occidentul romanesc nr 71

Decembrie roșu pentru marile
grupuri financiare care au
manipulat ratele dobânzilor de
referință LIBOR și EUROBOR
Opinii IANUARIE
2017 15
Decizia din decembrie
a Comisiei Europene de a
sancționa 8 concerne bancare
internaționale cu amenzi în
valoare totală de 1,7 miliarde
de EURO pentru manipularea
artificială a indicilor de
dobândă pe piața interbancară
EURIBOR şi LIBOR
(yen) între 2005-2008 și respectiv
2007-2010, a închis
un important ciclu speculativ,
care a schimbat fundamental
arhitectura piețelor
financiare în cea de-a doua
parte a ultimului deceniu.
Astfel, ceea ce inițial părea
o ipoteză conspiraționistă
fără niciun fundament autentic,
avea să se transforme
- gradual - într-o realitate
crudă: nivelul dobânzilor
interbancare din epoca marii
expansiuni artificiale a creditului
și investițiilor imobiliare
(2005-2010) a fost
influențat, nu de mecanismele
concurențiale din piețele
financiare, ci de strategii
dezvoltate și puse în practică
de diferite carteluri de interese
bancare. Cu alte cuvinte,
băncile aflate, cel puțin teoretic,
într-o competiție acerbă,
au creat carteluri prin care
au manipulat cursul normal
al indicatorilor YEN LIBOR
(dobânda de referință în baza
căreia se împrumută între ele
instituțiile financiare de pe
piața de yeni) și EURIBOR
(indicele echivalent pentru
tranzacțiile similare din Zona
Euro), cu scopul de a-și maximiza
profiturile pe spatele
clienților. Un lucru deloc de
neglijat, dacă ținem cont de
faptul că acești indicatori
sunt punctul de referință pentru
un portofoliu de produse
financiare derivate (credite,
ipoteci, etc) evaluat undeva
la peste 400 de trilioane de
euro!
Practic, între septembrie
2005 și mai 2008, cartelul
creat de giganții financiari
Barclays, Deutsche Bank,
Royal Bank of Scotland și
Société Générale a acționat
pentru a schimba evoluția normală
a indicelui E URIBOR,
în baza căruia sunt stabilite
prețurile unor produse financiare
derivate (ca de exemplu,
rata creditelor flexibile
în euro acordate populației,
care se stabilește în funcție
de nivelul EURIBOR scadent
la 3 luni, 6 luni, etc plus
o marjă fixă hotărâtă de bancă).
Totodată consorțiile ban-
care au stabilit strategii de
trading și stabilire a prețurilor
la produsele lor financiare,
în avantajul lor și în
dezavantajul clienților (alte
bănci, companii sau persoane
fizice).
Similar, în perioada 2007-
2010, activitățile de tip cartel
au afectat și evoluțiile de pe
piața derivatelor privind
dobânzile interbancare la
yeni japonezi, băncile informându-se
reciproc asupra
datelor zilnice transmise în
vederea stabilirii indicilor
YEN LIBOR pentru această
valută. Au fost sancționate
pentru aceste activități UBS,
Royal Bank of Scotland,
Deutsche Bank, Citigroup,
JP Morgan Chase și casa
de brokeraj RP Martin, care
a facilitat colaborarea între
instituțiile financiare.
Potrivit unui comunicat
al Comisiei Europene,
Deutsche Bank va avea de
plătit 725 de milioane de
euro (445,8 milioane euro
pentru manipularea dobânzilor
la euro, respectiv 259,5
milioane euro pentru neregulile
constatate în zona dobânzilor
la yeni japonezi), grupul
britanic Royal Bank of
Scotland, controlat de stat,
391 milioane euro (131 milioane
de euro pentru nereguli
în zona pieţei de euro, respectiv
260 milioane euro pentru
influențarea dobânzilor la
yeni), in timp ce amenda
pentru Société Générale se
va ridica la 446 de milioane
de euro, pentru influențarea
ratei EURIBOR. Pe de altă
parte, Barclays Bank, care
a dezvăluit autorităților europene
existența cartelului a
beneficiat de imunitate și a
evitat plata unei amenzi de
690 de milioane de euro.
