Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Viaþa<br />
„100 de lei pentru învăţăcei”<br />
Un imbold financiar la începutul şcolii<br />
Cei 100 de lei pe care i-a câştigat Alexandru Cosmin Savin, elev în<br />
clasa a II-a la Şcoala Nr. 24, la concursul „100 de lei pentru învăţăcei”,<br />
îi vor fi cu siguranţă utili la începutul anului şcolar. Pe micuţul câştigător<br />
la extragerea din săptămâna aceasta îl aşteptăm chiar pe 15<br />
septembrie, de la ora 11,00, însoţit de unul dintre părinţi.<br />
C.S.Carp<br />
www.viata-libera.ro<br />
la zi<br />
Sindicaliştii<br />
de la FEN<br />
Sună<br />
clopoţelul<br />
protestelor<br />
sindicale<br />
Dacă începe şcoala,<br />
sună clopoţelul pentru<br />
protestele sindicale. Cam<br />
asta se întâmplă de mai<br />
bine de cinci ani în învăţământ.<br />
Ne-am obişnuit<br />
ca anul şcolar să înceapă<br />
secondat de o grevă sau<br />
măcar de un protest sindical<br />
verbal. Nici acum<br />
sindicaliştii nu se abat<br />
de la regulă. Federaţia<br />
Educaţiei Naţionale (FEN)<br />
a trimis tuturor politicienilor<br />
o scrisoare de protest,<br />
ca urmare a faptului<br />
că aceştia au blocat<br />
propunerea legislativă<br />
privind majorarea cu circa<br />
50 la sută a salariilor<br />
pentru personalul din învăţământ<br />
începând cu 1<br />
octombrie 2008, aceasta<br />
nefiind supusă dezbaterii<br />
Camerei Deputaţilor la<br />
sfârşitul legislaturii trecute.<br />
“În anul 2006 trebuia<br />
promovată o lege a salarizării<br />
în sectorul bugetar,<br />
conform Acordului<br />
încheiat cu Guvernul în<br />
timpul grevei generale<br />
din 2005, act normativ în<br />
care personalul didactic<br />
trebuia să se regăsească<br />
în grilă acolo unde îi este<br />
locul, potrivit importanţei<br />
sociale a meseriei de<br />
dascăl. Nici până astăzi<br />
nu avem această lege,<br />
pentru că nu a existat voinţă<br />
politică în acest sens.<br />
Iată de ce propunerea de<br />
majorare a salariilor cu 50<br />
la sută pentru personalul<br />
din învăţământ constituie<br />
un obiectiv major al<br />
strategiei de acţiune sindicală<br />
şi cerem imperativ<br />
tuturor parlamentarilor<br />
să-i acorde sprijinul cuvenit<br />
“, se arată în scrisoarea<br />
de protest.<br />
Sindicaliştii sunt nemulţumiţi<br />
şi de faptul<br />
că, în loc să schimbe ce<br />
este greşit, ministerul a<br />
promovat, fără consultarea<br />
partenerilor sociali,<br />
aceleaşi metodologii privind<br />
admiterea în liceu<br />
pe baza tezelor unice şi<br />
desfăşurarea examenului<br />
de bacalaureat în 2009<br />
care au generat în 2008<br />
atâtea probleme, fraude<br />
şi inechităţi.<br />
“Vom ţine cont de atitudinea<br />
dumneavoastră<br />
faţă de şcoală la alegerile<br />
care se apropie şi suntem<br />
decişi să nu mai votăm<br />
mincinoşii!” se încheie<br />
scrisoarea trimisă politicienilor<br />
de FEN.<br />
Roxana<br />
Artene Penciu<br />
Amfitrionul Zilei aniversare<br />
a Pompierilor, generalul Viorel<br />
Zaharia, le-a reamintit invitaţilor săi<br />
un 13 septembrie 1848, pe cât de<br />
sumbru, pe atât de nobil prin sacrificiul<br />
pompierilor căzuţi în bătălia<br />
de la Dealul Spirii. În spiritul respectuoasei<br />
rememorări, veteranii<br />
pompieri gălăţeni au fost cinstiţi de<br />
cei care le-au urmat exemplul.<br />
În prezenţa funcţionarului guvernamental<br />
