OR editia 135 iulie 2022

IULIE
18
2022
Ştiaţi că...
Știați că la tropice pădurile
cresc în apă sărată?!
Pădurea de copaci de mangrove
în Golful Phang Nga
din sudul Thailandei este una
dintre cele mai mari și mai
bine conservate păduri de
mangrove din țară. Adaptate
pentru a prospera în mlaștinile
de coastă, mangrovele pot
filtra apa sărată și pot rezista
la furtuni puternice de coastă.
Practic, toate pădurile de
mangrove și toate speciile
de mangrove cresc numai în
regiunile tropicale ale lumii.
Ele sunt protectori ai coastelor,
acționând ca un tampon
împotriva furtunilor și
inundațiilor.
Golful Phang Nga de la
Marea Andaman este unul
dintre cele mai prețuite și
vizitate situri din Thailanda.
Golful orientat spre sud are
o dimensiune de aproximativ
390 de kilometri pătrați
și conține numeroase insulițe
calcaroase, carsturi turn,
stânci, peșteri și lagune. La
deschiderea sa este Mecca
turistică a insulei Phuket.
O mare parte a golfului este
protejată ca Parcul Național
Ao Phang Nga, creat în 1981
prin decret regal. Cel mai
faimos punct de reper din
parc este Ko Tapu, o stâncă
cilindrică înaltă, care este
mai îngustă la baza sa decât
în partea de sus. A apărut în
filmul lui James Bond din
1974 (The Man with the
Golden Gun). Adevăratele
vedete a lui Phang Nga sunt
însă mangrovele. Rezistente,
minunate și frumoase,
mangrovele sunt o metaforă
potrivită pentru tropicele pe
care le locuiesc.
Mangrovele constituie un
amestec de plante, în principal
arbuști și copaci, care se
dezvoltă în zona de variație
a nivelului mării din cauza
mareei, între nivelul fluxului
și cel al refluxului. Apar în
zona estuarelor. Se dezvoltă
sub formă de hățișuri dese
de arbuști, uneori sub formă
de arbori de 30 m care sunt
întotdeauna verzi. Ele ocupă
locurile adăpostite de bătaia
vânturilor, adică golfurile și
estuarele liniștite. Prezintă
rădăcini adventive în formă
de catalige cu rol de fixare a
arborelui, dar au și rădăcini
respiratorii. Sunt răspândite
în două mari regiuni geografice:
regiunea de est cu
țărmurile tropicale umede
din sudul și sud-estul Asiei,
nord-estul Australiei, sud-estul
Africii și regiunea de vest
cu vestul Africii, țărmurile
tropicale din estul Americii
Centrale și sudul Americii.
Foto: ndamanleisurephuket.
com
Peste 800 de kilometri pătrați de
lavandă în Provence, Franța
Alaska, paradisul urșilor bruni
Pe timpul verii Alaska
aparține urșilor. Katmai, parc
cu o suprafaţă de 1,6 milioane
de hectare de munţi împăduriţi,
lacuri, pârâuri şi zone de
coastă este renumit pentru
faptul că găzduieşte cea mai
densă populaţie de urşi bruni,
animale considerate versiunea
costieră a celebrilor urşi grizzly.
În interiorul rezervaţiei
Katmai, râul Brooks reprezintă
un loc preferat de hrănă
pentru urşii bruni, care se reunesc
în număr mare pe timpul
verii pentru a prinde somonii
ce înoată în susul râului.
Varietatea de urși bruni
este cea mai mare din lume
datorită recompensei de vară
a alimentelor. Alaska prinde
viață vara, iar urșii profită din
plin, consumând până la 40
de kilograme de mâncare pe
zi. Acest tip de mâncare din
Alaska le oferă grăsimea de
care au nevoie pentru a trece
prin hibernarea de iarnă, care
poate dura până la opt luni
pentru unii dintre ei. Urșii nu
sunt mâncători pretențioși.
Consumă fructe de pădure,
flori, rădăcini, pești, mamifere
mici, cum ar fi castorii și
cele mari, cum ar fi caribou.
Această alimentație îi ajută să
atingă greutăți de peste 450 de
kilograme. Cei mai mari urși
se găsesc pe insula Kodiak,
unde o subspecie de aproximativ
3.500 de urși trăiește în
izolare. Urșii Kodiak pot cântări
până la 770 de kilograme.
Cea mai mare parte a parcului
național este o zonă
sălbatică desemnată. Parcul
poartă numele muntelui
Katmai, stratovulcanul său
central și a fost declarat prima
dată monument național în
1918 pentru a proteja zona din
jurul erupției vulcanice majo-
re din 1912 a N ovaruptei, care
a format Valea Zece Mii de
Fumuri. Parcul include până
la 18 vulcani individuali, dintre
care șapte sunt activi din
1900.
Desemnat inițial datorită
istoriei sale vulcanice, monumentul
a fost lăsat nedezvoltat
și în mare parte nevizitat
până în anii 1950. Monumentul
și ținuturile din jur
au devenit apreciate pentru
varietatea lor mare de animale
sălbatice, inclusiv pentru o
abundență de somon sockeye
și pentru urșii bruni care se
hrănesc cu ei. După o serie de
extinderi a granițelor, actualul
parc național și rezervația
au fost înființate în 1980, în
conformitate cu Legea privind
conservarea terenurilor
de interes național din
Alaska.
Foto: pixabay.com
Aproape 800 de kilometri
pătrați de flori se întind
cât vezi cu ochii în câmpurile
de lavandă ale Platoului
Valensole din Provence,
Franța. Vincent van Gogh a
petrecut timp aici și a prezentat
lavanda în unele dintre
picturile sale. Luna iunie
este începutul sezonului de
lavandă și, deși se desfășoară
până în august, timpul maxim
de vizionare (și parfum) variază
în funcție de fluctuațiile
de temperatură și precipitații.
Există sate minunate pe care
le puteți explora în timp ce
vizitați câmpurile de lavandă,
oprindu-vă la o patiserie
pentru o baghetă crocantă
delicioasă sau o cafea în aer
liber.
Verile calde, uscate și soarele
puternic ajută lavanda să
prospere în sudul Franței și în
alte țări care se învecinează cu
Marea Mediterană. În timp ce
credem că vederea câmpurilor
de lavandă este relaxantă în
sine, planta este întotdeauna
utilizată pentru uleiul său
esențial, care conferă un miros
liniștitor produselor cosmetice,
produselor de curățare
și chiar alimentelor. Unele
studii sugerează că lavanda
vă poate îmbunătăți somnul,
reduce durerea și inflamația și
poate îmbunătăți anxietatea și
depresia. Lavanda a fost, de
asemenea, folosită ca antiseptic
în trecut, deoarece are
proprietăți antimicrobiene și
antivirale.
Foto: pixabay.com