O procedură specială va
fi inițiată în cazul gigantului
britanic HSBC, care nu
a colaborat cu Comisia în
scandalul EURIBOR, dar și
a marilor bănci americane
JP Morgan Chase & CO
și Citigroup și a grupului
Crédit Agricole din Franța
și brokerului ICAP, care au
refuzat înțelegerile propuse
de Comisia Europeană, în
scandalurile EURIBOR și/
sau YEN LIBOR.
Grupul elvețian UBS,
care a notificat Bruxelles-ul
de existența cartelului pe
piața interbancară pentru
dobânzile la yeni, a
evitat o amendă de 2,5
miliarde de euro (după ce
anul trecut a platit peste
1,5 miliarde de dolari către
autoritățile de reglementare
din SUA și Marea Br itanie
pentru aceleași acțiuni).
Băncile și casa de brokeraj
care au ajuns la un acord cu
Comisia Europeană și și-au
recunoscut vina au beneficiat
de o reducere cu 10% a
sancțiunilor aplicate.
Problemele pentru aceste
bănci nu s-au terminat,
proceduri similare fiind în
curs și în alte state. Până
acum, pe plan internațional,
au fost aplicate sancțiuni de
peste 3.5 miliarde de euro
către UBS, Royal Bank
of Scotland, Rabobank
și ICAP, pentru manipularea
ratelor dobânzilor
interbancare. Ultima astfel
de investigație s-a finalizat
în 22 decembrie 2016, în
Elveția, unde Comisia pentru
Concurență (COMCO) a
aplicat amenzi în valoare de
peste 96 milioane de dolari,
pentru manipularea ratelor
indicilor de referință interbancară.
Autor: Rudy Roth –
Redactor-șef adjunct /OR
Pentru prima oară, puternicul vicecancelar
al Germaniei avertizează legat de starea
fragilă a Uniunii Europene:
„Nu mai este de neconceput
ca UE să se destrame”
Insistenţa Germaniei cu
austeritatea din zona euro a
lăsat Europa mai divizată ca
niciodată, iar o dezbinare a
U niunii Europene nu mai este
de neconceput, a spus vicecancelarul
german Sigmar Gabriel
pentru Der Spiegel. Gabriel, al
cărui partid Social D emocrat
este în coaliţia de guvernare a
cancelarului Angela Merkel,
alături de partidul C onservator,
a spus că eforturile sinuoase
ale unor ţări precum Franţa şi
Italia să reducă deficitele fiscale
au adus riscuri politice. ”Lam
întrebat odată pe cancelar,
ce ar fi mai costisitor pentru
Germania: Ca F ranţei să îi
fie permis să aibă un deficit cu
jumătate de procent mai mare,
sau ca Marine Le Pen să devină
preşedinte?”, a spus el, referindu-se
la ideologiile extremiste
ale liderului de extremă
dreaptă a Frontului Naţional
din Franţa. „Până azi încă nu
mi-a răspus”, a adăugat el, în
condiţiile în care partidul său
pune în prim plan investiţiile,
iar conservatorii lui Merkel
pun accent mai mare pe disciplină
fiscală ca o fundaţie pentru
prosperitate economică.
Cel mai probabil social-democraţii
îl vor alege pe
G abriel, preşedintele partidului,
care este de asemenea
şi ministrul economiei din
Germania, să candideze împotriva
lui Merkel pentru funcţia
de cancelar în cadrul alegerilor
din septembrie. Întrebat dacă
chiar crede că poate câştiga
mai multe voturi prin transferul
banilor germani către alte
ţări din UE, Gabriel a răspuns
că ştie că această discuţie este
extreme de nepopulară. „Totuşi,
de asemenea ştiu şi starea
în care se află Uniunea
Europeană. Nu mai este de
neconceput să ne gândim că
s-ar putea dezbina”, a spus el
într-un interviu. „Dacă asta
s-ar întâmpla, copiii şi nepoţii
nostri vor suferi, pentru că
Germania este cel mai mare
beneficiar al Comunităţii
E uropene, atât economic, cât
şi politic”, a adăugat el.
Autor: Ştefan Stan
***