10.02.2013 Views

Vânzãri

Vânzãri

Vânzãri

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Viaþa<br />

„100 de lei pentru învăţăcei”<br />

Un imbold financiar la începutul şcolii<br />

Cei 100 de lei pe care i-a câştigat Alexandru Cosmin Savin, elev în<br />

clasa a II-a la Şcoala Nr. 24, la concursul „100 de lei pentru învăţăcei”,<br />

îi vor fi cu siguranţă utili la începutul anului şcolar. Pe micuţul câştigător<br />

la extragerea din săptămâna aceasta îl aşteptăm chiar pe 15<br />

septembrie, de la ora 11,00, însoţit de unul dintre părinţi.<br />

C.S.Carp<br />

www.viata-libera.ro<br />

la zi<br />

Sindicaliştii<br />

de la FEN<br />

Sună<br />

clopoţelul<br />

protestelor<br />

sindicale<br />

Dacă începe şcoala,<br />

sună clopoţelul pentru<br />

protestele sindicale. Cam<br />

asta se întâmplă de mai<br />

bine de cinci ani în învăţământ.<br />

Ne-am obişnuit<br />

ca anul şcolar să înceapă<br />

secondat de o grevă sau<br />

măcar de un protest sindical<br />

verbal. Nici acum<br />

sindicaliştii nu se abat<br />

de la regulă. Federaţia<br />

Educaţiei Naţionale (FEN)<br />

a trimis tuturor politicienilor<br />

o scrisoare de protest,<br />

ca urmare a faptului<br />

că aceştia au blocat<br />

propunerea legislativă<br />

privind majorarea cu circa<br />

50 la sută a salariilor<br />

pentru personalul din învăţământ<br />

începând cu 1<br />

octombrie 2008, aceasta<br />

nefiind supusă dezbaterii<br />

Camerei Deputaţilor la<br />

sfârşitul legislaturii trecute.<br />

“În anul 2006 trebuia<br />

promovată o lege a salarizării<br />

în sectorul bugetar,<br />

conform Acordului<br />

încheiat cu Guvernul în<br />

timpul grevei generale<br />

din 2005, act normativ în<br />

care personalul didactic<br />

trebuia să se regăsească<br />

în grilă acolo unde îi este<br />

locul, potrivit importanţei<br />

sociale a meseriei de<br />

dascăl. Nici până astăzi<br />

nu avem această lege,<br />

pentru că nu a existat voinţă<br />

politică în acest sens.<br />

Iată de ce propunerea de<br />

majorare a salariilor cu 50<br />

la sută pentru personalul<br />

din învăţământ constituie<br />

un obiectiv major al<br />

strategiei de acţiune sindicală<br />

şi cerem imperativ<br />

tuturor parlamentarilor<br />

să-i acorde sprijinul cuvenit<br />

“, se arată în scrisoarea<br />

de protest.<br />

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi<br />

şi de faptul<br />

că, în loc să schimbe ce<br />

este greşit, ministerul a<br />

promovat, fără consultarea<br />

partenerilor sociali,<br />

aceleaşi metodologii privind<br />

admiterea în liceu<br />

pe baza tezelor unice şi<br />

desfăşurarea examenului<br />

de bacalaureat în 2009<br />

care au generat în 2008<br />

atâtea probleme, fraude<br />

şi inechităţi.<br />

“Vom ţine cont de atitudinea<br />

dumneavoastră<br />

faţă de şcoală la alegerile<br />

care se apropie şi suntem<br />

decişi să nu mai votăm<br />

mincinoşii!” se încheie<br />

scrisoarea trimisă politicienilor<br />

de FEN.<br />

Roxana<br />

Artene Penciu<br />

Amfitrionul Zilei aniversare<br />

a Pompierilor, generalul Viorel<br />

Zaharia, le-a reamintit invitaţilor săi<br />

un 13 septembrie 1848, pe cât de<br />

sumbru, pe atât de nobil prin sacrificiul<br />

pompierilor căzuţi în bătălia<br />

de la Dealul Spirii. În spiritul respectuoasei<br />

rememorări, veteranii<br />

pompieri gălăţeni au fost cinstiţi de<br />

cei care le-au urmat exemplul.<br />

