuit există una sau două organizaţiidirect responsabile pentru Registrul alegătorilor.Organele electorale trebuie să asigureimplicarea tuturor persoanelor interesate înprocesul de înregistrare a alegătorilor, pentrucalitatea listelor electorale trebuie să fieresponsabilă întreaga societate. Totodată, autorităţileadministraţiei publice locale trebuiesă-și aducă contribuţia la menţinerea calităţiilistelor. Posibil este necesară existenţa uneiobligaţii prevăzute de lege pentru anumiteîmputerniciri ale administraţiilor locale.Concluzia generală sonorizată de participanţia fost – voinţa politică de organizare a unui procesabsolut corect din punct de vedere legislativși procedural în vederea întocmirii listelor electorale;conform normelor reprezintă un factor-cheiepentru asigurarea calităţii procesului electoral.În cadrul deplasării, delegaţia din RepublicaMoldova a avut o întrevedere separată cu dl MikeYard, expert în domeniul înregistrării alegătorilor,care la momentul actual este șeful biroului IFES înKenya. Pe parcursul discuţiilor a fost efectuat unschimb de opinii și idei, care au avut drept rezultatformularea unor recomandări valoroase din parteadlui Yard, referitor la colaborarea cu autorităţilepublice locale în procesul de înregistrare aalegătorilor.În scopul menţinerii schimbului de experienţăcu organele electorale din alte state și preluareacelor mai bune practici în domeniul electoral, reprezentanţiiComisiei Electorale Centrale au participatla observarea scrutinelor din două state. Lainvitaţia Comitetului Electoral Naţional al RepubliciiEstonia, doi membri ai Comisiei ElectoraleCentrale au monitorizat alegerile parlamentaredin 6 martie 2011.Totodată, în perioada 21-25 iulie 2011, membrulComisiei Electorale Centrale Vadim Moţarschia participat în calitate de expert electoral internaţionalla referendumul naţional cu privire la di-BULETIN INFORMATIV NR. 7

pentru stabilirea relaţiilor de colaboraredintre instituţiile noastre. În cadrul întrevederilor,organizaţia și-a exprimat disponibilitateade a oferi un ajutor în valoarede 50 mii de euro, necesari pentru procurareamijloacelor tehnice care vor contribuila îmbunătăţirea activităţii operativea birourilor electorale ale secţiilor devotare. Totodată, organizaţia a participatla monitorizarea referendumului republicanconstituţional din 5 septembrie 2010și alegerilor parlamentare anticipate din28 noiembrie 2010.Ulterior, Comisia Electorală Centralăa primit invitaţia Delegaţiei pentru Pace,Democraţie și Drepturile Omului (DPD-DO), din cadrul Organizaţiei Internaţionalea Francofoniei, de a participa la Reuniuneapreședinţilor comisiilor electo-Monitorizarea referendumului naţional din Republica Letonia,23 iulie 2011.rale din spaţiul francofon. Evenimentul aavut loc în perioada 21-25 august 2011 la Quebec,Canada, la el participînd vicepreședintele CEC, dlȘtefan Urîtu.Principalul scop al reuniunii a fost constituireaReţelei competenţelor electorale francofone (RECEF).Printre statele fondatoare ale RECEF, alături de RepublicaMoldova și Canada, se numără Belgia, Benin,Burkina Faso, Cameroun, Gabon, Mali, Rwanda,Senegal, Tunisia. În calitate de invitaţi specialiau fost prezenţi dl Marcel Blanchet, Director Generalal alegerilor din Quebec (2000-2010), și dlzolvarea parlamentului, care a avut loc la 23 iulie2011 în Republica Letonia.CEC a Letoniei a organizat două întrevederipentru experţii electorali acreditaţi, înainte și dupăziua alegerilor. În cadrul întrunirilor s-a discutat înesenţă despre derularea pregătirilor legate de organizareareferendumului și respectiv despre rezultatelereferendumului. Pe lîngă dl Moţarschi, laaceste evenimente au participat și reprezentanţidin partea autorităţilor electorale centrale din Estonia,Lituania, Ucraina și Azerbaidjan.Pe parcursul zilei de 23iulie, reprezentantul RepubliciiMoldova a monitorizat procesulvotării, începînd cu deschidereasecţiilor de votare și terminînd cuprocedura de totalizare a rezultatelorpreliminare, potrivit cărorapoporul leton s-a expus în proporţiede 94,30% pentru dizolvareaparlamentului.În ultima perioadă, se observăo creștere a interesului OrganizaţieiInternaţionale a Francofoniei(OIF) faţă de procesul electoral dinRepublica Moldova. Pe parcursulanului 2010, reprezentanţi ai OIFau efectuat cîteva vizite de lucrula Comisia Electorală CentralăVadim Moţarschi, membrul CEC, monitorizarea referendumului naţionaldin Republica Letonia, 23 iulie 2011.BULETIN INFORMATIV NR. 7 69

