You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Educaţie şi cultură MAI
2021 11
Dan Caragea (Portugalia)
Critic literar, publicist, eseist,
critic de artă, critic de teatru și
traducător român. Este lusitanist,
specialist în psihologie și
lingvistică computațională. Din
2011, Senior Editor în cadrul
redacției Occidentul Românesc,
iar din 2019, redactor-șef.
Continuăm lectura celebrei
cărticele „Limbajul neutru
din perspectiva genului
în Parlamentul European”,
apărută în 2018.
Academia Română, oarecum
uzurpată în drepturi și
menire, ar fi trebuit să fie prima
instituție care să se plece
sau să răbufnească în fața
indicațiilor Parlamentului
European. Poate că viitoarea
ediție a DOOM-ului va
menționa originea europeană
a unor norme. Dar să urmărim
textul în continuare:
„Dacă în urmă cu 10 ani,
denumirile de funcții/profesii
la feminin când erau însoțite
de determinant erau folosite
exclusiv la masculin doamna
ministru, doamna director,
acum uzul atestă din ce în ce
mai des și formele feminine:
doamna directoare, doamna
ministră.
Uzul impune norma, căci
femininul trebuie să se vadă
cu prisosință, așa cum se
întâmplă în alte limbi romanice.
Prin urmare, doamnă
directoare este firesc, dar
românul continuă să spună
doamnă judecător, doamnă
ministru, doamnă prim-ministru,
doamnă premier...
Oare vom spune, cum prezice
PE, doamnă judecătoare,
doamnă ministră, doamnă
prim-ministră, doamnă premieră
(sic!)...
„De asemenea, sunt atestate
frecvent forme precum:
cercetătoare științifică, comentatoare
politică, asistentă-șefă,
inspectoare șefă, consilieră
șefă, funcționară superioară,
ingineră șefă, secretară de stat,
ministră adjunctă, membră de
partid.”
Aici va trebuie ca DOOMul
să analizeze și să vadă
dacă este vorba de o altă
funcție, ca la „redactor-șef”,
„inspector-șef” și dacă nu
cumva se impune cratima.
Lista indicată în broșură
nu pare alcătuită de vreun
specialist, ci de tineri debil
școlarizați, cu funcții mari,
care populează Bruxelles-ul
și instituțiile publice de peste
tot, și de la care nu vor ieși
decât astfel de specimene de
indicații pretins științifice.
Ideea obsesivă e politică:
folosirea cât mai abundentă
a femininului unde se poate
și restingerea masculinului
generic. Bruxelles-ul nu lasă
ca limbile să-și urmeze calea
lor naturală. Aidoma tuturor
puterilor autoritate, UE
simte nevoia să alinieze, să
disciplineze în numele unui
ideal: egalitarismul. De la
sex, la minorități, chiar cu
prețul îngrădirii libertății
de exprimare. Cum limba
reflectă socialul și politica,
ne putem întreba dacă toate
aceste ajustări de paradă nu
ascund mai degrabă profundele
mârșăvii politice și de
corupție de care dau dovadă
peste tot oamenii politici de
azi. Nimeni nu tună împotriva
unor venituri nejustificate,
a nepotismului care paralizează
aparatele de stat, a
șpăgii care funcționează mai
abitir ca în comunismul desfrânat...
Nimeni nu trage la
răspundere guvernele pentru
ineficacitate, biserica pentru
îndărătnicie, nimeni nu se
sinchisește cu cheltuielile
unor armate de funcționari
și politicieni care umplu săli
imense parlamentare dormitând...
Să demasculinizăm
funcțiile și profesiile, așa
cum vom desexualiza genul,
depigmenta neamurile
și amuți religiile, mai ales
pe cele creștine... Tradiția și
istoria sunt firește handicapul
unei civilizații care se vrea
globalizată, informatizată,
dependentă, anticulturală
și obedientă sau răzvrătită
fără să știe prea bine de ce.
Este răspântia, abisul în care
civilizația noastră, al cărei
ultim avânt a fost epoca interbelică,
se va prăbuși indiscutabil.
Și aceasta pentru
simplu fapt: că nu rezolvăm
nimic esențial, nu creăm,
ci conducem din Bruxelles
ceva ce nu are nici formă,
nici trup, nici destin.
Așadar, fără ocoliș,
bruxelleza este engleza pe
care suntem îndemnați să o
pastișăm, să o digerăm ca
romgleza viitorului. Iată și
proba, ca să nu zică cineva
că inventez.
„TRADUCEREA CU-
VÂNTULUI GENDER
În ultimii ani, termenul
gender a început să fie tradus
din ce în ce mai mult
prin gen. Lărgirea câmpului
Limba noastră cea de
toate zilele (4)
Ați auzit de neutralitatea genului în limbă? (II)
semantic al cuvântului „gen”
pentru a include aspecte socio-culturale
care creează
anumite reprezentări ale
„masculinului” și „femininului”
este ireversibilă și în limba
română. Sintagmele construite
cu ajutorul cuvântului
„gen” s-au răspândit deja nu
numai la nivel academic,
profesional (ONG-uri), ci și
oficial (Camera deputaților,
Ministerul Justiției etc.).
Astfel că termeni precum
gender relations care poate
în urmă cu un deceniu era
tradus ca relațiile între sexe,
acum se traduce prin relațiile
de gen. În formularele oficiale,
administrative mai ales,
gender se traduce prin sex în
contexte precum female/male
gender ‒ de sex masculin/feminin.