În prezenţa funcţionarului guvernamental<br />

Vasile Curduman,<br />

a preşedintelui C.J. Eugen<br />

Chebac, a subprefectului Aurica<br />

Luchiniuc, a comandanţilor din<br />

structurile Ministerului Internelor<br />

şi Reformei Administrative<br />

[ Greu să fii baci<br />

moldovean la Cişmele!<br />

Ajuns la Urgenţe direct de pe<br />

păşune, Gheorghe Brişcaru s-a<br />

convins, la cei 56 de ani ai săi, că<br />

nu e neapărat o fericire să ai oi<br />

mai multe şi mai cornute decât<br />

ceilalţi ciobani de prin preajmă.<br />

De pe patul de spital, bărbatul<br />

spune că „…scandalul de<br />

pe imaş, din Cişmele, a început<br />

după ce un cioban din vecini a<br />

ieşit în calea turmei mele, care<br />

are 200 de oi şi pe care o păstoreşte<br />

frate-meu. Ciobanul ăsta<br />

are doar vreo 70 de mioare…”.<br />

După un schimb nu prea amabil<br />

de cuvinte, ciobanul iţit în cărare<br />

s-a încăpăţânat să îi aţină calea<br />

vecinului, ale cărui oi riscau, în<br />

această situaţie, fie să o zbughească<br />

prin lucernă, fie să se<br />

amestece în turma cea mică.<br />

Gheorghe Brişcaru, venit în<br />

ajutor, spune că nici n-a apucat<br />

bine să îi ceară socoteală baciului<br />

vecin, că acesta l-a şi pocnit,<br />

înciudat, cu parul în cap. Mai<br />

mult chiar, ciobanul bătut po-<br />

Din solidaritate faţă de drama<br />

pe care o trăiesc cei afectaţi<br />

de inundaţii, jandarmii au făcut<br />

donaţii în bani, suma colectată<br />

ridicându-se la 482.000 de lei.<br />

De asemenea, 107 copii din zonele<br />

sinistrate au beneficiat de<br />

tabere de recreere în şase unităţi<br />

ale Jandarmeriei, prin contribuţia<br />

voluntară a jandarmilor, astfel<br />

Ca în fiecare an, luna septembrie<br />

reaminteşte fiecărui inginer<br />

chemarea care l-a însufleţit să-şi<br />

aleagă această profesiune, să-şi<br />

dăruiască întreg viitorul acestei<br />

activităţi care te ţine viu şi treaz<br />

şi după ce anii te invită la o meritată<br />

retragere.<br />

La noi, odată cu Unirea<br />

Principatelor şi instaurarea unui<br />

regim statal naţional, a devenit<br />

necesară organizarea economiei<br />

şi industriei, a construcţiilor,<br />

transporturilor şi agriculturii,<br />

domenii în care inginerii erau<br />

chemaţi să contribuie prin pregătirea<br />

lor. Aşa se explică de ce<br />

au fost necesari în primul rând<br />

inginerii „hotarnici” legaţi de<br />

parcelarea pământurilor, inginerii<br />

constructori pentru drumuri,<br />

poduri, căi ferate, inginerii<br />

mecanici şi electricieni pentru<br />

maşini, motoare şi instalaţii ş.a.<br />

Cum şcoli pentru formarea tehnico-ştiinţifică<br />

a inginerilor nu au<br />

existat în Principate decât după<br />

1830, primii ingineri s-au format<br />

la Şcolile de profil din străinătate<br />

şi apoi au format – la rândul lor<br />

– noi elevi în tinerele Principate<br />

Unite, aceştia contribuind la realizarea<br />

primelor lucrări de prestigiu<br />

din ţara noastră.<br />

[<br />

EvEnimEnt<br />

Sâmbătă - Duminică, 13 - 14 Septembrie 2008<br />

din judeţ şi a protopopului de<br />

Galaţi Eugen Buruiană, şeful<br />

Inspectoratului pentru Situaţiile<br />

de Urgenţă Galaţi le-a oferit premii<br />

în bani veteranilor gălăţeni şi<br />

a avansat în grad (înainte de termen,<br />

pentru merite deosebite)<br />

doi ofiţeri şi şase subofiţeri.<br />

În finalul ceremoniei, luptătorii<br />

cu flăcările, cu apele sau salvatori<br />