Gerard Latortue, ex-prim-ministrul Republicii Haiti(2004-2006). Organizaţia Internaţională a Francofoniei,avînd statut de observator, a fost reprezentatăde dl Hugo Sada, Delegatul pentru Pace,Democraţie și Drepturile Omului din cadrul OIF,ex-consilierul Secretarului General al Francofoniei,dl Ntole Kazadi, și responsabilul de proiect, dl CyrilZogo Ondo. Cu statut de observator au participatși reprezentanţii Ministerului Relaţiilor Internaţionaleal Canadei.În cadrul întrunirii a fost discutat proiectul și afost adoptat statutul RECEF, au fost alese organelede conducere și delegaţi responsabilii pentru înregistrareaStatutului RECEF. S-a convenit ca RECEFsă fie înregistrată în Canada, acolo unde se va aflași Secretarul General al organizaţiei. În calitate deSecretar General al RECEF a fost ales dl JacquesDroun, care este și Director General al alegerilor șiPreședinte al Comisiei privind Reprezentarea Electoralădin Quebec.Președinte al RECEF a fost ales cu unanimitateGeneralul Siaka Sangare, Delegatul general alalegerilor din Mali, iar în calitate de membri aiBiroului au fost desemnaţi: Stephan Mul, ȘefulDirecţiei alegeri în cadrul Ministerului de Interneal Belgiei, Rene Aboghe Ella, Președintele Comisieielectorale naţionale autonome și permanentedin Gabon și dl Ștefan Urîtu, vicepreședintele CECdin Republica Moldova. S-a convenit că, în cazulîn care vreun membru al Biroului își va schimbalocul de muncă sau va pierde legătura cu autoritateaelectorală pe care o reprezenta la momentulalegerii sale, cea din urmă va avea dreptul sădelege un alt membru. La fel, dacă delegatul alesnu va putea participa la careva dintre activităţileorganizate de RECEF, acesta, împreună cu autoritateaelectorală care l-a delegat, vor putea trimiteo altă persoană, cu notificarea corespunzătoare aconducerii (Președintelui și Secretarului General)a RECEF. În același scop, dar și pentru economisireamijloacelor, s-a convenit ca unele ședinţe aleBiroului să se producă la distanţă, folosind mijloacelemoderne de comunicare (telefon, e-mail,skype etc.).Pe durata evenimentului au avut loc discuţii intense,sincere și constructive pe marginea tuturorcapitolelor Statutului, totuși cele mai aprinse aufost cele legate de mărimea și modul de achitare acotizaţiei de membru al RECEF. Unii reprezentanţiau considerat că așa cum un stat, indiferent demărimea lui, are un vot egal cu celelalte, prin urmareși cotizaţia trebuie să fie egală. Potrivit opinieiexpuse de partea moldovenească, dacă s-aradopta o asemenea concepţie, pentru un stat caRepublica Moldova cu circa 2,5 mil. de alegători,dintre care peste un milion se află peste hotare,povara asupra contribuabililor ar fi foarte mare șiaceasta ar genera repulsie faţă de instituţiile democratice.Această idee a fost susţinută de reprezentanţiialtor state similare și, ca urmare, au foststabilite 3 niveluri de cotizare, în funcţie de nivelulPIB (produsul intern brut) pe cap de locuitor dinfiecare ţară membră.În viziunea noastră, prin participare la fondareaRECEF, Republica Moldova își deschide noioportunităţi de cooperare, dar și de atragere defonduri pentru implementarea proiectelor în domeniulelectoral. RECEF va fi nu doar un platou dediscuţii și schimb de experienţă, dar va dispune șide un grup de experţi, care va facilita acest schimbde experienţă și efectuarea de cercetări aprofundatea practicilor din statele membre ale RECEF.În același scop se prevede ca ședinţele Biroului șiAdunările Generale, după caz, să fie organizate defiece dată în locuri și ţări diferite.Pentru realizarea scopurilor statutare, în cadrulRECEF vor fi implementate diverse proiecte,elaborate atît la iniţiativa organizaţiei, cît și la propunereastatelor membre sau a reprezentanţilorsocietăţii civile din aria francofoniei. Astfel, nivelulbeneficiului fiecărui stat membru al RECEF estepus în raport de activismul fiecăruia.70BULETIN INFORMATIV NR. 7

