Phoenix nr 61

Rubrica practicianului
29
restructurare (care poate însemna inclusiv transferul unor
active în cadrul grupului sau separarea unor centre de
profit, pentru diminuarea pierderilor), pe care debitorul se
angajează să-l implementeze într-un anumit termen,
etapizat şi controlabil de către creditori; (iii) reeşalonarea
finanţărilor acordate de creditori şi, în unele cazuri,
restructurarea garanţiilor, mai ales în situaţia în care
acordul se referă la un grup de societăţi.
Analizând recomandările şi direcţiile de acţiune reglementate
de Principiile INSOL International – Statement of
Principles for a Global Approach to Multi-creditor
Workouts, 2000, rezultă că acest document, care este, la
rândul său, soluţia-remediu identificată de un grup de
experţi internaţionali în colaborare cu specialişti ai World
Bank, Bank of England, British Banker Association şi
International Bar Association după 5 ani de studii şi
analize aprofundate, implementează o serie de opt
principii directoare, de natură a proteja participanţii
implicaţi în probleme de dificultate financiară, de multe
ori de natură sistemică.
Conform părţii introductive a Principiilor, acestea
sunt prezentate ca o declaraţie a celor mai bune practici
pentru restructurări financiare complexe, implicând un
grad ridicat de dificultate.
Primul principiu recomandă ca, în ipoteza în care un
debitor se află într-o situaţie de dificultate financiară, toţi
creditorii ar trebui să coopereze pentru a acorda debitorului
o perioadă limitată („Standstill Period” – „Perioada
de inacţiune”) pentru obţinerea, evaluarea şi analiza
unor soluţii de remediere a crizei.
Al doilea principiu stabileşte, în deplină consonanţă
cu primul principiu, că în această perioadă toţi creditorii
ar trebui să se abţină de la demararea sau, după caz,
continuarea actelor de executare silită, încercând chiar
reducerea expunerii financiare – la nivel temporar.
În contrapondere, al treilea principiu stabileşte pentru
debitor obligaţia ca, în această perioadă acordată de
creditori, să nu efectueze nicio măsură sau acţiune de
natură a afecta, de o manieră prejudiciabilă, drepturile de
creanţă, astfel conservate, ale participanţilor la acord.
În continuare, cel de-al patrulea principiu recomandă
stabilirea unui coordonator al restructurărilor financiare
colective, de preferinţă un specialist experimentat în
domeniul restructurărilor, care va asista creditorii şi
debitorul în negocierile de restructurare.
Cel de-al cincilea principiu reprezintă, în fapt, o
materializare a regulilor de transparenţă, deschidere şi
cooperare pe care trebuie să le respecte debitorul: furnizarea
într-un timp rezonabil a tuturor informaţiilor considerate
relevante, în raport de active, afacere, perspective
de dezvoltare, responsabilităţi, riscuri, de o asemenea
manieră încât evaluarea specialistului desemnat să poată
fi una cu adevărat relevantă, urmând a fi prezentată
creditorilor.
Principiul al şaselea atestă că rezultatul acestor analize,
evaluări şi negocieri urmează a se concretiza într-un
Acord, care va propune în mod obligatoriu o dată de
implementare (denumită „Standstill Commencement
Date” – „Data începerii moratoriului”).
Principiul al şaptelea impune o obligaţie de confidenţialitate
în privinţa rezultatului Acordului, de natură a
proteja datele, informaţiile şi documentele care au stat la
baza evaluărilor, pentru a nu afecta poziţia în piaţă a
debitorului.
Principul al optulea stabileşte faptul că, în ipoteza în
care implementarea acordului extrajudiciar necesită
finanţări suplimentare din partea creditorilor, în scopul
salvării debitorului şi a reuşitei propunerilor de
restructurare, restituirea acestor finanţări să beneficieze de
o ordine privilegiată de îndestulare, în comparaţie cu
vechile creanţe acumulate faţă de alţi creditori.
Întregul mecanism astfel gândit are la bază raţiunea
salvării afacerii, în cooperare cu creditorii, implicând
finanţări suplimentare, dar şi respectarea unor reguli
clare, atât din partea debitorilor, cât şi a creditorilor,
pe principii de echitate, rezonabilitate şi având la bază
efortul şi sprijinul comun de acordare a celei de a
doua şanse.
Note
1
C. Ap. Alba Iulia, s. com., dec. com. nr. 78 din 22 februarie
2008 – a se vedea http://www.avocatura.com/speţa-214307-
comercial-acţiune-pauliană-revocatorie.html.
2
CJUE, Cazul Deko Marty – Cauza C-339/07, hotărârea din
data de 16 octombrie 2008, p. 6, par. 27.
3
ICCJ, s. com., dec. nr. 549 din 8 februarie 2011.
4
C. Ap. Suceava, s. com., cont. adm. fisc., sent. nr. 58 din
3 noiembrie 2009, pronunţată în conflict negativ de competenţă.
5
Trib. Bucureşti, s. a VII-a civ., sent. civ. nr. 10430 din
29 decembrie 2015, irevocabilă.
6
ICCJ, Secţiile Unite, dec. nr. 5 din 19 ianuarie 2009.
7
St.D. Cărpenaru, M.A. Hotca, V. Nemeş, Codul insolvenţei
comentat, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 339.
8
Part two: Tratament of assets and commencement of
insolvency proceedings, p. 141, par. 169.
9
INSOL International, Statement of Principles for a Global
Approach to Multi-Creditor Workouts, 2000, disponibil la:
https://www.insol.org/pdf/Lenders.pdf.
10
W. Wundt, Logik III, Logik der Geistenwisseschsften, p. 616,
citat în N. Popa.
11
A se vedea, în acest sens, UNCITRAL Legislative Guide on
Insolvency Law – Part four: Director’s obligations in the period
approaching insolvency, Chapter I. Background, p. 5.
12
Decizia nr. 447/2013 referitoare la admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor O.U.G. nr. 91/2013 privind
procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
13
Trib. Dolj, s. I civ., dec. nr. 859 din 24 octombrie 2014,
definitivă.
Phoenix, iulie-septembrie 2017