din teribile accidente, adică<br />

eroii de zi cu zi ai I.S.U. Galaţi, au<br />

ciocnit o cupă de şampanie cu ziariştii,<br />

într-o zi aniversară în care<br />

pompierii oricum nu au liber…<br />

Text şi foto: Elena Parapiru<br />

vesteşte că agresorul ar fi scos<br />

la vedere şi un cuţit, pe care n-a<br />

mai ajuns, însă, să îl folosească.<br />

Cristina Tatulici, purtătorul de<br />

cuvânt al Inspectoratului Poliţiei<br />

Judeţene Galaţi, a declarat: „Pe<br />

fondul unor animozităţi mai<br />

vechi, între cei doi ciobani a izbucnit<br />

un conflict, iar în funcţie<br />

de decizia victimei, de a depune<br />

sau nu plângere, I.P.J. va demara<br />

cercetările”.<br />

încât micuţii să uite drama prin<br />

care au trecut.<br />

Astfel au fost organizate tabere<br />

de recreere pentru copii<br />

cu vârste cuprinse între şapte<br />

şi 14 ani, din familiile nevoiaşe<br />

afectate de inundaţii, în centrele<br />

de pregătire ale Jandarmeriei<br />

de la Fălticeni, Covasna, Orăştie,<br />

Tuşnad şi Sinaia. Programul zilnic<br />

Calea ferată Buzău-Mărăşeşti<br />

- o primă realizare<br />

O primă formă de organizare<br />

a inginerilor români a fost prilejuită<br />

de un eveniment remarcabil,<br />

care pecetluieşte o pagină<br />

din istoria transporturilor române.<br />

În ziua de 14/26 octombrie<br />

1880 se stabilise inaugurarea<br />

oficială a liniei ferate<br />

Buzău – Mărăşeşti,<br />

primul tronson de<br />

linie conceput de ingineri<br />

români şi executat<br />

de antrepriza<br />

românească a ing.<br />

I.G. Cantacuzino.<br />

C o n d u c ă t o r u l<br />

execuţiei lucrărilor<br />

a fost ing. Dimitrie Frunză.<br />

Inginerii aflaţi la inaugurare,<br />

însufleţiţi de încrederea ce li<br />

s-a acordat şi conştienţi de răspunderile<br />

ce le revin, au ales un<br />

Comitet provizoriu pentru înfiinţarea<br />

unei Societăţi de ingineri şi<br />

arhitecţi. În perioada ce a urmat,<br />

Societatea „Politehnica” a grupat<br />

în jurul său forţele inginereşti<br />

din ţară constituind, până la înfiinţarea<br />

AGIR, forul profesional de<br />

prestigiu al inginerilor români.<br />

3<br />

v i aţa libEr ă<br />

13 Septembrie – Ziua Pompierilor<br />

160 de ani de foc şi pară<br />

[ Ieri, la simpozionul organizat la Teatrul Muzical<br />

„Nae Leonard”, I.S.U. Galaţi a primit felicitările<br />

generalului Vladimir Secară, inspectorul-şef<br />

al Inspectoratului General pentru Situaţiile de Urgenţă<br />

Ciomăgeală pe imaş<br />

Sinistraţii nu sunt uitaţi<br />

Mioriţa - internată<br />

la Neurochirurgie<br />

„Pacientul a suferit un traumatism<br />

cranio-cerebral, este<br />

internat şi îşi urmează tratamentul,<br />

primind îngrijirile necesare”,<br />

ne-a explicat şi doctorul Mihai<br />

Bucatanschi, purtătorul de cuvânt<br />

al Spitalului de Urgenţă<br />

Galaţi. Baciul moldovean se<br />

plânge că nu e prima dată când<br />

vecinul său îi pune gând rău, aşa<br />

că e hotărât să nu îl mai ierte.<br />

Text şi foto: Gabriel Kolbay<br />

Jandarmeria, în ajutorul copiilor<br />

14 Septembrie<br />

a îmbinat distracţia cu activităţile<br />

educative, incluzând vizite la<br />

obiectivele turistice, jocuri, vizionarea<br />

de filme documentare.<br />

Copiilor li s-au asigurat calculatoare<br />

conectate la internet şi o<br />

linie telefonică prin care să menţină<br />

legătura cu părinţii.<br />

AGIR şi societatea<br />

”Politehnica”<br />

Elena Parapiru<br />

