Occidentul romanesc - 137- septembrie- 2022

Stil de viaţă SEPTEMBRIE
2022 19
Stilul de viață este un factor
determinant al stării de sănătate
a unei populații. Sedentarismul
reprezintă o problemă a țărilor
dezvoltate, prin fenomenul de
urbanizare ce a determinat introducerea
mijloacelor mecanizate
de transport și trecerea de
la munca fizică – în agricultură,
la meseriile sedentare – la
birou.
Sedentarismul reprezintă
o problemă foarte actuală în
societatea în care trăim, având
efecte nocive ca: tulburarea
echilibrului metabolic, îmbătrânirea
prematură, creșterea
riscului dezvoltării cancerului,
diminuarea oxigenării organismului,
afectarea posturii și a
coloanei vertebrale, creșterea
în greutate, tulburări genetice.
Sedentarismul reprezintă un
factor de risc cardiovascular și
un factor de risc de mortalitate,
persoanele sedentare având un
risc de 20-30% mai mare de a
dezvolta una dintre afecțiunile
cu mortalitate ridicată. 30 de
minute de activitate fizică practicată
zilnic de fiecare individ
ar ajuta enorm la îmbunătățirea
stării de sănătate și la diminuarea
riscurilor de îmbolnăvire.
Comportament sedentar
– orice activitate ce implică
poziția șezândă sau culcată cu
consum energetic scăzut (sub
1,5 echivalenți metabolici), inclusiv
în următoarele domenii:
• ocupațional sau educațional
(munca șezând sau statul în
bancă la școală);
• activitățile din timpul liber
(vizionare la televizor, cititul,
utilizarea laptopului);
• transport (statul în mașină).
Sedentarismul a devenit cel
mai de temut inamic al omului
contemporan. Stilul de
viață sedentar face referire la
perioadele prelungite de repaus
des întâlnite atât în rândul
adulților, care stau ore întregi
în șezut în fața monitoarelor
la locul de muncă, comunică
mai mult electronic și folosesc
doar mașina pentru transport,
cât și în rândul copiilor care
sunt acaparați de jocurile și
device-urile electronice. S-a
demonstrat că repausul de 4
ore pe zi, pe scaun, în timp ce
ești treaz, determină încetarea
activității genelor care reglează
cantitatea de grăsimi și glucoză
din organism.
Astfel, pot apărea tulburări
și boli în organism, precum
diabetul zaharat de tip II. Riscăm
ca în timp, prin sedentarism
să se instaleze afecțiuni
cardiovasculare, tulburări metabolice,
obezitate, deviații ale
coloanei vertebrale, anxietate,
depresie, etc. Specialiștii consideră
că stilul de viață sedentar
poate fi mai periculos pentru
organism decât alcoolul și fumatul.
Lipsa de activitate fizică are
consecințe fatale: bolilor cardiovasculare,
diabetul, obezitatea
Obezitatea, o epidemie a civilizației moderne
și complicațiile acestei boli duc
la deces. În Statele Unite, sedentarismul
este considerat una
dintre principalele cauze ale
mortalității în rândul adulților.
Absența antrenamentului fizic
regulat al inimii duce la de trei
ori mai multe decese prin boli
cardiovasculare decât în mod
normal. Activitatea fizică este
o parte importantă a stilului de
viață sănătos care poate reduce
riscul de a dezvolta boli cardiovasculare,
diabet și unele tipuri
de cancer. Participarea regulată
la activități fizice și/sau
exerciții aerobice este asociată
cu scăderea mortalității cardiovasculare.
Lipsa de activitate fizică a
fost identificată ca al patrulea
factor de risc important pentru
mortalitatea globală (6% din
decesele la nivel global), după
hipertensiunea arterială (13%),
consumul de tutun (9%) și hiperglicemia
(6%) și înaintea
excesului ponderal și obezității
care sunt responsabile pentru
5% din mortalitatea globală.
Nivelul de inactivitate fizică
este în creștere în multe țări, cu
mari implicații pentru starea de
sănătate a oamenilor din întreaga
lume și pentru prevalența
bolilor netransmisibile, cum
ar fi bolile cardiovasculare,
diabetul și cancerele.
Totodată, inactivitatea fizică
reprezintă un factor de risc important
pentru hipertensiune,
diabet și excesul de greutate.
Se estimează că inactivitatea
fizică este principala cauză
pentru aproximativ 21-25%
din cancerele de sân și colon,
27% din cazurile de diabet și
aproximativ 30% din bolile
cardiovasculare ischemice. Activitatea
fizică insuficientă este
responsabilă pentru 3,2 milioane
de decese și 69,3 durată de
viață ajustată prin factorul invaliditate
(DALY – Disability
Adjusted Life-Years), în fiecare
an, în întreaga lume.
S-a demonstrat că participarea
la activitatea fizică regulată
reduce riscul de: boală coronariană
și accident vascular cerebral,
diabet zaharat, hipertensiune
arterială, cancer de colon,
cancer de sân și depresie. În
plus, activitatea fizică este un
factor determinant al cheltuielilor
de energie și, astfel, este
fundamentală pentru echilibrul
energetic și controlul greutății.
Beneficiile activității fizice
de-a lungul vieții, inclusiv
ale activității și ale exercițiilor
sportive regulate, sunt extrem
de importante și pentru
îmbunătățirea sănătății sistemului
muscular și osos și a
controlului greutății corporale,
având de asemenea efecte pozitive
asupra evoluției sănătății
mintale și a proceselor cognitive.