E FIRESC SA TINDEM SPRE MAI MULT…Valentina Scobici, consultant, secţia educaţie civică,training-uri și secretariatÎn orice profesie, pentru o creștere continuă încarieră, este foarte importantă tendinţa permanentăcătre cunoaștere, autoperfecţionare. Este,dacă vreţi, un principiu după care te conduci înviaţa. Iată de ce găsesc bine venit acordul de colaboraredintre Comisia Electorală Centrală (CEC)și Academia de Administrare Publică de pe lîngăPreședintele Republicii Moldova (AAP) privindorganizarea diferitor cursuri de dezvoltare profesionalăpentru diversele categorii de funcţionari.Personal, în anul curent, am avut posibilitatea safrecventez două asemenea cursuri, organizate laun nivel foarte înalt.Agenda cursului „Tehnici de secretariat în administraţiapublică” a fost una variată și productivăsub toate aspectele. Victoria Sorbală de laCancelaria de Stat a vorbit asistentei despre cadrulnormativ cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariatși a altor documente normativ-metodice,dar și despre modul de întocmire și termenele depăstrare a documentelor secrete. Inga Druţă, de laCentrul Naţional de Terminologie, a captivat atenţiacelor prezenţi cu tehnici de secretariat și anumiteaspecte de cultivare a limbii. Prelegerile dinzilele următoare (cursul a durat cinci zile) ale dneiLudmila Andrievschi (AAP) cu referire la întocmirea,perfectarea și multiplicarea documentelor,dar și modalităţile de întocmire a nomenclatoruluiși de constituire a dosarelor în autorităţile publiceau fost precedate de două ateliere de lucru. Ceiinstruiţi au adresat diferite întrebări despre abilităţilede perfectare a documentelor oficiale și audiscutat, uneori polemic, despre particularităţilelucrului cu fluxul de documente de intrare și ieșire.Benefic a fost și schimbul de experienţă în cadrulmesei rotunde cu genericul „Controlul executării,păstrării și utilizării documentelor”. Programul arfi fost incomplet fără raportul dlui Ion Silvestru,specialist la Ministerul Tehnologiei Informaţieiși Comunicaţiilor, despre gestionarea fluxului dedocumente cu ajutorul sistemului informaţional„Managementul Documentelor”. Tot în cadrulcursului respectiv, cei prezenţi au audiat o comunicareinteresantă despre activitatea de secretariatîn resursele bibliografice și despre cadrul normativcu privire la petiţionare (Rodica Sobieschi-Camerzan,AAP și Elena Tăbăcaru, Cancelaria de Stat). Totalizareacursului a fost făcută în incinta BiblioteciiAAP, care, apropo, impresionează atît prin varietateade literatură stocată, cît și prin valoarea opereloraccesibile tuturor doritorilor ce tind spre maimult. Generalizările prezentate de dl Vasile Marina,rector la AAP, și dna Aurelia Ţepordei, directoral Departamentului dezvoltare profesională, auconfirmat necesitatea actualizării cunoștinţelor îndomeniu pentru funcţionarii publici.Al doilea curs a vizat dezvoltarea abilităţilor deexercitare a atribuţiilor de serviciu ale funcţionaruluipublic. Acesta a întrunit patru module. Ideeaunei asemenea metode detaliate de instruirea prins, căci astfel s-a discutat cu multă claritateatît despre reglementarea și planificarea activităţiifuncţionarului public, cît și despre dezvoltareaabilităţilor acestuia și modalităţile de prestare aserviciilor publice.În cele 40 de ore de curs, formatorii de la AAPOrest Tărîţă, Veronica Butnaru, Tudor Deliu și VioletaTincu, dar și Victoria Sorbală (Cancelaria deStat), Aurelia Hîncu (Centrul „Artico”) au vorbit culux de amănunte despre modalităţile de prestareBULETIN INFORMATIV NR. 7 71

eficientă a serviciilor publice, corelarea activităţiiindividuale cu activitatea autorităţii, despre autoapreciereși managementul timpului. Concomitent,asistenţa a adresat mai multe întrebări despreaplicarea în practică a celor studiate în luminacerinţelor actuale. Căci standardele europene impuno serie de cerinţe și în activitatea de zi cu zi afuncţionarului public, aspect reflectat sub diferiteunghiuri în timpul orelor de instruire.Luînd drept criteriu de bază energetica pozitivăși atmosfera caldă și deschisă care a dominatauditoriul, sînt sigură că absolut toţi beneficiariicursurilor și-au cimentat cunoștinţele în domeniileabordate și acest lucru va contribui în mod real la oconlucrare mai sănătoasă în raporturile dintre autorităţileadministraţiei publice și cetăţenii de rînd.Și chiar dacă, ca urmare a acestor studii, am atinsunele rezultate, e firesc să tindem spre mai mult…72BULETIN INFORMATIV NR. 7

PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE„Planificarea fără acţiune este inutilă, acţiunea fără planificare este fatală” (Autor necunoscut)Am făcut această intrare în temă cu un motoși un pasaj dintr-o lucrare expusă simplu pentruneiniţiaţi, ce abordează un subiect la ordinea zileipentru organizaţii, instituţii, companii și chiar persoaneîncadrate în diverse sfere de activitate. Maijos vom încerca o abordare specifică domeniuluide activitate al instituţiei noastre și numai raportatla entitate ca autoritate de stat.Mariana Musteaţă,șefa aparatului Comisiei Electorale CentraleDe cele mai multe ori, cînd oameniiaud termenul de planificare strategică,acesta este perceput ca ceva greoi, supercomplicat și greu de digerat. Alţii caun morman de hîrtii irelevante și caredoar vor mișca lucrurile (…) greoi.Dacă gîndiţi simplu, ceea ce faceţi zide zi, oare nu e planificare? Tot ce facemare la bază ceva planificat, ca, de exemplu,ce vei mînca la micul dejun, undevei lua prînzul sau cu cine vei lua cina,ce trebuie să cumperi de la magazin sauunde te vei duce în vacanţă.Planificarea strategică este ca ghid,ca o busolă, ce zilnic îţi indică în ce direcţietrebuie să o iei și ce decizii trebuie să iei lamoment. De asemenea, planificarea strategicăeste una continuă și nu acceptă rigiditate, deoarecemediul (…) e mereu în schimbare. Scenariile,pe care le prevezi, te ajută să treci chiar și pestelucrurile care credeai că nu le vei trece. 1515http://evenda.md/noutati/de-ce-avem-nevoie-de-planifi carea-strategica-in-afaceri/Ce reprezintă planificarea strategică?Planificarea strategică reprezintă un proces sistematic,prin care instituţia își stabilește anumitepriorităţi, esenţiale pentru îndeplinirea misiuniiei, în acord cu evoluţia mediului în care aceasta îșidesfășoară activitatea. Planificarea strategică esteo activitate orientată spre viitor, vizînd obiectivelestrategice și etapele necesare realizării acestora.Acest proces poate fi prezentat grafic 16 astfel:Planificarea strategică este și un proces cicliccare constă în: Identificarea și formularea obiectivelor; Stabilirea etapelor necesare atingerii obiectivelorfixate, inclusiv finanţarea;16Munteanu Nicolae & Co., „Ghid metodologic de elaborarea unei strategii de dezvoltare locală”, Timişoara, Artpress,2007, pag. 22.BULETIN INFORMATIV NR. 7 73

Implementarea activităţilor prevăzute încadrul etapelor stabilite;Evaluarea rezultatelor, pe baza unui sistemde autocontrol și monitorizare;Decizia de a relua ciclul de planificare (programare).În urma planificării, se pot lua decizii cu privirela următoarele aspecte: Ce trebuie făcut? Cînd trebuie făcut? Cum trebuie făcut? Cine trebuie să facă? Cu ce resurse trebuie făcut?Conform metodologiilor, procesul de planificarestrategică este divizat în mai multe etape. Toateaceste etape sînt importante, dar două dintre elesînt critice: organizarea și implementarea planuluide acţiuni. Implementarea este și finalitatea întreguluiefort depus. Dar, dacă procesul nu este bineorganizat de la început, ceea ce urmează poate fiextrem de dificil, iar procesul – compromis.Primii pași de planificare strategicăProcesul de pregătire pentru elaborareaplanului strategic al ComisieiElectorale Centrale a început înanul 2008 cu elaborarea unui chestionaral cărui scop a fost de a analizași a evalua mediul intern al ComisieiElectorale Centrale, poziţia, problemelede performanţă și potenţialulinstituţiei. Chestionarul le-a fosttransmis tuturor membrilor CEC,funcţionarilor din aparat și altor subiecţiinteresaţi. Pe baza răspunsurilorau fost identificate problemelecu care se confruntă atît instituţia,cît și persoanele din cadrul acesteia,tot aceste răspunsuri au servit catemelie pentru formularea priorităţilor și obiectivelorpentru parcursul ulterior. În acest sens, s-aluat decizia privind planificarea organizaţionalăîn cadrul Comisiei Electorale Centrale.Activitatea referitoare la planificarea strategicăa fost sistată pe 3 ani, deoarece în 2009-2011Comisia Electorală Centrală a fost antrenată în organizareași desfășurarea a cinci scrutine de nivelnaţional, care i-au luat tot timpul și forţele. Elaborareaprogramului de dezvoltare strategică a fostreluată după alegerile locale generale din 5 iunie2011 pentru a finaliza acest proiect în regim de lucrunormal.Crearea grupului de planificare strategicăElaborarea planului de dezvoltare strategică i-afost încredinţată unui grup de lucru din cadrul instituţiei,după cum prevede Hotărîrea Guvernuluinr. 