Asociaţia Generală a Inginerilor<br />

din România (AGIR) a fost<br />

înfiinţată la Iaşi, în anul Marii Uniri<br />

(1918), prin Decretul Lege nr.<br />

1800/21.XII.1918. Decretul conferă<br />

asociaţiei calitatea de persoană<br />

juridică, având ca obiective apă-<br />

rarea intereselor profesionale,<br />

reglementarea purtării titlului şi<br />

exercitarea profesiei de inginer.<br />

AGIR şi Societatea „Politehnica”<br />

şi-au desfăşurat activitatea până<br />

după cel de-al doilea război<br />

mondial, prin contribuţii directe<br />

ale membrilor, editare de materiale<br />

tehnice şi ştiinţifice, broşuri<br />

şi publicaţii de primă mărime<br />

pentru cercurile inginereşti de<br />

specialitate. Printre personalităţile<br />

care au făcut parte din AGIR<br />

Reacţii<br />

Editorialul de ieri, care abia<br />

dacă atingea câteva dintre nenumăratele<br />

probleme cu care se<br />

confruntă limba română, şi care<br />

nu era nicidecum plecat de la<br />

modul în care vorbesc românii<br />

din diasporă, ci de la exemple<br />

clare ale exprimării celor din<br />

ţară, şi nu români de rând, a stârnit<br />

reacţii imediate. Vom cita câteva<br />

dintre mesajele primite ca<br />

să vedeţi că oamenii chiar sunt<br />

interesaţi de fenomenul observat<br />

de noi.<br />

Nea Gheorghe<br />

şi limba engleză<br />

„Ne furăm singuri căciula…<br />

Interesant că mai sunt şi oameni<br />

care realizează că Limba Română<br />

este în mare pericol. Răspunsul<br />

este simplu, pseudoinvestitorilor<br />

străini le vine greu să înveţe<br />

Limba Română, de ce să nu înveţe<br />

Gheorghe limba engleză,<br />

e mai simplu. Până la urmă, nu<br />

trebuie să ştie prea mult, 50-100<br />

de cuvinte sunt de ajuns pentru<br />

o conversaţie primară. Iar nenea<br />

arabu sau nenea turcu se poate<br />

face înţeles, chiar dacă nu ştie nicio<br />

boabă româneşte.<br />

Nu mai vorbesc de marile edituri<br />

de ziare, care sunt controlate<br />

de grupuri străine, care nu au<br />

nimic cu România, rolul este să<br />

facă bani, în detrimentul limbii.<br />

Dacă sunteţi interesată, vă pot<br />

da date despre protecţia limbii<br />

franceze, în Quebec, Canada.<br />

Problema limbii franceze seamănă<br />

izbitor cu cea a limbii române<br />

şi cred că am putea trage ceva<br />

foloase. Problema este a fiecărui<br />

individ, nu numai a Guvernului...”<br />

(Dan Ispas) Evident că ne interesează<br />

orice fel de informaţii care<br />

ne-ar putea deschide ochii. Le<br />

aşteptăm.<br />

Familia de saşi<br />

Ziua Inginerului<br />

Ne furăm singuri căciula<br />

„Ok, că ne furăm singuri căciula<br />

ştiu şi eu şi înţeleg bine meca-<br />

şi din Societatea „Politehnica”,<br />

de-a lungul anilor se numără<br />

Anghel Saligny, Constantin<br />

Olănescu, Ion I.C. Brătianu, Vintilă<br />

Brătianu, Gheorghe I. Duca, Spiru<br />

C. Haret, Dimitrie Leonida, Mihail<br />

Manolescu, Ion Ionescu, Poenaru<br />

– Bordea, Gheorghe Ţiţeica, Vasile<br />

Vâlcovici, Iosif Ionescu – Muscel. În<br />

anul 1949 s-a produs contopirea<br />

tuturor asociaţiilor<br />

profesionale<br />

inginereşti în<br />

cadrul Asociaţiei<br />

Ştiinţifice a<br />

Tehnicienilor în<br />

care au fost înglobate<br />

atât AGIR<br />

cât şi Societatea<br />

„Politehnica”.<br />

Ulterior (1951) A.S.T. şi-a schimbat<br />

denumirea în Asociaţia Ştiinţifică<br />

a Inginerilor şi Tehnicienilor<br />

(ASIT), pentru ca în anul 1962<br />

