20.09.2017 Views

Phoenix nr 61

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

10<br />

Rubrica practicianului<br />

de vedere şi de a-şi lua aprobările necesare de la propriile<br />

organisme de conducere;<br />

– măsurile şi hotărârile luate în cadrul procedurii<br />

de către adunarea creditorilor cu votul unor creditori<br />

care nu reprezentau o majoritate reală, fiind incluşi<br />

din eroare în categoria creditorilor majoritari, nu mai<br />

puteau fi modificate, fiind câştigate procedurii insolvenţei<br />

chiar dacă ulterior se dovedea faptul că acei creditori<br />

nu reprezentau o majoritate;<br />

– aceeaşi era şi situaţia inversă, în care creditori<br />

majoritari erau împiedicaţi să voteze, fiind trecuţi cu o<br />

creanţă sub condiţie suspensivă, fără drept de vot, iar<br />

ulterior se dovedea faptul că ar fi avut dreptul să voteze;<br />

– nu în ultimul rând, nu există nicio sancţiune în<br />

cazul conflictului de interese în cadrul comitetului creditorilor.<br />

Pentru depăşirea acestor neajunsuri au fost introduse:<br />

Un termen de cel puţin 5 zile lucrătoare între data<br />

convocării şedinţei adunării creditorilor şi data ţinerii<br />

efective a acesteia.<br />

Posibilitatea înlăturării din componenţa comitetului<br />

creditorilor a celor care, în mod repetat, votau deşi<br />

se aflau în conflict de interese cu interesul concursual al<br />

celorlalţi creditori sau care lipseau nemotivat de la<br />

şedinţele comitetului creditorilor.<br />

Introducerea posibilităţii exprese de contestare a<br />

hotărârilor comitetului creditorilor la instanţa de judecată –<br />

în trecut hotărârile fiind contestate la adunarea creditorilor.<br />

Dar cea mai importantă modificare este cea în<br />

privinţa posibilităţii de desfiinţare a hotărârilor adunării<br />

creditorilor în ipoteza în care ulterior se dovedeşte<br />

faptul că hotărârea fusese adoptată cu votul unui/unor<br />

creditori care nu reprezentau o majoritate în procedură<br />

sau prin înlăturarea unui creditor, care dacă ar fi fost lăsat<br />

să voteze cu creanţa deţinută, hotărârea adunării creditorilor<br />

ar fi fost alta.<br />

Pentru desfiinţarea acestor hotărâri, textul legii impune<br />

câteva condiţii: în primul rând, să fi existat ipoteza<br />

în care votul exprimat de către creditorul fără<br />

drept/respectiv votul neexprimat de către creditorul<br />

care ar fi avut dreptul să voteze să fi fost decisiv în<br />

adoptarea deciziei adunării creditorilor. Cu alte cuvinte,<br />

să fi cântărit în aşa fel încât hotărârea adoptată să fi fost<br />

cu totul alta, nefiind suficientă înlăturarea sau permisiunea<br />

votului unui creditor cu o creanţă mult prea mică<br />

pentru a putea răsturna rezultatul hotărârii adunării<br />

creditorilor.<br />

În al doilea rând, trebuie să fi existat o hotărâre<br />

care să modifice creanţa creditorului, fie în sensul<br />

admiterii, fie în sensul respingerii acesteia şi, bineînţeles,<br />

trebuie formulată o cerere către judecătorul-sindic de<br />

desfiinţare a hotărârii adunării creditorilor.<br />

Judecătorul-sindic va putea admite cererea şi dispune<br />

desfiinţarea în tot sau în parte a hotărârii adunării creditorilor.<br />

Cum au funcţionat în practică?<br />

Ca o concluzie generală pentru toate remediile introduse<br />

în noua lege prezentate anterior, putem spune că<br />

toate acestea au fost benefice, aducând un plus de transparenţă,<br />

eficacitate şi justeţe procedurilor de insolvenţă.<br />

NEAJUNSURI<br />

– Legea nu prevedea posibilitatea vânzării activelor<br />

în timpul perioadei de observaţie în cazul în care<br />

exista riscul deprecierii activelor.<br />

– Lipsa unor prevederi legale care să permită creditorilor<br />

contestarea separată a rapoartelor de evaluare<br />

a activelor ce urmează a fi vândute.<br />

– Transferul de afacere – în curs de derulare – nu<br />

avea o reglementare adecvată, în special în cazul<br />

procedurilor de faliment.<br />

Concret, remediile aduse prin noua lege au constat în:<br />

– Introducerea posibilităţii de vânzare a activelor<br />

libere de sarcini, în orice stadiu al procedurii, în cazul<br />

în care nu există suficiente lichidităţi în contul debitorului.<br />

După desemnarea comitetului creditorilor, aceste<br />

valorificări se pot face doar cu aprobarea comitetului<br />

creditorilor, conform prevederilor art. 39 alin. (6).<br />

– Introducerea posibilităţii oricărui creditor de a<br />

contesta conţinutul rapoartelor de evaluare în termen<br />

de 5 zile de la data publicării extrasului din raport în BPI<br />

(art. 62.2).<br />

– Introducerea expresă a prevederii prin care orice<br />

vânzare în bloc, ca ansamblu funcţional, indiferent de<br />

procedura în care se realizează – reorganizare sau faliment<br />

–, poate fi considerată transfer de business în<br />

conformitate cu prevederile codului fiscal în materie şi<br />

deci reprezintă o operaţiune scutită de plata TVA.<br />

Transferul activelor nu exclude per se transferul<br />

personalului necesar menţinerii caracterului funcţional al<br />

afacerii în sine.<br />

Cum funcţionează în practică aceste remedii?<br />

Cât priveşte posibilitatea valorificării rapide, în orice<br />

stadiu al procedurii a bunurilor libere de sarcini, aceasta<br />

este o soluţie bună, dar are ca neajuns condiţionarea<br />

vânzării de active de lipsa de lichidităţi; or, premisa<br />

vânzării ar trebui să fie caracterul perisabil al bunurilor şi<br />

riscul de depreciere a acestora, şi nu neapărat lipsa lichidităţilor.<br />

Posibilitatea contestării rapoartelor de evaluare a<br />

activelor este o măsură foarte bună, de vreme ce valoarea<br />

evaluată prezintă o importanţă deosebită în procedură,<br />

aceasta fiind suma în raport de care creditorii<br />

sunt înscrişi în tabelul definitiv şi în planul de reorganizare;<br />

or, raportat la această valoare de evaluare, se<br />

stabileşte cuantumul despăgubirilor pe care fiecare<br />

creanţă şi fiecare categorie de creanţă sunt îndreptăţite să<br />

le primească în reorganizare, comparativ cu despăgubirile<br />

la care ar fi îndreptăţite în caz de faliment.<br />

<strong>Phoenix</strong>, iulie-septembrie 2017

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!