176 din 22 martie 2011 17 . Astfel, la 11 august2011, prin dispoziţia președintelui CEC, s-a constituitgrupul de planificare strategică, responsabilde elaborarea Planului strategic pentru perioada2012-2015.Obiectivul principal pentru care a fost demaratăactivitatea de planificare strategică este formulatîn preambulul dispoziţiei și sună în felulurmător: „În vederea asigurării unei administrăriresponsabile și eficiente” a Comisiei ElectoraleCentrale. Acest grup a avut și sarcina de a asiguratransparenţa și principiul participativ la elaborareadocumentului menţionat.Seminarul de planificare strategică, 8-9 septembrie 2011, mun. Chișinău.Grupul a fost constituit din membri și funcţionariai aparatului CEC, precum și din doi reprezentanţiai partenerilor de dezvoltare: FundaţiaInternaţională pentru Sisteme Electorale (IFES)și Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare(PNUD) în cadrul proiectului „Suport electoral17Hotărîrea Guvernului nr. 176 din 22 martie 2011 „Cu privirela aprobarea Metodologiei de elaborare a programelorde dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publicecentrale”, MO, nr. 46-52, art. nr. 210, 01.04.2011.74BULETIN INFORMATIV NR. 7

Seminarul de planificare strategică, 8-9 septembrie 2011, mun. Chișinău.pentru Moldova”, astfel fiind asigurată transparenţaîn activitatea acestuia și conlucrarea la elaborareadocumentului menţionat.Pentru a stabili obiectivele strategice realizabilepe parcursul unui ciclu electoral naţional de 4 ani,grupul de planificare strategică s-a întrunit în maimulte ședinţe, în cadrul cărora a analizat situaţiacurentă din CEC, impactul factorilor interni și al celorexterni asupra performanţei instituţionale.Ca urmare a acestor întruniri, în perioada 8-9septembrie 2011, cu suportul IFES, CEC a desfășuratun seminar de planificare strategică la care membriiși funcţionarii aparatului CEC asistaţi de parteneriide dezvoltare (IFES, Consiliul Europei, PNUD) aulucrat asupra elaborării primului proiect al planuluide dezvoltare strategică. În cadrul evenimentului aufost discutate misiunea, viziunea, valorile instituţieiși s-a făcut analiza SWOT 18 , iar în cadrul atelierelorde lucru au fost identificate priorităţile instituţiei petermen mediu și elaborate obiectivele și activităţilenecesare pentru realizarea lor.La elaborarea planului s-au luat în considerareprevederile Codului electoral, legile și hotărîrileParlamentului, ordonanţele și hotărîrile Guvernului,cele mai bune practici internaţionale din ultimiiani, precum și recomandările partenerilor dedezvoltare și organizaţiilor neguvernamentale.18SWOT vine din limba engleză de la iniţialele cuvintelorStrenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities(oportunităţi) şi Threats (ameninţări).Componentele obligatoriiale planificării strategiceMisiuneaPrimul pas al procesului de planificarestrategică îl reprezintă identificarea șideclararea misiunii instituţiei. Misiuneareflectă ceea ce face instituţia, descriindconcret scopul, rolul, competenţele șiresponsabilităţile principale ale instituţiei.Misiunea trebuie să răspundă la întrebareaCare este rolul instituţiei?Grupul de lucru a propus spre aprobareurmătoarea formulare a misiunii: Misiunea Comisiei Electorale Centraleeste asigurarea condiţiilor optimepentru ca toţi cetăţenii Republicii Moldovasă-și poată exercita nestingherit dreptulconstituţional de a alege și de a fi alesîn cadrul unor alegeri libere și corecte.Concluzii. La descrierea misiunii, accentul a fostpus pe alegător, pe principiul de a alege și de a fiales. Fiind formulată în acest mod, misiunea îi conferăo identitate aparte instituţiei – Prin ce anumeeste unică instituţia în comparaţie cu altele?Situaţia curentăFiind declarată misiunea Comisiei ElectoraleCentrale, procesul de planificare strategică acontinuat cu etapa de analiză a situaţiei curentea CEC. Situaţia curentă poate fi stabilită printr-oevaluare obiectivă a structurii