să se reorganizeze sub forma<br />

Consiliului Naţional al Inginerilor<br />

şi Tehnicienilor (CNIT), subordonat<br />

Uniunii Generale a Sindicatelor.<br />

Din 1975 CNIT a devenit Consiliul<br />

Naţional pentru Ştiinţă şi<br />

Tehnologie (CNST), funcţionând<br />

în această formă până în 1989.<br />

O tradiţie continuată<br />

„Bani grei cu Viaţa liberă”<br />

Câte 100 de lei pentru trei norocoşi<br />

Cei trei gălăţeni care au avut plicurile cu numerele câştigătoare<br />

(175, 638 şi 245) la extragerea de la concursul „Bani grei cu Viaţa<br />

liberă” sunt Gheorghe Chirilă, Maria Chelaru şi Aurica Nica.<br />

„Viaţa liberă” îi felicită şi îi aşteaptă la sediul din Str. Domnească,<br />

luni, de la ora 11,00, cu cartea de identitate, pentru a-i premia cu<br />

câte 100 de lei.<br />

C.S.Carp<br />

nismul, însă nu cred că pierderea<br />

limbii este cel mai bun exemplu.<br />

Ştiu ce criticaţi sunt cei care trăiesc<br />

peste graniţă că îşi uită limba,<br />

dar crezi că cineva care nu<br />

a fost peste graniţă decât pentru<br />

scurte vizite are dreptul să îi judece?<br />

Eu cred că nu. Am întâlnit<br />

în Germania o familie de saşi care<br />

din cauza că nu mai vorbiseră de<br />

foarte mult timp româneşte şi<br />

începuseră să uite, au decis ca,<br />

între ei, să nu mai vorbească decât<br />

româneşte. Decizia a fost luată<br />

din cauză că şi-au dat seama<br />

că nu le foloseşte la nimic să uite<br />

o limbă (oricare ar fi ea), în niciun<br />

caz nu s-au gândit că vor fi vreodată<br />

judecaţi de români pentru<br />

asta. Şi sunt oameni minunaţi, să<br />

ştii. Mulţumesc foarte mult pentru<br />

exemplul dat “ca şi”. Vai de<br />

mine! Ce urât sună! De aceea am<br />

continuat întotdeauna să folosesc<br />

virgula.” (Victor Jimbu)<br />

Preocupare de stat<br />

„Păstrarea şi apărarea limbii<br />

române, care este limba acestui<br />

popor, ar trebui să fie o politică<br />

de stat. Sunt pârghii nenumărate<br />

pentru a cultiva frumuseţea limbii<br />

şi a duce la cunoaşterea ei din<br />

şcoală şi până la instituţiile de<br />

cultură, mass-media. E trist că pe<br />

televiziunea de stat nu mai există<br />

o preocupare serioasă pentru<br />

cultivarea respectului pentru<br />

limba română, că nimeni pare să<br />

nu mai fie interesat de difuzarea<br />

măcar pe posturile de stat a emisiunilor<br />

cu specific, a melodiilor<br />

româneşti –cred că sunt posturi<br />

private de radio care fac asta mai<br />

mult – că legislaţia în domeniu<br />

este necunoscută, dacă ea există.<br />

Apărarea limbii ar trebui să fie<br />

la fel de importantă pentru noi<br />

ca apărarea graniţelor ţării.”( Ion<br />

Bocăneală)<br />

Vă invităm şi pe dumneavoastră<br />

la comentarii. Subiectul rămâne<br />

deschis.<br />

Katia Nanu<br />

În anul 1990, asociaţia s-a reconstituit<br />

şi funcţionează ca persoană<br />

juridică în baza Hotărârii<br />

nr. 4/13 ianuarie 1990., A.G.I.R.<br />

continuă tradiţiile organizaţiilor<br />

inginereşti din România fiind o<br />

Asociaţie autonomă, apolitică,<br />

care reprezintă corpul ingineresc<br />

din ţara noastră şi funcţionează<br />

după statut propriu. Este o organizaţie<br />

cu caracter federativ<br />

care cuprinde societăţi şi asociaţii<br />

profesionale, filiale şi cercuri. Una<br />

dintre aceste Filiale este şi Filiala<br />

AGIR – Galaţi, înfiinţată în 1990<br />

care continuă activitatea fostei<br />

Filiale AGIR Galaţi, întreruptă în<br />

