Vânzãri

More documents

Recommendations

Info

Spioni de carieră Mata Hari Se poate spune că spionul care a alimentat cel mai mult imaginaţia oamenilor şi a hră‑ nit dorinţa de povesti poliţis‑ te a fost frumoasa Mata Hari. Născută în 1876 în Olanda, Margaretha Geertruida (Grietje) Zelle şi‑a luat inspi‑ ratul nume de scenă, Mata Hari (care înseamnă “soare” sau “Ochiul zorilor”), în 1905, după ce a divorţat de soţul său şi şi‑a început cariera ca dansatoare exotică. S‑a auto‑ intitulat prinţesa de Java, rol cu care a atras mulţi bărbaţi influenţi, făcându‑şi loc în înalta societate şi devenind curtezana multor bărbaţi din politică şi armată. Poziţie care îi permitea să adune intere‑ sante informaţii, multe dintre ele secrete. În timpul Primului Război Mondial, Olanda a ră‑ mas pe poziţie neutră, per‑ miţându‑i lui Mata Hari, care avea naţionalitate olande‑ ză, să treacă liber graniţele. Această libertate i‑a îngăduit lui Mata Hari să facă jocuri deosebit de riscante. După ce a intervievat‑o serviciul de spionaj britanic, Mata Hari a declarat că este spion pentru Franţa, lucru care a fost negat în repetate rânduri de către guvernul francez. În ianuarie 1917 ataşatul militar german la Madrid a transmis un semnal radio codat pentru Berlin, în care spunea că primeşte informa‑ ţii excelente de la un spion neamţ cu nume de cod H‑21. Serviciul de spionaj francez a interceptat mesajul şi a iden‑ tificat‑o pe Mata Hari drept spionul H‑21. Pe 13 februarie 1917, Mata Hari a fost aresta‑ tă în camera sa de hotel din Paris. A fost acuzată de spi‑ onaj şi găsită vinovată, fiind executată pe 15 septembrie 1917, la vârsta de 41 de ani. De viaţă foto Bogdan Codrescu Ca paharele de plastic! Ca farfurioarele transparen‑ te, din care se scurg sosuri, mi‑ rosuri, farfurioare albe care se îndeasă după folosire în cel mai apropiat tomberon. Unde naiba îşi spălau oamenii vesela înain‑ te de Revoluţie? Că dacă aveai în acele timpuri ilustre o chestie – oricare! – de unică folosinţă, sigur îi găseai loc de frunte în vitrina în care se înghesuiau cutiuţa de Fanta, săpunelul Fa (ca‑să‑miroasă‑frumos‑thing), balerina, mileul de la mamaie şi hidoşenia de ou pictat de copil (la ora de lucru manual). Niciodată nu se arunca „unica folosinţă”. Era un fel de captu‑ ră, cam ca farfuria cu însemne‑ le nazismului, din „American Beauty”. Urăsc unica folosinţă E ziua cuiva? Se însoară vre‑ unul? Botez, ocazii triste, foame uzuală? Jang, furculiţe, cuţite, farfurii, linguriţe, păhăruţe. DE PLASTIC! Şi nu glumesc – ceea ce aduc oamenii nu sunt, de obicei, pahare. Pentru că acele „chestii” au dimensiuni stupi‑ Fel de fel2 13 De unică şi grea folosinţă de şi sunt construite dintr‑un material păcătos în care îţi intră degetele şi în niciun caz nu in‑ tră