OR editia 135 iulie 2022

„Anii petrecuți la Castellón de la Plana
au fost cei mai plini de satisfacții, dar și
de provocări profesionale”
Diplomat de carieră IULIE
2022 09
Dragoș Viorel Țigău este
diplomat de carieră. După
ce a lucrat în ambasadele
României din Londra, Ottawa,
Budapesta a avut misiuni
consulare în Ungaria, Spania,
America, astăzi este ambasadorul
României în Kenya.
După mai bine de 30 de ani
de pregătire și de carieră diplomatică,
Dragoș Țigău poate
spune cum arată diplomația
românească văzută din interior
dar și care sunt relațiile cu
comunitățile prin care a trecut.
Născut la Ploiești, într-o familie
de profesori – atât părinții
cât și bunicii –, după terminarea
facultății de Matematică,
secția matematici aplicate,
de la Universitatea București,
a predat o perioadă la fostul
său liceu, Colegiul Național
„Mihai Viteazul” din Ploiești.
A intrat apoi, prin concurs, în
Ministerul Afacerilor Externe
al României (MAE), în decembrie
1991. În perioada 1992-
1993 a fost bursier al statului
federal austriac la Academia
Diplomatică de la Viena, unde
a obținut un master în relații
internaționale. Este căsătorit și
are două fiice gemene în vârstă
de 13 ani.
De-a lungul carierei sale a
lucrat în ambasadele României
de la Londra (unde a coordonat
și secția consulară a misiunii
pentru o perioadă de trei
ani), Ottawa (ca însărcinat cu
afaceri și, ulterior, prim-colaborator
al ambasadorului) și,
respectiv, Budapesta (ca șef
al secției politice și adjunct al
Reprezentantului Permanent
al României la Comisia
Dunării). De asemenea, a profesat
și în domeniul consular
la Consulatele Generale ale
României la Montreal, Gyula
(în ambele ca gerant interimar)
și respectiv Barcelona, precum
și Consulatul României de la
Castellón de la Plana, Spania
(ca șef de oficiu). În Centrala
MAE a avut responsabilități
în diverse departamente, în
dosare dedicate problematicii
bilaterale cu Regatul Unit și
Republica Irlanda, și, respectiv
America de Nord, problematicii
de securitate și organizării
Summit-ului NATO de la
București din 2008, problematicii
OSCE, controlul armamentelor
și dezarmare.
Domnule ambasador,
aveți o experiență întinsă pe
aproape toată perioada postcomunistă
a României. Care
au fost misiunile cele mai
complicate?
Dragoș Viorel Țigău: Pot
afirma că perioada petrecută la
Budapesta a fost caracterizată
de un grad mare de complexitate
al problematicii politico-diplomatice
încredințate.
Însă, cei șase ani și jumătate
petrecuți la Castellón de la
Plana ca șef al oficiului consular
au fost cei mai plini de
satisfacții, dar și de provocări
profesionale.
Se vorbește mult despre
diplomația românească, dar
ar fi interesant să știm cum
se pregătește sau cum se
construiește o carieră diplomatică?
Dragoș Viorel Țigău: Cariera
de diplomat se pregătește
cu răbdare, perseverență,
atenție la detalii, acumulare
de informații relevante, cultura
generală, auto-perfecționare,
dar mai ales cu dorința de a
onora pe deplin o astfel de calitate
în care nu te reprezinți pe
tine, ci ești un reprezentant al
țării. Actualii membri ai corpului
diplomatic al României
continuă tradiția predecesorilor
lor și își onorează cu succes
mandatul încredințat, de multe
ori în condiții dificile, pe fondul
unor realități inedite și cu
provocări aparte pentru această
muncă.
Puteți să ne explicați la ce
vă referiți, ce este nou, inedit,
care sunt noile provocări?
Dragoș Viorel Țigău:
Desigur, în trecut nu exista o
astfel de expunere mediatică
globală, de multe ori benefică,
nu exista o prezență a
cetățenilor români pe tot mapamondul,
nu existau efectele
globalizării, dominante în
acest moment. Acum le avem
și în acest context lucrăm.
Revenind la pregătirea pentru
diplomație, în prezent, la
București există un Institut
Diplomatic Român (IDR),
fondat în 2005, instituție cu
un prestigiu cert, recunoscut
la nivel internațional, și
cu relații de colaborare cu
entități similare din toată lumea,
unele dintre acestea cu
o tradiție dincolo de secolul
XX. IDR asigură formarea
și instruirea de-a lungul carierei
pentru personalul MAE,
dar este deschis și pentru alți
absolvenți ai învățământului
superior angajați în instituțiile
administrației centrale de stat
care sunt interesați de problematica
relațiilor internaționale.
Însă, în opinia mea, absolvirea
unor astfel de cursuri de specialitate
nu au deloc un efect
imediat în formarea unui diplomat.
Esențiale sunt experiența
dobândită, atât în Centrala de
la București, dar mai ales, pe
teren, în Serviciul Exterior,
spiritul analitic și un discernământ
dincolo de emoții
personale, munca de echipă,
capacitatea de auto-sesizare,
disciplina, aceasta din urmă de
multe ori auto-impusă. Acestea
ar fi principalele atribute
din punctul meu de vedere. La
care se adaugă și alte abilități
personale. Marii diplomați ai
lumii nu au provenit cu toții
din școlile specializate. Însă
au excelat în această meserie
folosind multe din atributele
menționate anterior. Acest lucru
este, în continuare, valabil
și astăzi, când tehnologia ajută,
dar nu decide în materie de
relații internaționale.