1949. În prezent, Filiala Galaţi numără<br />

peste 170 membri şi îşi desfăşoară<br />

activitatea pe baza unor<br />

programe de activitate elaborate<br />

anual.Activitatea generală a<br />

Asociaţiei este coordonată (între<br />

Congresele care au loc la patru<br />

ani) de către Biroul Executiv al<br />

Consiliului de Conducere AGIR.<br />

Sediul central al Asociaţiei se află<br />

la Bucureşti, pe Calea Victoriei nr.<br />

118, etaj I, sector 1, O.P. 22, cod<br />

poştal 010071.<br />

Dr. ing. Octavian I. Coşovliu,<br />

preşedintele Filialei AGIR Galaţi<br />

Duminică,<br />

14 septembrie<br />

Înălţarea<br />

Sfintei Cruci<br />

14 septembrie este<br />

pentru cele două biserici,<br />

de Răsărit şi Apus, o zi de<br />

importanţă aparte care<br />

ne aminteşte de un eveniment<br />

din prima parte a<br />

veacului al IV-lea. La dorinţa<br />

Împărătesei Elena,<br />

mama Sfântului Împărat<br />

Constantin cel Mare<br />

(306-337), s-a cercetat<br />

locul unde a fost răstignit<br />

Mântuitorul nostru<br />

Iisus Hristos. Pentru a fi<br />

descoperită Sfânta Cruce<br />

a Mântuitorului, au fost<br />

întrebaţi mulţi oameni<br />

din Ierusalim. După multă<br />

sârguinţă, la capiştea<br />

lui Adrian - altar păgân<br />

închinat Zeiţei Artemida<br />

- au fost găsite trei cruci.<br />

Tradiţia ne spune că,<br />

pentru a fi identificată<br />

Crucea pe care a fost răstignit<br />

Mântuitorul, împărăteasa<br />

Elena, întâlnind<br />

pe drum o văduvă ce era<br />

condusă la mormânt, a<br />

atins cele trei cruci de<br />

moartă. Crucile celor doi<br />

tâlhari răstigniţi pe cruce<br />

odată cu Mântuitorul nu<br />

au dat vreun semn; când<br />

cea de-a treia cruce a fost<br />

atinsă de moartă, aceasta<br />

a înviat. Împărăteasa<br />

Elena a sărutat şi s-a<br />

închinat Sfintei Cruci a<br />

Mântuitorului nostru<br />

Iisus Hristos şi apoi a fost<br />

arătată şi înălţată pentru<br />

a fi văzută de oameni.<br />

Ierarhul tinerei Biserici<br />

Creştine care făcea acest<br />

fapt, rămas în istoria creştinismului,<br />

era Fericitul<br />

Macarie - Patriarhul<br />

Ierusalimului (314-333).<br />

De atunci, această<br />

sărbătoare se prăznuieşte<br />

an de an, iar pe<br />

locul Sfintei Cruci a fost<br />

înălţată Biserica „Învierii<br />

Domnului” din Ierusalim,<br />

la anul 336. Loc plin de<br />

sfinţenie care adună la<br />

închinare creştini şi necreştini<br />

din toată lumea.<br />

Maria Stanciu<br />

Mâine<br />

Hram<br />

la Biserica<br />

„Sfânta Cruce”<br />

Pe 14 septembrie,<br />

Biserica noastră prăznuieşte<br />

Înălţarea Sfintei<br />

Cruci, zi în care Biserica<br />

„Sfânta Cruce” din Galaţi<br />

îşi sărbătoreşte hramul.<br />

Din 2001 - când a fost<br />

înfiinţat sfântul locaş - a<br />

fost ridicată capela, iar<br />

de aproximativ doi ani a<br />

fost pusă piatra de temelie<br />

la Biserica mare.<br />

Preotul paroh<br />

Laurenţiu Giurgea, secretar<br />

al Protoieriei Galaţi,<br />

şi părintele coslujitor<br />

Marius Florea vă aşteaptă<br />

la rugăciune. Astă-seară<br />

la vecernie şi mâine dimineaţă<br />

la Sfânta Liturghie,<br />

toţi cei legaţi de această<br />

biserică şi de Dumnezeu<br />

sunt aşteptaţi la rugăciune.<br />

Sfântul locaş este<br />

situat în spatele Liceului<br />

„Sfânta Maria” din municipiul<br />

nostru.<br />

Maria Stanciu<br />

Arhiva "V.L."

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!