Vasile Curduman,<br />
a preşedintelui C.J. Eugen<br />
Chebac, a subprefectului Aurica<br />
Luchiniuc, a comandanţilor din<br />
structurile Ministerului Internelor<br />
şi Reformei Administrative<br />
[ Greu să fii baci<br />
moldovean la Cişmele!<br />
Ajuns la Urgenţe direct de pe<br />
păşune, Gheorghe Brişcaru s-a<br />
convins, la cei 56 de ani ai săi, că<br />
nu e neapărat o fericire să ai oi<br />
mai multe şi mai cornute decât<br />
ceilalţi ciobani de prin preajmă.<br />
De pe patul de spital, bărbatul<br />
spune că „…scandalul de<br />
pe imaş, din Cişmele, a început<br />
după ce un cioban din vecini a<br />
ieşit în calea turmei mele, care<br />
are 200 de oi şi pe care o păstoreşte<br />
frate-meu. Ciobanul ăsta<br />
are doar vreo 70 de mioare…”.<br />
După un schimb nu prea amabil<br />
de cuvinte, ciobanul iţit în cărare<br />
s-a încăpăţânat să îi aţină calea<br />
vecinului, ale cărui oi riscau, în<br />
această situaţie, fie să o zbughească<br />
prin lucernă, fie să se<br />
amestece în turma cea mică.<br />
Gheorghe Brişcaru, venit în<br />
ajutor, spune că nici n-a apucat<br />
bine să îi ceară socoteală baciului<br />
vecin, că acesta l-a şi pocnit,<br />
înciudat, cu parul în cap. Mai<br />
mult chiar, ciobanul bătut po-<br />
Din solidaritate faţă de drama<br />
pe care o trăiesc cei afectaţi<br />
de inundaţii, jandarmii au făcut<br />
donaţii în bani, suma colectată<br />
ridicându-se la 482.000 de lei.<br />
De asemenea, 107 copii din zonele<br />
sinistrate au beneficiat de<br />
tabere de recreere în şase unităţi<br />
ale Jandarmeriei, prin contribuţia<br />
voluntară a jandarmilor, astfel<br />
Ca în fiecare an, luna septembrie<br />
reaminteşte fiecărui inginer<br />
chemarea care l-a însufleţit să-şi<br />
aleagă această profesiune, să-şi<br />
dăruiască întreg viitorul acestei<br />
activităţi care te ţine viu şi treaz<br />
şi după ce anii te invită la o meritată<br />
retragere.<br />
La noi, odată cu Unirea<br />
Principatelor şi instaurarea unui<br />
regim statal naţional, a devenit<br />
necesară organizarea economiei<br />
şi industriei, a construcţiilor,<br />
transporturilor şi agriculturii,<br />
domenii în care inginerii erau<br />
chemaţi să contribuie prin pregătirea<br />
lor. Aşa se explică de ce<br />
au fost necesari în primul rând<br />
inginerii „hotarnici” legaţi de<br />
parcelarea pământurilor, inginerii<br />
constructori pentru drumuri,<br />
poduri, căi ferate, inginerii<br />
mecanici şi electricieni pentru<br />
maşini, motoare şi instalaţii ş.a.<br />
Cum şcoli pentru formarea tehnico-ştiinţifică<br />
a inginerilor nu au<br />
existat în Principate decât după<br />
1830, primii ingineri s-au format<br />
la Şcolile de profil din străinătate<br />
şi apoi au format – la rândul lor<br />
– noi elevi în tinerele Principate<br />
Unite, aceştia contribuind la realizarea<br />
primelor lucrări de prestigiu<br />
din ţara noastră.<br />
[<br />
EvEnimEnt<br />
Sâmbătă - Duminică, 13 - 14 Septembrie 2008<br />
din judeţ şi a protopopului de<br />
Galaţi Eugen Buruiană, şeful<br />
Inspectoratului pentru Situaţiile<br />
de Urgenţă Galaţi le-a oferit premii<br />
în bani veteranilor gălăţeni şi<br />
a avansat în grad (înainte de termen,<br />
pentru merite deosebite)<br />
doi ofiţeri şi şase subofiţeri.<br />
În finalul ceremoniei, luptătorii<br />
cu flăcările, cu apele sau salvatori<br />
din teribile accidente, adică<br />