sucul. De bere nici nu poate fi vorba, că după ce se umple reţipientul cu spumă, pa şi adio forever! Restul de lichid poate fi trimis cu poşta, că sigur nu mai încape. Culmea Sunt cei care păstrează şi re‑ folosesc instrumentul „de unică folosinţă”. Au prins un pahar din care se poate bea – cool! Îl spală, îl dichisesc, îl dosesc, după care fac în ciudă la restul copiilor. E o plăcere să le arunci mizeria în gunoi, mai ceva ca atunci când mototoleai surprizele unuia care avea toată colecţia cu Topi Top. „Ăsta e Port Bazinul Nou!” Aşa, şi? Ăştia se ocupă cu înotul, nu? Şi asta, mai nou! „… Ha ha ha. Deci nu”, răspunde Cristi Luca, încă sufocat de ho‑ hoteli. Lucrurile astea mi se în‑ tâmplă pentru că oamenii pun denumiri debile, nu pentru că nu aş fi eu un ziarist competent şi bine informat! Pe acelaşi drum „Ai văzut ˝Mztzgjfdj˝?”. Nu, nu l‑am văzut. Ăla ce mai e?, întreb temându‑mă să nu dau iarăşi cu lopata în vreo instituţie celebră. „E un club”, lămureşte acelaşi Luca, probabil foarte încântat că ştie atâtea lucruri. Şi ce se întâmplă într‑un club? „Lucruri obişnuite”, înalţă omul din umeri: „Tragi o linie, bei o apă plată…”. Corect, mă gân‑ deam eu că trebuie să fie ceva simplu. Vrei să vezi o fiară? Nu, Zoo nu este locul în care trebuie să te adresezi, cu cerere tip şi copil la subraţ. Este bine de urmărit Bogdan, fotoreporterul, când vreun subiect debil (pe care noi îl respectăm oricum, că doar este al nostru şi dacă face tâmpenii, tot noi mâncăm de pe urma lui) nu îl lasă să se produ‑ că fotografic. Liniştit, calm, po‑ liticos, plin de bun‑simţ şi bună creştere, blânda fiinţă cu aparat se trezeşte din latenţă cu viteza - 14 septembrie 2008 „Uoahhh, să nu fac poze?! Da’ sunt pe domeniul public! Da’ cum? De ce? Că am permisiunea…” Elena Parapiru cu care tragi fermoarul după ce termini treaba. Uoahhh, să nu fac poze?! Da’ sunt pe domeniul public! Da’ cum? De ce? Că am permisiunea… Fiara se potoleş‑ te cu greu, se smulge din peisa‑ jul care i‑a provocat criza şi se reintroduce în maşină. Unde va continua să colecteze spume în colţul gurii, până îi vorbeşti de‑ spre un gadget, despre care si‑ gur a auzit când îşi căuta pe net diverse nimicuri esenţiale pen‑ tru nepreţuitul aparat. Planc! şi totul revine la normal. Cumpărături on‑line Mmmmhm, asta înseamnă să trăieşti periculos. Comanzi şi gata. Nu ştii când vine, cum vine, dacă ÎŢI vine, cum arată, cât de mare este, dar Doamne, cum mai aştepţi!… Săptămâna trecută m‑am întrebat cu mare uimire cum naiba au atâta răb‑ dare gravidele, că eu una aş muri de curiozitate. Adică să nu ştii cu cine seamănă? Dacă are un Zen bun, un feng‑shui potri‑ vit, o karma pozitivă, un an pri‑ elnic, o zodie fastă, un croi inte‑ resant? Ups, iar m‑a luat gura pe dinainte… Arhiva "V.L."