organizaţionale șia întregului ansamblu de condiţii ce caracterizeazăsau influenţează activitatea instituţiei. Situaţiaeste reprezentată în principal în tabele și diagrame,urmate de comentarii și explicaţii concise. Totușieste important ca această descriere a situaţieicurente să fie însoţită de informaţii obţinute prinanaliza mediului instituţiei.Grupul de planificare strategică a identificatmai mulţi factori ce determină situaţia curentă aComisiei Electorale Centrale, printre care: Cadrul instituţional juridic și de politici; Structura și managementul organizaţional; Managementul resurselor umane; Aspectul financiar.Concluzii: În ultimii trei ani a avut loc un numărmare de evenimente electorale, fapt ce a afectatalocarea banilor și timpului pentru realizarea activităţilorplanificate pe termen mediu și lung. ÎnBULETIN INFORMATIV NR. 7 75

cazul în care această tendinţă va continua, vor persistadificultăţi în acoperirea cheltuielilor necesarepentru exercitarea funcţiilor CEC, chiar dacă donatoriiinternaţionali vor continua să acorde suport.Analiza SWOTUrmătoarea etapă a planificării strategice constăîn efectuarea analizei SWOT, ceea ce înseamnăanalizarea punctelor forte și slabe ale resurselorinterne ale instituţiei, precum și a oportunităţilorși ameninţărilor oferite de forţele competiţionaledin mediul extern. Analiza internă și externă esteo evaluare a situaţiei curente a instituţiei.Analiza internă se concentrează pe puncteleforte și cele slabe, iar analiza externă pe oportunităţiși pericole.În cadrul analizei SWOT, membrii și funcţionariiComisiei Electorale Centrale au constatat puncteletari și slabe ale instituţiei, oportunităţile de careaceasta poate profita și riscurile la care este supusă,pe care le prezentăm mai jos.- Folosirea masivă a inovaţiilor tehnologice;- Parteneriat durabil. RISCURI/AMENINŢĂRI – lucruri care împiedică/pot împiedica (în cazul în care se vorproduce) performanţa Comisiei ElectoraleCentrale:- Instabilitate politică;- Încredere redusă;- Acoperire financiară insuficientă;- Alte riscuri posibile în măsură să afectezeperformanţa instituţională.Concluzii: În ultimii trei ani, activităţile ComisieiElectorale Centrale sînt afectate din ce în cemai mult de aspectele politice și economice externela nivel naţional și internaţional. Este importantsă înţelegem oportunităţile și pericolele create demediul extern, relevante pentru problemele criticeidentificate. Multe dintre aceste influenţe externenu vor putea fi controlate la nivelul instituţiei. Cutoate acestea, influenţa lor asupra aspectului financiaral instituţiei trebuie luatăîn considerare atunci cînd seface planificarea strategică.PUNCTE TARI – bază pentru ameliorareaperformanţei Comisiei Electorale Centrale:- Respectarea valorilor și principiilor fundamentale;- Perfecţionarea continuă a procesuluielectoral;- Profesionalism;- Relaţii externe dezvoltate.PUNCTE SLABE – aspecte organizaţionaleinterne care ar putea fi îmbunătăţite pentrusporirea performanţei Comisiei ElectoraleCentrale:- Baza financiar-materială;- Structura organizaţională depășită;- Legislaţia imperfectă;- Capacitatea tehnică redusă.OPORTUNITĂŢI – lucrurile de care ComisiaElectorală Centrală ar putea profita într-omăsură mai mare pentru a-și spori performanţa:- Reforme și dezvoltarea continuă;- Cooperarea internaţională;76Viziunea și valorileDupă încheierea primelor treietape importante ale procesuluide planificare strategică, următoareafază o reprezintă stabilirea viziunii și valorilorinstituţiei. Viziunea este o aspiraţie pentru viitor pecare o instituţie încearcă să o atingă. Instituţia își declarăviziunea și o transpune în viaţă în toate acţiunileși activităţile sale. Această viziune declarată trebuiesă fie acceptată, însușită și respectată de tot personalulinstituţiei, ea trebuie să inspire și să dea tonulpentru toate obiectivele, strategiile și acţiunile viitoareși să asigure responsabilitatea implementării 19 .Grupul de lucru a propus o variantă asupra viziuniiinstituţiei noastre, care apoi a fost analizatăîn cadrul ședinţelor, fiind acceptată următoareaformulare: Comisia Electorală Centrală tinde să fie oinstituţie deschisă, transparentă și profesionistăcare este în permanenţă pregătităsă-și îndeplinească atribuţiile la cel mai înaltnivel, asigurînd un cadru electoral accesibilîn care cetăţenii au încredere.19Călin Beatrice Monica, „Ghidul de planifi care strategică”,Guvernul României, Ediţia 1 – 2009, pag. 11.BULETIN INFORMATIV NR. 7