Gender se poate traduce
prin expresii care conțin cuvintele
„bărbați” și „femei”,
mai ales sintagma gender
equality ‒ egalitatea între
bărbați și femei, în sinonimie
perfectă cu termenul egalitatea
de gen. Nu trebuie făcută
confuzie însă între egalitatea
de șanse între bărbați și femei
(egalitate circumscrisă
în general domeniului ocupării
forței de muncă, a accesului
la educație etc.) și
egalitatea de gen/egalitatea
între bărbați și femei, care
desemnează egalitatea în toate
domeniile vieții sociale și
private.
Gender se traduce numai
prin cuvântul „gen” în sintagme
precum:
studii de gen (gender studies)
dimensiune de gen (gender
dimension)
perspectivă de gen (gender
perspective)
cote de gen (gender quoatas)
identitate de gen (gender
identity)
integrarea perspectivei de
gen (gender mainstreaming)
Comisia pentru drepturile
femeii și egalitatea de gen
Grupul la nivel înalt privind
egalitatea de gen și diversitatea.
Tot prin cuvântul gen se
traduce gender și în toate cazurile
în care reiese clar că
intenția persoanei care a redactat
textul este de a face o
distincție între sexul biologic
și ansamblul caracteristicilor
sociale sau culturale dobândite
sau asociate celor două
sexe biologice.”
Să lăsăm acum la o parte
dezbaterea pe temele amintite,
care abia se regăsește
în presă, și la care societatea
noastră mai are mult de
lucru și să vedem ce ne mai
recomandă PE:
Citim, indirect, un recent
articol de pe ȘTIRILE
PROTV
„PARLAMENTUL
EUROPEAN: CUVINTE-
LE „MAMA” ȘI „TATA”
AR TREBUI EVITATE ÎN
DOCUMENTELE OFICIA-
LE LA NIVEL EUROPEAN
Dată publicare:
18-03-2021 19:03
Dată actualizare:
18-03-2021 19:49
Autor: Sorina Ionașc
Cuvintele „mama” și
„tata” ar trebui evitate în
documentele ofi ciale la nivel
european și ar trebui folosit
termenul de „părinți”.
De asemenea, „pitic” ar
trebui înlocuit cu „persoană
de statură mică”, iar în loc
de „homosexuali” și „lesbiene”
ar trebui spus „persoane
gay” și „persoane lesbiene”.
Recomandările apar într-un
ghid intern al Parlamentului
European menit să ajute personalul
acestei instituții să
comunice despre dizabilități
minorități sexuale și aspecte
ce țin de rasă, etnie și religie.
[...]
Din dorința de a nu jigni
pe nimeni, direcția de
personal din Parlamentul
European a elaborat un ghid
lingvistic pentru angajații
săi, în relație cu minoritățile
etnice, sexuale sau persoanele
cu dizabilități. Astfel,
cuvinte care pot avea o
conotație negativă ar trebui
evitate, cel puțin în documentele
ofi ciale europene. Așa
s-a ajuns ca termenii precum
„mama” și „tata” să intre la
categoria „de evitat”.
Ghidul care circulă în
Parlamentul European este
strict intern și nu este obligatoriu
pentru nicio țară. Se
referă însă la înlocuirea unor
cuvinte controversate, precum
„nebuni sau demenți”,
cu altele acceptate, cum ar
fi „persoane cu probleme de
sănătate mintală”. Nu sunt
agreate nici cuvinte pitici sau
pigmei, ci persoană de statură
mică, iar cuvântul țigani
trebuie înlocuit cu romi, șinți
sau nomazi. Și pentru a nu
jigni familiile monoparentale,
fi e cele în care părinții
au același sex, și cuvintele
mama și tata au ajuns să fi e
evitate.
Ca să liniștească apele,
Parlamentul European a venit
cu lămuriri.
Acesta recomandă utilizarea
termenului ,,părinți”
strict în contextul formularelor
administrative și al
contextelor asemănătoare.
Se adresează în special traducătorilor
din Parlamentul
European și nu a fost conceput
pentru a emite recomandări
referitoare la activitatea
și declarațiile deputaților europeni.
Un precedent există. În
Paris, din 2018, în documentele
administrative, termenii
mama și tata au fost
înlocuiți cu părinte 1 și părinte
2. O astfel de măsură îi
nemulțumește chiar și pe unii
membri ai comunității LGBT.
Adrian Teleșpan, scriitor,
membru al comunității
LGBT: „Acel moment când
grija întreține relații sexuale
cu noi, împotriva voinței
noastre. Termeni ca homosexual,
poponar, bulangiu
și așa mai departe ‒ acestea
pot să jignească. În privința
acestor doi termeni, primele
cuvinte pe care le învață un
copil, mama și tata, acestea
nu pot jigni pe nimeni. E
un pic trasă de păr chestia
asta”.
Parlamentul European a
declarat Uniunea, în urmă cu
câteva zile, drept zona liberă
pentru comunitatea LGBT.
În România însă, mai e cale
lungă până la acordarea de
drepturi civile cuplurilor de
persoane de același sex.
[...]
Deși există încă din
2018 o decizie a Curții
Constituționale, care obligă
statul român să reglementeze
o formă a uniunii între
persoane de același sex,
toate proiectele de lege pe
această temă sunt îngropate
în sertarele comisiilor parlamentare.”
(va urma)