eroii de zi cu zi ai I.S.U. Galaţi, au<br />
ciocnit o cupă de şampanie cu ziariştii,<br />
într-o zi aniversară în care<br />
pompierii oricum nu au liber…<br />
Text şi foto: Elena Parapiru<br />
vesteşte că agresorul ar fi scos<br />
la vedere şi un cuţit, pe care n-a<br />
mai ajuns, însă, să îl folosească.<br />
Cristina Tatulici, purtătorul de<br />
cuvânt al Inspectoratului Poliţiei<br />
Judeţene Galaţi, a declarat: „Pe<br />
fondul unor animozităţi mai<br />
vechi, între cei doi ciobani a izbucnit<br />
un conflict, iar în funcţie<br />
de decizia victimei, de a depune<br />
sau nu plângere, I.P.J. va demara<br />
cercetările”.<br />
încât micuţii să uite drama prin<br />
care au trecut.<br />
Astfel au fost organizate tabere<br />
de recreere pentru copii<br />
cu vârste cuprinse între şapte<br />
şi 14 ani, din familiile nevoiaşe<br />
afectate de inundaţii, în centrele<br />
de pregătire ale Jandarmeriei<br />
de la Fălticeni, Covasna, Orăştie,<br />
Tuşnad şi Sinaia. Programul zilnic<br />
Calea ferată Buzău-Mărăşeşti<br />
- o primă realizare<br />
O primă formă de organizare<br />
a inginerilor români a fost prilejuită<br />
de un eveniment remarcabil,<br />
care pecetluieşte o pagină<br />
din istoria transporturilor române.<br />
În ziua de 14/26 octombrie<br />
1880 se stabilise inaugurarea<br />
oficială a liniei ferate<br />
Buzău – Mărăşeşti,<br />
primul tronson de<br />
linie conceput de ingineri<br />
români şi executat<br />
de antrepriza<br />
românească a ing.<br />
I.G. Cantacuzino.<br />
C o n d u c ă t o r u l<br />
execuţiei lucrărilor<br />
a fost ing. Dimitrie Frunză.<br />
Inginerii aflaţi la inaugurare,<br />
însufleţiţi de încrederea ce li<br />
s-a acordat şi conştienţi de răspunderile<br />
ce le revin, au ales un<br />
Comitet provizoriu pentru înfiinţarea<br />
unei Societăţi de ingineri şi<br />
arhitecţi. În perioada ce a urmat,<br />
Societatea „Politehnica” a grupat<br />
în jurul său forţele inginereşti<br />
din ţară constituind, până la înfiinţarea<br />
AGIR, forul profesional de<br />
prestigiu al inginerilor români.<br />
3<br />
v i aţa libEr ă<br />
13 Septembrie – Ziua Pompierilor<br />
160 de ani de foc şi pară<br />
[ Ieri, la simpozionul organizat la Teatrul Muzical<br />
„Nae Leonard”, I.S.U. Galaţi a primit felicitările<br />
generalului Vladimir Secară, inspectorul-şef<br />
al Inspectoratului General pentru Situaţiile de Urgenţă<br />
Ciomăgeală pe imaş<br />
Sinistraţii nu sunt uitaţi<br />
Mioriţa - internată<br />
la Neurochirurgie<br />
„Pacientul a suferit un traumatism<br />
cranio-cerebral, este<br />
internat şi îşi urmează tratamentul,<br />
primind îngrijirile necesare”,<br />
ne-a explicat şi doctorul Mihai<br />
Bucatanschi, purtătorul de cuvânt<br />
al Spitalului de Urgenţă<br />
Galaţi. Baciul moldovean se<br />
plânge că nu e prima dată când<br />
vecinul său îi pune gând rău, aşa<br />
că e hotărât să nu îl mai ierte.<br />
Text şi foto: Gabriel Kolbay<br />
Jandarmeria, în ajutorul copiilor<br />
14 Septembrie<br />
a îmbinat distracţia cu activităţile<br />
educative, incluzând vizite la<br />
obiectivele turistice, jocuri, vizionarea<br />
de filme documentare.<br />
Copiilor li s-au asigurat calculatoare<br />
conectate la internet şi o<br />
linie telefonică prin care să menţină<br />
legătura cu părinţii.<br />
AGIR şi societatea<br />
”Politehnica”<br />
Elena Parapiru<br />
