Revista RO>aliment editia 2 - Expertul tau in industria alimentara

FONDURIEUROPENEROA
miliarde euro, la 31 mai. În ceea ce
privește rata absorbției efective,
respectiv rambursările de la CE,
aceasta a crescut la 65,05% (12,3
miliarde euro), potrivit Agerpres, în
condițiile în care țările care au beneficiat
de regula N+2 au reușit o rată de
absorbție a fondurilor de 80-95%.
De două ori pe ultimul loc
Media ratei de absorbție a
fondurilor UE pentru statele
membre era de 60,11% la sfârșitul
anului 2013. Rata de absorbție a
fondurilor UE varia, la acel moment,
între un minim de 18,27% (pentru
Croația, abia intrată în UE) și un
maxim de 78,31% (pentru Estonia).
Media scorului pentru indicatorul
participare și responsabilitate (VA)
era 1,11, cu o valoare minimă de
0,43 (înregistrată de România),
precum și cu o valoare maximă de
1,6 (înregistrată de Suedia).
Media înregistrată de indicatorul
eficacitatea guvernării (GE) la
nivelul statelor membre ale Uniunii
Europene era de 1,12, cu un minim
de -0,31 (înregistrată pentru
România) și un maxim de 2,17
(înregistrată pentru Danemarca).
Calitatea reglementarilor (RQ)
înregistra o medie de 1,22, iar
intervalul de valori varia între
un minim de 0,5 (înregistrat de
Croația) și un maxim de 1,88
(înregistrat din nou de Danemarca).
Media indicatorului legat de
existența statului de drept (RL)
este de 0,95, cu un minim de -0,08
(înregistrat de Bulgaria) și un maxim
de 1,64 (din nou înregistrat de
Danemarca).
Ultima variabilă referitoare la
calitatea guvernării, și anume
controlul corupției (CC), înregistra o
valoare medie de 0,99, variind între
o valoare minimă de -0,24 și una
maximă de 2,46 (înregistrate tot de
Bulgaria și, respectiv, Danemarca).
Pe baza celor prezentate mai sus,
observăm că Bulgaria și România
„se remarcă” prin contabilizarea
în două rânduri a unor scoruri
minime pentru variabilele legate
de calitatea guvernării. În schimb,
Danemarca se distinge prin cele
mai multe punctaje maxime (în
număr de patru).
Primii doi ani au fost grei…
Daniela Nemoianu, Executive
Partner la KPMG Romania și
Președinte al AmCham Romania
Mitruț Ciorbă, 3.200.000 Euro Fonduri Europene în
Livada, Satu Mare
Daniela
Nemoianu
Executive Partner
KPMG Romania,
Președinte
AmCham
Romania
Țările cu cel
mai înalt grad
de absorbție a
fondurilor sunt
Portugalia, Estonia
și Lituania (cu
aproximativ 78%),
urmate de Grecia,
Germania și Suedia
(cu aproximativ
69%) și Polonia,
Irlanda și Letonia, cu
procentaje în jurul
valorii de 67-68%.
arată că „rata de efectuare a plăților
pentru fondurile europene, în
România, încă este în urma multor
altor țări din regiune, din cauza
dificultăților înregistrate la începutul
perioadei de programare, cu
toate că rata de contractare este,
în prezent, la un nivel foarte bun.
Măsurile care au fost adoptate în
ultimii ani au avut un efect pozitiv
semnificativ pentru a accelera
punerea în aplicare a proiectelor
și pentru a simplifica procedurile,
iar lecțiile învățate vor contribui la
o mai bună planificare în perioada
2014-2020. Un rol esențial va fi
jucat de o reformă sistemică a
achizițiilor publice, astfel cum sunt
stabilite de directivele europene
adoptate de România și care ar
fi trebuit să intre în vigoare la 1
ianuarie 2016 (au intrat în vigoare
abia în mai 2016, n.red.).”
Florin Bănățeanu, Director pentru
Fonduri Europene și al Sectorului
serviciilor publice la KPMG
Romania, constată că, potrivit
rezultatelor unui sondaj al KPMG,
unele întârzieri în contractarea
și efectuarea plăților s-a văzut
în primii doi ani ai perioadei de
programare 2007-2013.
„Contractarea fondurilor a început
abia în anul următor celui de
început al perioadei, și a durat încă
doi ani după aceea pentru oricare
dintre programe să plătească
fonduri către beneficiari. Riscul
corecțiilor rămâne prezent, precum
și al unei capacități limitate de
administrare. O cale de rezolvare
ar fi fost să se intensifice utilizarea
componentei de asistență tehnică”,
arată Bănățeanu.
75