OR editia 135 iulie 2022

Români în lume IULIE
2022 19
Visul american
cu origini la Oradea
Printr-o serie de împrejurări,
care l-au purtat din
România în Israel, iar de acolo
în Statele Unite, George
Haber a ajuns cel mai bogat
român din Silicon Valley. În
patria mondială start-up-urilor
din tehnologie, el a fondat
mai multe companii de succes,
printre care şi CompCore
Multimedia, care a dezvoltat
tehnologia rulării de filme pe
computer şi care a evoluat în
aşa-numitul „standard DVD”.
Prezent la Bucureşti, la o
conferinţă organizată recent
de Universitatea Politehnica,
George Haber le-a vorbit studenţilor
despre ingredientele
de care un tânăr antreprenor
din tehnologie trebuie să ţină
cont pentru a pune pe picioare
o idee de business. „Trebuie să
ai curajul să sari «în gol». Te
uiţi la bazin şi te gândeşti – e
apă, nu e apă? – dar nu contează,
tu trebuie să ai curajul
să sari şi, dacă vezi că nu e
apă jos, începi să scuipi până
se umple bazinul, pentru a nuţi
sparge capul şi căzătura să
fie cât mai OK”, şi-a început
discursul, într-un mod foarte
plastic, George Haber.
La 68 de ani, unul dintre
primii români care au făcut
carieră în Silicon Valley, a
povestit studenţilor despre
experienţele sale din afaceri.
În afară de curajul pe care antreprenorul
trebuie să îl deţină
în cantităţi mari, Haber crede
că acesta mai are nevoie şi de
creativitate şi disciplină pentru
a-şi duce planurile până la
capăt. „Trebuie să ai o idee
– despre un produs sau un
serviciu –, apoi trebuie să ai
leadershipul, asumarea şi atitudinea
să o implementezi, dar
şi disciplina şi aptitudinea să
fii concentrat pe ce e impoortant
la produsul sau serviciul
tău”, a spus el.
A pune bazele unei companii,
începând de la câteva idei,
împreună cu prietenii, este
cea mai frumoasă experienţă
din viaţă, crede el: „Să vezi
cum ideea ta schimbă lumea
şi are impact în societate te
împlineşte”. Renumitul orădean
a ajuns în Israel în 1975,
la doar 21 de ani, şi s-a mutat
în Silicon Valley în 1988. El
consideră că, în prima etapă
a unui start-up, antreprenorii
trebuie să aibă răspunsuri sigure
la trei întrebări – „Care
este motivaţia?”, „Care este
produsul sau serviciul?”, şi
„Cum vrei să dezvolţi ideea ta
într-un business?”.
George Haber este de părere
că într-o companie, cel mai
important este omul care se
află la conducerea businessului
– leadershipul. „Omul care
conduce businessul trebuie să
aibă charisma necesară, să
aibă caracterul, competenţa,
curajul, viziunea şi capacitatea
să vadă realitatea. Viziunea
şi realitatea sunt două lucruri
complet opuse, iar un lider bun
trebuie să fie şi critic. Foarte
puţine businessuri au acest
leadership. De asemenea, este
important să ne orientăm către
clienţi – să te întrebi mereu
cine sunt clienţii tăi? Ai o piaţă
total disponibilă sau ai concurenţă?
Cât de mult le pasă
clienţilor tăi de produsul tău?
Iar clientul mereu are dreptate,
deci dacă clientul nu a cumpărat,
sigur există un motiv
pentru care nu a cumpărat.”
Un alt factor important care
trebuie să se găsească în „servieta”
unui bun antreprenor este
un business case bine stabilit
şi înţeles de lider şi de echipa
acestuia. „Îmi amintesc din copilărie
o experienţă. A venit la
noi în casă un om care aducea
cuburi de gheaţă. Când eram
eu copil, nu erau frigidere.
Tatăl meu fiind inginer, a fost
primul om din oraş care a adus
un frigider în sat, la noi acasă,
iar când acest om care aducea
cuburile de gheaţă a văzut frigiderul,
i-a zis mamei mele că
o să murim toţi, că nu poţi să
pui mâncare în electricitate, că
ne otrăveşte şi tot felul de astfel
de lucruri.
Asta mi-a rămas în cap şi
mi-am dat seama că, de fapt,
foarte multe companii nu înţeleg
care este businessul lor, ei
înţeleg doar tehnologia pe care
o au. Deci, pe vremea respectivă
tehnologia de refrigerare
era gheaţa, dar businessul era
refrigerarea. Iar dacă acel om
(vânzătorul de gheaţă) înţelegea
asta, în loc să o sperie pe
mama când a văzut frigiderul,
ar fi devenit distribuitor de frigidere,
nu mai rămânea la a
vinde cuburi de gheaţă – pentru
că el ştia piaţa deja, ştia
cine are bani, cine nu are.”