Asociaţia Generală a Inginerilor<br />
din România (AGIR) a fost<br />
înfiinţată la Iaşi, în anul Marii Uniri<br />
(1918), prin Decretul Lege nr.<br />
1800/21.XII.1918. Decretul conferă<br />
asociaţiei calitatea de persoană<br />
juridică, având ca obiective apă-<br />
rarea intereselor profesionale,<br />
reglementarea purtării titlului şi<br />
exercitarea profesiei de inginer.<br />
AGIR şi Societatea „Politehnica”<br />
şi-au desfăşurat activitatea până<br />
după cel de-al doilea război<br />
mondial, prin contribuţii directe<br />
ale membrilor, editare de materiale<br />
tehnice şi ştiinţifice, broşuri<br />
şi publicaţii de primă mărime<br />
pentru cercurile inginereşti de<br />
specialitate. Printre personalităţile<br />
care au făcut parte din AGIR<br />
Reacţii<br />
Editorialul de ieri, care abia<br />
dacă atingea câteva dintre nenumăratele<br />
probleme cu care se<br />
confruntă limba română, şi care<br />
nu era nicidecum plecat de la<br />
modul în care vorbesc românii<br />
din diasporă, ci de la exemple<br />
clare ale exprimării celor din<br />
ţară, şi nu români de rând, a stârnit<br />
reacţii imediate. Vom cita câteva<br />
dintre mesajele primite ca<br />
să vedeţi că oamenii chiar sunt<br />
interesaţi de fenomenul observat<br />
de noi.<br />
Nea Gheorghe<br />
şi limba engleză<br />
„Ne furăm singuri căciula…<br />
Interesant că mai sunt şi oameni<br />
care realizează că Limba Română<br />
este în mare pericol. Răspunsul<br />
este simplu, pseudoinvestitorilor<br />
străini le vine greu să înveţe<br />
Limba Română, de ce să nu înveţe<br />
Gheorghe limba engleză,<br />
e mai simplu. Până la urmă, nu<br />
trebuie să ştie prea mult, 50-100<br />
de cuvinte sunt de ajuns pentru<br />
o conversaţie primară. Iar nenea<br />
arabu sau nenea turcu se poate<br />
face înţeles, chiar dacă nu ştie nicio<br />
boabă româneşte.<br />
Nu mai vorbesc de marile edituri<br />
de ziare, care sunt controlate<br />
de grupuri străine, care nu au<br />
nimic cu România, rolul este să<br />
facă bani, în detrimentul limbii.<br />
Dacă sunteţi interesată, vă pot<br />
da date despre protecţia limbii<br />
franceze, în Quebec, Canada.<br />
Problema limbii franceze seamănă<br />
izbitor cu cea a limbii române<br />
şi cred că am putea trage ceva<br />
foloase. Problema este a fiecărui<br />
individ, nu numai a Guvernului...”<br />
(Dan Ispas) Evident că ne interesează<br />
orice fel de informaţii care<br />
ne-ar putea deschide ochii. Le<br />
aşteptăm.<br />
Familia de saşi<br />
Ziua Inginerului<br />
Ne furăm singuri căciula<br />
„Ok, că ne furăm singuri căciula<br />
ştiu şi eu şi înţeleg bine meca-<br />
şi din Societatea „Politehnica”,<br />
de-a lungul anilor se numără<br />
Anghel Saligny, Constantin<br />
Olănescu, Ion I.C. Brătianu, Vintilă<br />
Brătianu, Gheorghe I. Duca, Spiru<br />
C. Haret, Dimitrie Leonida, Mihail<br />
Manolescu, Ion Ionescu, Poenaru<br />
– Bordea, Gheorghe Ţiţeica, Vasile<br />
Vâlcovici, Iosif Ionescu – Muscel. În<br />
anul 1949 s-a produs contopirea<br />
tuturor asociaţiilor<br />
profesionale<br />
inginereşti în<br />
cadrul Asociaţiei<br />
Ştiinţifice a<br />
Tehnicienilor în<br />
care au fost înglobate<br />
atât AGIR<br />
cât şi Societatea<br />
„Politehnica”.<br />
Ulterior (1951) A.S.T. şi-a schimbat<br />
denumirea în Asociaţia Ştiinţifică<br />
a Inginerilor şi Tehnicienilor<br />