13 - 14 septembrie 2008 Cu linguriţa sau cu polonicul Prof.dr.ing. Viorica Maria Macovei Strugurii sunt fructe care cresc pe viţe lemnoase perene cu frun‑ ze căzătoare din genul Vitis (it). Strugurii pot fi mâncaţi ca atare sau pot fi utilizaţi pentru obţinerea gemului, je‑ leului, sucului, vinului, oţetului sau a extractului şi a uleiului din seminţele lor. Ei cresc în ciorchini formaţi din 6‑300 boabe şi pot avea culoarea roşu închis, neagră, vineţie, galbenă, verde sau rozé. Istorie Izvoarele arheologice atestă vechimea vinului, dar cum acesta se face din struguri putem lesne extrapola pentru a comenta ve‑ chimea strugurilor. Cea mai veche evidenţă a producerii vinului din struguri se datorează urmelor găsite în vase ceramice din Epoca Neolitică de pe teritoriul Georgiei de as‑ tăzi, datând din anul 6.000 î.H. Descoperiri asemănătoare arată că populaţia din Iranul de astăzi cunoştea fabricarea vinului prin anul 5.000 ‑ 5.400 î.H., ceea ce a condus la ipoteza că meşteşugul producerii vinului este originar din zona Caucazului, după care s‑a răspândit în sud. Cu siguranţă că acel vin se făcea din struguri recoltaţi de pe viţa‑de‑vie sălbatică, care se dezvoltă folosind ca suport unii arbori. „Domesticirea” viţei‑de‑ vie a avut loc mai târziu, prin anul 3.200 î.H. în estul apropiat. Ea s‑a răspândit apoi în vechiul Egipt, unde cultivarea viţei‑de‑vie juca un important rol ceremonial. Nimeni nu ştie când vinul a ajuns în Grecia, dar în 2.700 î.H. el era cunoscut în cetatea regelui Minos din Creta. Romanilor, însă, le revine meritul de a transforma meşteşugul vinului într‑o ştiinţă. Vinul reprezenta un loc important Caleidoscop 3 Strugurii ‑ mai bătrâni decât piramidele î n dieta ro‑ manilor din toate clasele sociale, iar odată cu expan‑ siunea Imperiului Roman a început competiţia între diferitele provin‑ cii pentru produ‑ cerea vinului de cea mai bună ca‑ litate. Specii şi hibridizări americano‑ europene Astăzi viţa‑de‑vie se cultivă pe toate continentele, cu excep‑ ţia Antarcticii. Toată face parte din genul Vitic (it) care cuprin‑ de aproape 65 de specii. Dintre acestea menţionăm: * Vitis vinifera ‑ viţă‑de‑vie europeană, nativă din bazinul Mediteranei şi Asia Centrală. * Vitis labrusca ‑ viţă‑de‑vie nord‑americană pentru struguri de masă şi de vin, nativă din estul Statelor Unite şi Canada. * Vitis viparia ‑ viţă‑de‑vie săl‑ batică nord‑americană, utilizată uneori pentru fabricarea vinului şi a gemului. * Vitis rotundifolia ‑ cu struguri muscat, utilizaţi pentru gem şi vin, nativă din sud‑estul Statelor Unite. * Vitis amurensis ‑ cea mai im‑ portantă specie asiatică. Între viţa‑de‑vie europeană (cultivată) şi viţa‑de‑vie america‑ nă (sălbatică) a existat de‑a lungul anilor o interesantă conlucrare. P r i m a documentare despre existen‑ ţa viţei‑de‑vie în America provine de la navigatorul Giovanni Verazzano, care în 1504 a găsit în Carolina de Nord struguri albi crescuţi pe viţă‑de‑vie vigu‑ roasă. După anul 1500, numeroa‑ sele expediţii spaniole au introdus viţa de vie europeană, considera‑ tă superioară celei americane, pe coasta de est a Statelor Unite de astăzi, unde a fost plantată alături de viţa‑de‑vie americană. Această interplantare a avut ca rezultat o hibridizare naturală, cu ameste‑ carea caracteristicilor ambelor tipuri. Acelaşi lucru a fost repetat de navigatorii francezi care au introdus varietăţi de viţă‑de‑vie din sudul Franţei în Louisiana şi de cei englezi care