Acelaşi lucru, spune antreprenorul
român stabilit în
Silicon Valley, s-a întâmplat
şi cu lumânările, care au devenit
becuri, care la rândul lor
au devenit LED-uri. „Asta s-a
întâmplat şi cu computerele –
de la PC-uri, am ajuns să avem
dispozitivele mobile care sunt
mai puternice decât un PC.
Deci, când dezvolţi o companie,
trebuie să înţelegi care este
necesitatea pe care o satisfaci
şi trebuie să înţelegi de ce tu
poţi să fii mai bun decât competiţia.”
Astfel, chiar dacă statistic
vorbind, circa 90% dintre
start-up-uri dau greş şi doar
aproximativ 10% dintre businessurile
antreprenoriale
reuşesc să supravieţuiască în
primii ani de activitate, George
Haber consideră că nu trebuie
să lipsească curajul şi creativitatea
din rândul antreprenorilor
români. „Deşi statisticile
sunt împotriva start-up-urilor,
pentru că arată că 10% dintre
acestea supravieţuiesc, 2%
ajung unicorni – probabil că
azi procentul este sub 2%, iar
majoritatea intră într-o situaţie
în care tot iau bani din toate
părţile şi încearcă să supravieţuiască,
doar cei mai puternici,
rapizi şi norocoşi reuşesc”,
este de părere Haber. El le-a
spus studenţilor că schimbarea
este singura constantă din
univers, iar tot ce este posibil
astăzi, acum câţiva zeci de ani
era considerat imposibil.
„Schimbarea are loc prin
evoluţie sau involuţie şi revoluţie.
Evoluţia este pentru companiile
mari – mai freci puţin
aici, schimbi puţin în partea
cealaltă şi gata, ai ceva nou.
Însă, revoluţia înseamnă că
ţi-a venit o ideea nouă, iar tot
ce ţi se părea imposibil înainte
acum este posibil.” Dar este
importantă viteza şi momentul
în care apari pe piaţă sau lansezi
pe piaţă produsul sau serviciul
tău revoluţionar, subliniază
antreprenorul român.
„Britanicul Darwin a spus
– te adaptezi sau o să dispari,
pentru că lumea este în
continuă schimbare. Şi acea
reflecţie asupra unei companii
pe care să o începi ţine de
timing, când faci acel ceva.
Pentru că dacă eşti pe piaţă
prea devreme nu ai clienţi, iar
dacă eşti prea târziu nu mai
eşti relevant, pentru că au fost
alţii mai rapizi.”
„Nu e forţă de muncă.
Avem nevoie de investiţii în
şcoli, avem nevoie de şcoli
multe. Criza economică care
a început poate fi şi o oportunitate,
poate ne livrează forţă
de muncă. Poate când lumea
nu o să mai facă atât de mulţi
bani din criptomonede şi alte
lucruri «inutile» se va concentra
pe ce este cu adevărat important,
poate aceşti oameni,
care astăzi fac trading de criptomonede,
vor ajunge să facă
algoritmi.”
De asemenea, George
Haber consideră că interesantă
este şi viteza cu care piaţa,
consumatorii se adaptează şi
adoptă noile tehnologii. „Ne-a
luat 78 de ani ca telefonul mobil
să aibă 50 de milioane de
utilizatori, dar a durat doar 18
zile ca 50 de milioane de utilizatori
să folosească aplicaţia
Pokemon Go. Acum totul se
întâmplă rapid, apare o nouă
platformă de socializare, toată
lumea e pe aceasta, iar cea din
urmă se duce la vale.”
Despre ecosistemul de startup-uri
din România, George
Haber consideră că acesta a
început să „înflorească” atunci
când antreprenorii români care
au avut succes cu start-up-urile
lor (spre exemplu Daniel Dines
care a pus pe picioare UiPath,
cel mai valoros start-up de IT
pornit din România şi listat
pe Bursa de la New York) au
dat curaj celorlalţi să îşi pună
în practică ideile. „Totul ţine
de curaj. În ecosistemul de
start-up-uri din România am
fost implicat de tânăr. Actorii,
oamenii care formează acest
ecosistem şi presa, care a arătat
că se poate, au dat curaj şi
altora care voiau să intre în
acest ecosistem, care aveau
idei, dar nu aveau curaj. Iar
astăzi avem atâtea exemple,
precum UiPath. Acesta este
secretul, să ai curaj şi să nu te
simţi inferior.”