(ASIT), pentru ca în anul 1962<br />
să se reorganizeze sub forma<br />
Consiliului Naţional al Inginerilor<br />
şi Tehnicienilor (CNIT), subordonat<br />
Uniunii Generale a Sindicatelor.<br />
Din 1975 CNIT a devenit Consiliul<br />
Naţional pentru Ştiinţă şi<br />
Tehnologie (CNST), funcţionând<br />
în această formă până în 1989.<br />
O tradiţie continuată<br />
„Bani grei cu Viaţa liberă”<br />
Câte 100 de lei pentru trei norocoşi<br />
Cei trei gălăţeni care au avut plicurile cu numerele câştigătoare<br />
(175, 638 şi 245) la extragerea de la concursul „Bani grei cu Viaţa<br />
liberă” sunt Gheorghe Chirilă, Maria Chelaru şi Aurica Nica.<br />
„Viaţa liberă” îi felicită şi îi aşteaptă la sediul din Str. Domnească,<br />
luni, de la ora 11,00, cu cartea de identitate, pentru a-i premia cu<br />
câte 100 de lei.<br />
C.S.Carp<br />
nismul, însă nu cred că pierderea<br />
limbii este cel mai bun exemplu.<br />
Ştiu ce criticaţi sunt cei care trăiesc<br />
peste graniţă că îşi uită limba,<br />
dar crezi că cineva care nu<br />
a fost peste graniţă decât pentru<br />
scurte vizite are dreptul să îi judece?<br />
Eu cred că nu. Am întâlnit<br />
în Germania o familie de saşi care<br />
din cauza că nu mai vorbiseră de<br />
foarte mult timp româneşte şi<br />
începuseră să uite, au decis ca,<br />
între ei, să nu mai vorbească decât<br />
româneşte. Decizia a fost luată<br />
din cauză că şi-au dat seama<br />
că nu le foloseşte la nimic să uite<br />
o limbă (oricare ar fi ea), în niciun<br />
caz nu s-au gândit că vor fi vreodată<br />
judecaţi de români pentru<br />
asta. Şi sunt oameni minunaţi, să<br />
ştii. Mulţumesc foarte mult pentru<br />
exemplul dat “ca şi”. Vai de<br />
mine! Ce urât sună! De aceea am<br />
continuat întotdeauna să folosesc<br />
virgula.” (Victor Jimbu)<br />
Preocupare de stat<br />
„Păstrarea şi apărarea limbii<br />
române, care este limba acestui<br />
popor, ar trebui să fie o politică<br />
de stat. Sunt pârghii nenumărate<br />
pentru a cultiva frumuseţea limbii<br />
şi a duce la cunoaşterea ei din<br />
şcoală şi până la instituţiile de<br />
cultură, mass-media. E trist că pe<br />
televiziunea de stat nu mai există<br />
o preocupare serioasă pentru<br />
cultivarea respectului pentru<br />
limba română, că nimeni pare să<br />
nu mai fie interesat de difuzarea<br />
măcar pe posturile de stat a emisiunilor<br />
cu specific, a melodiilor<br />
româneşti –cred că sunt posturi<br />
private de radio care fac asta mai<br />
mult – că legislaţia în domeniu<br />
este necunoscută, dacă ea există.<br />
Apărarea limbii ar trebui să fie<br />
la fel de importantă pentru noi<br />
ca apărarea graniţelor ţării.”( Ion<br />
Bocăneală)<br />
Vă invităm şi pe dumneavoastră<br />
la comentarii. Subiectul rămâne<br />
deschis.<br />
Katia Nanu<br />
În anul 1990, asociaţia s-a reconstituit<br />
şi funcţionează ca persoană<br />
juridică în baza Hotărârii<br />
nr. 4/13 ianuarie 1990., A.G.I.R.<br />
continuă tradiţiile organizaţiilor<br />
inginereşti din România fiind o<br />
Asociaţie autonomă, apolitică,<br />
care reprezintă corpul ingineresc<br />
din ţara noastră şi funcţionează<br />
după statut propriu. Este o organizaţie<br />
cu caracter federativ<br />
care cuprinde societăţi şi asociaţii<br />
profesionale, filiale şi cercuri. Una<br />
dintre aceste Filiale este şi Filiala<br />
AGIR – Galaţi, înfiinţată în 1990<br />