Presupun că și familia reprezintă
o provocare...
Dragoș Viorel Țigău:
Viața de familie a unui diplomat
reprezintă, probabil, cea
mai mare provocare. Schimbările
relativ frecvente de ambient
au, aproape inevitabil,
un efect asupra relaționării la
nivel social pentru membrii
familiei, în special pentru cei
mici.
Domnule ambasador, ați
fost recent numit ambasador
în Kenya și Rwanda. E o lume
mai puțin cunoscută nouă.
Cum a fost pentru dumneavoastră
întâlnirea cu Africa
profundă?
Dragoș Viorel Țigău: Întradevăr,
este o lume puțin cunoscută
europenilor obișnuiți,
mai ales celor din partea noastră
de Europa. Însă, datorită
posibilităților de informare
la nivel global, nivelul de
cunoaștere a realităților africane
este mult superior celui din
urmă cu 20 de ani. Personal,
sunt încă în faza de cunoaștere,
de acumulare a informației la
fața locului. Ceea ce este important
este faptul că, având în
vedere procentul mare al tinerilor,
societatea locală este extrem
de deschisă către lumea
exterioară, cu un surprinzător
apetit pentru nou.
Ați fost mulți ani în misiuni
consulare în Europa, America.
Cum a fost experiența dumneavoastră
în țările unde ați
activat, în ceea ce privește diaspora
românească? Ce a fost
cel mai dificil?
Dragoș Viorel Țigău:
Comunitățile române din fiecare
țară au elemente specifice
determinate de diverși factori
cum ar fi momentul constituirii
lor, compoziție, pregătire profesională
a membrilor etc. În
ansamblu, am avut experiențe
pozitive. Românii sunt la fel
cam peste tot unde se stabilesc.
Important este să se stabilească
o comunicare de genul fairplay
cu aceste comunități, în
sensul că noi, ca reprezentanți
ai satului român, să avem o
abordare caracterizată de profesionalism,
respect, solicitudine.
Pentru că respectul este o
valoare de ordin biunivoc, este
necesar ca românii din diasporă
să răspundă, de o manieră
similară solicitărilor noastre
îndreptățite, astfel încât respectul
față de lege și regulile
de comportament în societate
să nu fie facultative, ci normă.
Mărturisesc că elementul cel
mai dificil cu care m-am confruntat
a fost acela al existenței
unei aparente lipse de încredere
a românilor din diasporă
față de membrii misiunilor
diplomatice și oficiilor consulare.
Aici este necesar să se
acționeze, de ambele părți. Pot
să spun însă că, în momentul
în care un funcționar al MAE
dovedește profesionalism, dublat
de educație și o anumită
doză de empatie, barierele de
genul celei menționate dispar.
Care sunt cele mai frecvente
probleme ale cetățenilor
români pentru care sunteți
solicitați? Cum le puteți veni
în ajutor, în mod concret?
Dragoș Viorel Țigău:
Dacă m-aș referi la problemele
cetățenilor români rezidenți
în Spania sau în Canada, vă
mărturisesc că mi-ar fi necesar
un spațiu mult mai amplu. În
schimb, natura muncii actuale
presupune o abordare mult mai
largă, în cadrul căreia aspectele
consulare reprezintă numai
o parte, cu o importanța aparte,
însă. Pe scurt, problemele
ar fi: documente de călătorie
expirate, acte de stare civilă
incomplete/pierdute, acte
notariale, situații de urgență
(accidente, decese, privare de
libertate etc). Important este
ca noi să fim avizați asupra
acestor probleme, fie telefonic,
dar de preferat în scris, pe
e-mail. Vă asigur că știm ceea
ce avem de făcut după această
primă etapă, de avizare. Totul
se va derula în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Ați avut și funcții de responsabilitate
în domeniul
securității și cooperării. Cum
apreciați reacția Europei și
a SUA în situația războiului
actual din Ucraina? Ce s-ar
mai putea face pentru descurajarea
Federației Ruse în
această agresiune?
Dragoș Viorel Țigău:
Reacția Europei – deci și a
României – și a SUA a fost de
solidaritate deplină cu Ucraina
în fața acestei agresiuni neprovocate
și nejustificate a forțelor
armate ruse. Să nu uităm că
această agresiune reprezintă
pe fond încălcarea principiilor
fundamentale ale dreptului
internațional, ale ordinii globale
bazate pe reguli, inclusiv
a Cartei ONU. Comunitatea
internațională democrată a
condamnat acțiunile Rusiei
și a solicitat, în repetate rânduri,
respectarea integrității
teritoriale, a suveranității și
a independenței Ucrainei.
Uniunea Europeană și aliații
noștri au dat dovadă de unitate
și forță, oferind Ucrainei
sprijin umanitar, politic, financiar
și material fără precedent,
precum și susținere și
protecție cetățenilor ucraineni
care au fugit din calea războiului.
Vom continua să solicităm
Federației Ruse încetarea
agresiunii militare și retragerea
trupelor sale de pe întreg teritoriul
Ucrainei. De asemenea,
vom urmări să descurajăm
acțiunile Rusiei prin izolarea
sa diplomatică, prin agrearea și
implementarea de noi pachete
de sancțiuni care să oprească
finanțarea acestui război și ne
vom asigura că dependența statelor
membre UE de Rusia este
eliminată sau redusă la minim.
Un material realizat de
Ruxandra Hurezean pentru
Occidentul Românesc.
Foto: Arhiva personală
Dragoș Viorel Țigău