George Haber a menţionat
că în România tehnologiile
dezvoltate există deja, dar ţara
are nevoie de reglementări în
partea legală pentru ca ecosistemul
IT să se dezvolte în
continuare. „Statul, pentru a
ne proteja – spun ei, face legi
şi reguli care de fapt fac toată
evoluţia asta spre tehnologizare
imposibilă. Spre exemplu, în
China, dacă treci strada când
este roşu la semafor, deja ai banii
traşi din cont până ajungi
pe partea cealaltă. La fel, ei
au în clase camere cu senzori
care spun profesorilor ce elevi
au fost atenţi, cine nu a înţeles
lecţia sau cine s-a plictisit.
Aceste tehnologii sunt, dar ne
trebuie cadru legal să le putem
utiliza şi în alte state.”
Orădeanul din Silicon
Valley consideră că inteligenţa
artificială (artificial intelligence
– AI) este tehnologia viitorului,
iar motto-ul său – din
2020 încoace – este „AI face
mai bine, dacă se poate face.”
Astfel, George Haber vede implicarea
tehnologiei AI în toate
ramurile economice, ajutând şi
simplificând toate activităţile
pe care oamenii le desfăşoară
în prezent „singuri”, fără a fi
ajutaţi de această tehnologie.
„Vorbim despre intelligente
sustainable world – în care cu
ajutorul AI şi cu umanitatea
vom crea o mixtură, o specie
nouă, o altă parte a evoluţiei,
în care o să revoluţionăm
educaţia, medicina, legea, producţia
şi toate activităţile. Cum
trăim, cum comunicăm, cum
ne deplasăm, poate fi îmbunătăţit
cu AI”, a explicat Haber,
oferind şi câteva exemple.
Primul vine din sectorul
educaţional, la care a făcut
referire anterior: „În China, în
şcoli există două sau mai multe
camere – una se uită în ochii
studenţilor, în timp ce alta se
uită la profesor. Cea care se
uită în ochii studenţilor îi detectează
pe cei care au înţeles
lecţia. În acelaşi timp, cealaltă
cameră se uită la profesori
şi dacă profesorul nu face ce
trebuie, îi atrage atenţia. AI
va trebui implicată în actul
educaţional pentru că va ajuta
enorm de mult să educăm
tineretul.”
Un alt exemplu pe care îl
oferă este din medicină: „În
acest sector, ce se întâmplă
astăzi este asemănător cu ce
se întâmpla în urmă cu 100 de
ani, doar că e mai modernizat,
dar tot procesul de medicină e
la fel. Însă, ceasul nostru digital
ne poate spune când avem
pulsul mare, când tremurăm,
când ne creşte temperatura
sau tensiunea. Deci medicina
preventivă, personalizată, poate
fi făcută tot cu AI.”
El menţionează, de asemenea,
şi sectorul juridic. „Am
un coleg care este profesor
la Stanford, profesor de lege.
Ei au un contract cu guvernul
american şi s-au uitat la toate
deciziile pe care le-a făcut
Curtea Supremă americană
în ultimii 50 de ani. Astfel, au
detectat prin AI că peste 90%
din deciziile luate de Curtea
Supremă au fost corecte, iar
deciziile care nu au fost corecte,
de fapt, au fost greşelile
judecătorilor. Deci, e simplu.
De ce să ne mai batem, să ne
scoatem ochii, să plătim sute
de mii de dolari la avocaţi,
când putem să dăm un telefon,
îi povestim ce ne doare, ce am
păţit, iar AI ne spune «uite cam
asta este legea, poţi să câştigi
sau poţi să pierzi». Deci vom
avea o societate mult mai civilizată.”
Iar în zona alimentară,
agricolă, spune că, „la bunici
acasă, dacă eu trimit un robot
simplu, care să supravegheze
culturile şi să detecteze
insectele, în loc să folosim
produse chimice, un roboţel
ne-ar putea ajuta să scăpăm
de acele insecte dăunătoare,
care devin îngrăşământ
pentru cultură, iar bunica
nu şi-ar mai rupe spatele, şi
mâncarea ar fi mai curată”.
„Ce am învăţat de la părinţii
mei - este o lecţie importantă
pe care eu am învăţat-o şi am
moştenit-o şi care m-a format
ca personalitate: Că viaţa e
grea şi toată lumea se luptă
pentru aceleaşi resurse, care
sunt limitate.”
Foto: httpsinsights.dice.com,
plataformaarquitectura.cl