au colonizat Georgia. Dar la sfârşitul secolului al XIX‑lea ducerea neintenţionată în Europa a unei insecte din America, Phylloxera, care atacă rădăcina vi‑ ţei‑de‑vie, a condus la o adevărată catastrofă, distrugând în câţiva ani aproape complet viile din Europa. A venit rândul viţei‑de‑vie ame‑ ricane să salveze viile europene prin altoirea viţei‑de‑vie europene pe rădăcinile viţei‑de‑vie americane, mai viguroase şi rezistente la ata‑ cul Phyloxerei. Distribuţie şi producţie Conform datelor FAO (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimente) suprafaţa cultivată as‑ tăzi cu viţă‑de‑vie este de 75.866 kilometri pătraţi pe întreg globul pământesc. Aproximativ 71% din producţia de struguri se utilizea‑ ză pentru vin, 27% pentru consu‑ mul direct şi 2% pentru obţinerea de stafide. O mică parte din pro‑ ducţia de struguri este destina‑ tă obţinerii sucului de struguri. Suprafaţa cultivată cu viţă‑de‑vie creşte cu aproximativ 2% anual. România ocupă locul 7 în lume în ceea ce priveşte suprafaţa de‑ dicată cultivării strugurilor pentru obţinerea vinului. Ţara Suprafaţa în km2 Spania 11.750 Franţa 8.640 Italia 8.270 Turcia 8.120 SUA 4.150 Iran 2.860 România 2.480 Portugalia 2.160 Argentina 2.080 Australia 1.642 Liban 1.122 Reţete de weekend Dulceaţă de struguri Ingrediente: 1 kg zahăr, 3 linguri zeamă de lămâie, 1 kg boabe struguri sau o farfurie cu vârf după ce s‑au scos sâmburii, jumătate de baton vanilie, 3‑4 pahare apă. Preparare: Se aleg boabe mari de struguri, după care se curăţă de pieliţă şi de sâmburi. Se pun într‑un tifon să se scurgă. Se pune zahărul la fiert, iar la primele clocote se pune o lingură de zeamă de lămâie. Se leagă, se stinge focul pentru a se linişti clocotele şi se pun stru‑ gurii. Se lăsă câteva minute, apoi se continuă fierberea. Se pune restul de lămâie şi, când este aproape gata, se pune vanilia. Se încearcă şi când siropul stă bob, dulceaţa este suficient de legată. Se ia spuma şi se lasă la răcit. Se toarnă în borcane care se închid etanş. Pui cu struguri Ingrediente: 2 pui mai mici, 50 g unt, 1 ceapă mică, 1/2 kg struguri roşii, 100 ml vin alb, sare, piper măcinat. Mod de preparare: Se căleş‑ te ceapa tăiată mărunt în unt, până când devine sticloasă, se prăjesc puţin puii tăiaţi în jumă‑ tate şi se sărează. Se scot boabele de pe cior‑ chinii de struguri, se aşază lângă pui şi se presează cu o lingură de lemn ca să iasă zeama din ei. Se toarnă vinul, se înăbuşă la foc mic şi la urmă se pune pipe‑ rul măcinat. Se scot apoi puii, se taie în bucăţi şi se toarnă sosul peste ei. Recomandări: Se serveşte cu garnitură de legume. Arhiva "V.L." T. Miron
Page 1 and 2: o 16 r parcurs, exersând și ascul
Page 3 and 4: Viaþa „100 de lei pentru învă
Page 5 and 6: Viaþa www.viata-libera.ro la puter
Page 7 and 8: Vivat leasing! Un Volkswagen Touare
Page 9 and 10: Viaþa www.viata-libera.ro la faţa
Page 11 and 12: Viaþa www.viata-libera.ro ca joc D
Page 13 and 14: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 15 and 16: Cartele Pre Pay: Orange, Vodafone,
Page 21 and 22: www.viata‑libera.ro caleidoscop V
Page 23: Johnny Cash, cântăreţ şi compoz
Page 27 and 28: 13 - 14 septembrie 2008 Opinii Prin
Page 29 and 30: 13 - 14 septembrie 2008 Toată lume
Page 31 and 32: Ghostwriting - Un dialog cu morală
Page 33 and 34: Colţi de Leu Reforma Spre Europa c
Page 35 and 36: Singurătatea jucătorului de blitz

Vânzãri

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?