Valorile reprezintă ideile apreciate ca pozitive,expresia modului de gîndire și acţionare a instituţiei.Ele susţin obiectivele, procedurile și strategiile,deoarece furnizează un punct de referinţă pentrutot ceea ce se întîmplă la nivel organizaţional.Valorile sînt ca un ghid în comportament.Grupul de lucru a formulat următoarele valoride care se călăuzește în activitatea sa ComisiaElectorală Centrală: Integritate; Imparţialitate; Independenţă; Transparenţă; Responsabilitate și profesionalism; Credibilitate; Receptivitate; Inovaţie; Orientare spre cetăţean.În mod special, Comisia Electorală Centrală tindesă întrunească standardele europene și internaţionaleîn domeniu.Concluzii. Viziunea și valorile instituţionale aleComisiei Electorale Centrale au fost stabilite înurma discuţiilor în cadrul ședinţelor grupului delucru și seminarului desfășurat, la care au participatmembrii CEC, funcţionarii din aparat și alţisubiecţi implicaţi.Direcţiile strategice, obiective și activităţiElementele de bază ale planului strategic aufost conturate în procesul selectării direcţiilor prioritare,stabilirii obiectivelor strategice și activităţilorde realizat. Direcţiile strategice sînt sarcinilecele mai importante ale instituţiei, care trebuieînfăptuite într-un orizont de timp mediu.Definirea direcţiilor prioritare au intrat în atribuţiilegrupului de lucru, acesta stabilind 4 direcţiiprioritare de dezvoltare a Comisiei Electorale Centralepentru perioada 2012-2015: Un proces electoral modern, eficient și accesibil; Rezultate credibile ale alegerilor; Alegători conștienţi și informaţi; Capacităţi instituţionale consolidate.În următorii patru ani, Comisia Electorală Centralăîși va concentra eforturile și, respectiv, resurseledisponibile pentru realizarea activităţii peaceste direcţii prioritare.Obiectivele strategice oferă direcţia și ţintafinală spre care trebuie direcţionate eforturile șiresursele instituţiei. Ele reprezintă elementul centralși scopul pentru care este elaborat planul șidescriu ceea ce instituţia urmează să realizeze înperioada stabilită.O problemă majoră care a apărut în faţa grupuluide lucru a fost ordonarea obiectivelor conform priorităţilor,în funcţie de criteriile de evaluare a succesuluiimplementării. Scopul stabilirii priorităţilor estede a oferi o îndrumare continuă celor responsabilipentru implementare. Toate obiectivele sînt importantepentru viitorul instituţiei și toate se încadreazăîn noile direcţii trasate în plan. În urma mai multordiscuţii și dezbateri, membrii grupului au ajuns laun numitor comun și au aranjat obiectivele după impactulestimat (crearea și menţinerea de locuri demuncă, potenţialul de investiţii de capital și compatibilitateacu alte obiective) în felul următor: Consolidarea capacităţilor instituţionale aleCEC și ale organelor electorale inferioare; Implementarea completă a SIAS „Alegeri”pentru alegerile parlamentare din 2014 și utilizareadeplină a SIAS „Alegeri” de către organeleelectorale inferioare la alegerile localegenerale din 2015 (cu excepţia e-voting); Creșterea accesibilităţii la procesul electoralși perfecţionarea procedurilor de înregistrarea alegătorilor; Perfecţionarea cadrului legal electoral șicelui conex; Îmbunătăţirea transparenţei finanţării campanieielectoral; Obţinerea independenţei financiare și logisticea CEC; Îmbunătăţirea imaginii CEC și sporirea transparenţeiîn activitatea organelor electorale; Colaborarea proactivă cu subiecţii implicaţiîn procesul electoral; Elaborarea, implementarea și/sau îmbunătăţireainstrumentelor de comunicare dintreorganele electorale și cetăţeni; Mărirea fluxului de informaţii privind sistemulși procedurile electorale.Aceste obiective au fost stabilite, fiind analizaţifactorii ce influenţează activitatea Comisiei ElectoraleCentrale și evaluate opţiunile de dezvoltareactuală și viitoare, ce decurg din responsabilităţileși competenţele CEC.BULETIN INFORMATIV NR. 7 77