care continuă activitatea fostei<br />
Filiale AGIR Galaţi, întreruptă în<br />
1949. În prezent, Filiala Galaţi numără<br />
peste 170 membri şi îşi desfăşoară<br />
activitatea pe baza unor<br />
programe de activitate elaborate<br />
anual.Activitatea generală a<br />
Asociaţiei este coordonată (între<br />
Congresele care au loc la patru<br />
ani) de către Biroul Executiv al<br />
Consiliului de Conducere AGIR.<br />
Sediul central al Asociaţiei se află<br />
la Bucureşti, pe Calea Victoriei nr.<br />
118, etaj I, sector 1, O.P. 22, cod<br />
poştal 010071.<br />
Dr. ing. Octavian I. Coşovliu,<br />
preşedintele Filialei AGIR Galaţi<br />
Duminică,<br />
14 septembrie<br />
Înălţarea<br />
Sfintei Cruci<br />
14 septembrie este<br />
pentru cele două biserici,<br />
de Răsărit şi Apus, o zi de<br />
importanţă aparte care<br />
ne aminteşte de un eveniment<br />
din prima parte a<br />
veacului al IV-lea. La dorinţa<br />
Împărătesei Elena,<br />
mama Sfântului Împărat<br />
Constantin cel Mare<br />
(306-337), s-a cercetat<br />
locul unde a fost răstignit<br />
Mântuitorul nostru<br />
Iisus Hristos. Pentru a fi<br />
descoperită Sfânta Cruce<br />
a Mântuitorului, au fost<br />
întrebaţi mulţi oameni<br />
din Ierusalim. După multă<br />
sârguinţă, la capiştea<br />
lui Adrian - altar păgân<br />
închinat Zeiţei Artemida<br />
- au fost găsite trei cruci.<br />
Tradiţia ne spune că,<br />
pentru a fi identificată<br />
Crucea pe care a fost răstignit<br />
Mântuitorul, împărăteasa<br />
Elena, întâlnind<br />
pe drum o văduvă ce era<br />
condusă la mormânt, a<br />
atins cele trei cruci de<br />
moartă. Crucile celor doi<br />
tâlhari răstigniţi pe cruce<br />
odată cu Mântuitorul nu<br />
au dat vreun semn; când<br />
cea de-a treia cruce a fost<br />
atinsă de moartă, aceasta<br />
a înviat. Împărăteasa<br />
Elena a sărutat şi s-a<br />
închinat Sfintei Cruci a<br />
Mântuitorului nostru<br />
Iisus Hristos şi apoi a fost<br />
arătată şi înălţată pentru<br />
a fi văzută de oameni.<br />
Ierarhul tinerei Biserici<br />
Creştine care făcea acest<br />
fapt, rămas în istoria creştinismului,<br />
era Fericitul<br />
Macarie - Patriarhul<br />
Ierusalimului (314-333).<br />
De atunci, această<br />
sărbătoare se prăznuieşte<br />
an de an, iar pe<br />
locul Sfintei Cruci a fost<br />
înălţată Biserica „Învierii<br />
Domnului” din Ierusalim,<br />
la anul 336. Loc plin de<br />
sfinţenie care adună la<br />
închinare creştini şi necreştini<br />
din toată lumea.<br />
Maria Stanciu<br />
Mâine<br />
Hram<br />
la Biserica<br />
„Sfânta Cruce”<br />
Pe 14 septembrie,<br />
Biserica noastră prăznuieşte<br />
Înălţarea Sfintei<br />
Cruci, zi în care Biserica<br />
„Sfânta Cruce” din Galaţi<br />
îşi sărbătoreşte hramul.<br />
Din 2001 - când a fost<br />
înfiinţat sfântul locaş - a<br />
fost ridicată capela, iar<br />
de aproximativ doi ani a<br />
fost pusă piatra de temelie<br />
la Biserica mare.<br />
Preotul paroh<br />
Laurenţiu Giurgea, secretar<br />
al Protoieriei Galaţi,<br />
şi părintele coslujitor<br />
Marius Florea vă aşteaptă<br />
la rugăciune. Astă-seară<br />
la vecernie şi mâine dimineaţă<br />
la Sfânta Liturghie,<br />
toţi cei legaţi de această<br />
biserică şi de Dumnezeu<br />
sunt aşteptaţi la rugăciune.<br />
Sfântul locaş este<br />
situat în spatele Liceului<br />
„Sfânta Maria” din municipiul<br />
nostru.<br />
Maria Stanciu<br />
Arhiva "V.L."