În concluzie, adulții activi
au o mortalitate generală mai
scăzută și un risc mai mic
de boală coronariană, hipertensiune
arterială, accident
vascular, sindrom metabolic,
diabet, cancer de colon și sân
și depresie. De asemenea, persoanele
active au o condiție
fizică respiratorie, cardiacă și
musculară mai bună, o greutate
adecvată, biomarkeri necesari
unui risc scăzut de boli cardiovasculare,
diabet și sistem osos
mai sănătos.
Obezitatea a devenit o epidemie
a civilizației moderne.
Statisticile internaționale indică,
pentru prima dată, că obezitatea
face mai multe victime
decât fumatul. Obezitatea este
una dintre cele mai grave probleme
de sănătate cu care se
confruntă umanitatea, în unele
dintre țări ea fiind chiar a doua
cauză a mortalității. Prevenția
joacă un rol major în epidemia
obezității.
Obezitatea la copii. Obezitatea
la copil este recunoscută
a fi un factor predictiv cert al
obezității la adult, mai ales în
cazul copiilor obezi din părinți
obezi. Supra ponderea și obezitatea
din perioada copilăriei
conduce la serioase probleme
de sănătate în perioada de
adult. Obezitatea copilului este
puternic asociată cu factorii de
risc pentru bolile cardiovasculare,
diabet, probleme ortopedice
și degradarea stării de
bine psiho-sociale, incluzând
tulburări alimentare, relații
sociale precare şi dezavantaje
educaționale.
Copilul supraponderal are
mai multe riscuri să fie un
adult supraponderal. Un IMC
mare în adolescență este predictiv
cu creșterea riscului de
boală cardiovasculară şi cu o
rată ridicată a mortalității la
vârsta de adult. Sunt necesare
intervenții pentru adoptarea
comportamentelor alimentare
sănătoase (consumul micului
dejun, consumul de fructe și
legume, consumul de apă în
locul băuturilor îndulcite) și
stimularea activității fizice în
detrimentul comportamentelor
sedentare, de către tineri.
Obezitatea este o boală cronică
ce are la bază numeroși
factori, ea însăși reprezentând
un factor de risc major pentru
sănătate, producând boli de
inimă, creșterea presiunii sângelui,
diabetul şi cancerul. Managementul
obezității necesită
cooperare între profesioniștii
din sănătate: dieteticieni,
medici, asistente medicale,
fizioterapeuți, psihologi,
kinetoterapeuți, specialiști în
diversele co-morbidități. La
tineri, promovarea unei bune
condiţii fizice este responsabilitatea
comună a părinţilor,
personalului didactic, personalului
medical, politicienilor
şi întregii societăți.
Recomandări. Numărul
de persoane supraponderale și
obeze a crescut în ultimii ani
și mulți oameni consideră că
este din ce în ce mai greu să se
mențină o greutate „normală”
într-un mediu actual în mare
parte obezogenic. Specialiștii
au câteva recomandări de bunsimț.
Un regim alimentar adecvat,
bine echilibrat, combinat
cu activitatea fizică regulată
este o piatră de temelie pentru
o sănătate bună. Recomandări
specifice pentru o dietă sănătoasă
includ: consumul mai
multor fructe, legume, nuci și
cereale; reducerea consumului
de sare, zahăr și grăsimi.
Activitatea fizică regulată
reduce riscul de boli cardiace
ischemice, accident vascular
cerebral, diabet, cancer de sân
și cancer de colon și are un rol
important în controlul greutății
și prevenția obezității. Alegerea
modului de viață, care
include menținerea condiției
fizice, este responsabilitatea
fiecărei persoane. Aceasta
poate fi susținută de familie
şi prieteni, mediul de la locul
de muncă, accesul la activităţi
atractive şi accesibile în timpul
liber şi de campanii de promovare
a sănătăţii.
În consilierea persoanelor
vârstnice se recomandă menţinerea
activităţii fizice zilnice
la un nivel moderat. Trebuie
aplicate principiile schimbărilor
comportamentale, care
includ susţinere socială, autoeficacitate
şi susţinere pozitivă,
iar programele trebuie să
înceapă cu o intensitate redusă
şi să crească progresiv până la
nivele moderate de activitate.
Elementele esenţiale ale programelor
de activitate fizică
pentru vârstnici sunt o combinaţie
de rezistenţă, forţă, echilibru
şi mobilitate.
Medicii de familie trebuie
să furnizeze recomandări privind
nivelul de activitate fizică
în conformitate cu vârsta și starea
de sănătate și să recomande
evitarea sedentarismului. Este
important mesajul pentru că
orice activitate fizică este mai
bună decât lipsa ei. Persoanele
care nu fac activitate fizică
regulată pot fi încurajate să
înceapă și să crească treptat
nivelul de activitate până la
cel recomandat.
Forme de activitate fizică:
mers pe jos (de preferat în
natură); plimbări cu bicicleta;
urcarea scărilor, în detrimentul
liftului; exerciții fizice pentru
toate grupele musculare (în
săli de fitness); exerciții de
rezistență care cresc forța musculară
a grupelor musculare
mari ale trunchiului și membrelor;
exerciții aerobice intense
care îmbunătățesc sistemul
cardiorespirator (reducerea
riscului de boală cardiovasculară,
accident vascular și hipertensiune);
ridicarea de greutăți
pentru sănătatea oaselor; înot;
efectuarea exercițiilor fizice
împreună cu familia tinde să
crească motivația; activități în
timpul liber care să fie plăcute
şi să aibă un efect pozitiv.
***
Documentare:
https://www.ndtv.com/
https://medlineplus.gov/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/