După ce au fost formulate direcţiile și obiectivele,grupul nostru de lucru a introdus în planulstrategic activităţile pe care urmează să le realizezeCEC. Activităţile reprezintă niște sarcini de îndeplinitîn vederea atingerii fiecărui obiectiv.Pentru fiecare obiectiv au fost stabilite un anumitnumăr de sarcini care să facă posibilă măsurareaprogresului înregistrat. Pentru a identificasarcinile specifice unei instituţii este nevoie de experienţăprofesională și cunoștinţe despre modulei de organizare și activitate.În cadrul seminarului de planificare strategică,grupul de lucru și ceilalţi participanţi au fost împărţiţiîn subgrupuri de cinci-șase persoane, fiecaresubgrup avînd sarcina de a formula acţiuni pentrudouă sau trei obiective. Această metodă a permisgăsirea de soluţii variate și identificarea unor acţiuninecesare pentru atingerea obiectivelor propuse.Ca acţiuni prioritare, s-a propus elaborareaunor proiecte și iniţiative concrete pe care ComisiaElectorală Centrală le va implementa în perioadasus-arătată pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.Acţiunile prioritare vor fi reflectate în planurilede activitate anuală.Concluzii. Stabilirea direcţiilor prioritare,obiectivelor strategice și activităţilor necesită unefort major și timp îndelungat. Consensul în aceastăetapă este extrem de important.78Implementare, monitorizare și evaluareCheia succesului implementării este organizarea.Cu alte cuvinte, cine trebuie să facă și ce trebuiesă facă? Toţi cei care au ajutat la identificareacomponentelor planului de acţiune se vor implicaîn implementarea lui. Pentru aceasta, obiectiveleși acţiunile specifice definite în plan trebuie săfie foarte clar atribuite. Așadar, următorul pas alComisiei pentru dezvoltarea sa strategică va fi săadopte un plan de management al implementăriica parte integrantă a planului strategic.Ca să vedem cum se implementează planul, trebuiesă monitorizăm periodic cum se realizează el.Aflăm și care este rentabilitatea planului. Monitorizareaeste necesară pentru că în felul acesta ne asigurămcă acţiunile se desfășoară așa cum trebuie șică efortul este direcţionat, oferind o modalitate deadaptare la schimbarea resurselor sau mediului.În procesul implementării planului strategic vafi efectuată monitorizarea periodică a realizării acţiunilorși evaluarea rezultatelor obţinute pentrua opera modificări în caz de necesitate. Procesulde monitorizare și evaluare va fi încheiat odată cuevaluarea finală a rezultatelor obţinute după ceipatru ani de implementare.Prezentarea planului strategic publicului pentruconsultareDupă elaborarea proiectului planului strategical Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015, persoanele interesate și societatea, inclusivsocietatea civilă, vor putea interveni cu propuneriși comentarii asupra acestuia. Altfel, se poate cael să nu corespundă viziunii subiecţilor interesaţi.Comisia Electorală Centrală a folosit mai multemodalităţi prin care se poate face acest lucru:(1) publicarea lui pe pagina web;(2) organizarea unei conferinţe de presă;(3) întîlniri publice cu societatea civilă, partidepolitice și alte instituţii interesate;(4) tipărirea broșurilor cu textul proiectuluiplanului strategic și transmiterea acestora celorinteresaţi.ConcluziiPlanul strategic a fost elaborat, după cum s-amenţionat, de către grupul de planificare strategicăcreat în cadrul Comisiei Electorale Centrale șia fost consultat cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionaleși experţii internaţionali în domeniulelectoral.Planul strategic constituie un document complexcare trasează priorităţile de dezvoltare, precumși obiectivele generale și specifice necesarepentru realizarea acestor priorităţi. Pe baza planului,CEC va elabora planul de implementare a acţiunilorprioritare și planurile anuale de activitate.În caz de necesitate, planul strategic va fi ajustatpentru a face faţă unor circumstanţe neprevăzutecare ar putea apărea pe parcursul perioadeide patru ani. Invităm toate părţile interesate la ocolaborare constructivă și eficientă pentru a contribuiîmpreună la crearea unui cadru pentru alegerilibere și corecte.Adoptînd acest plan strategic, Comisia ElectoralăCentrală își reiterează intenţia de a se afirmaca o instituţie modernă, deschisă, transparentă șiprofesionistă.BULETIN INFORMATIV NR. 7

BULETIN INFORMATIV NR. 7 79