Vânzãri

More documents

Recommendations

Info

13 - 14 septembrie 2008 Dascălii noştri I.S.: Cu ce vă lăudaţi, Doamna Învăţătoare? Aveţi elevi care să vă fi călcat pe urme? S.B.: Oo… Foarte mulţi elevi. Vecină cu mine este profesoara de matematică Domniţa Cârcu. O văd şi acum mâzgâlind litere stângace pe caiet. Îi spuneam adesea: tu să faci matematică pentru că cifrele îţi ies mai bine şi m‑a ascultat. Apoi o să mai dau doar câteva nume cu scuzele de rigoare pentru domnişoarele care şi‑au schimbat numele între timp. Îmi aduc aminte de Jugănaru Zaharia, inginer la Navrom, de contabila Smadu Mărioara, fostă Ghimpu, de Petre Ivanciu căpitan de vas. Dumnealui îşi aduce aminte şi acum de ajutorul pe care i l‑am dat pentru împlinirea sa. Nu există săptămână să nu îmi telefoneze, nu există sărbătoare creştinească să nu Tranzit prin adolescenþã Lara Thompson. „Ţi‑a oferit un univers de soare, ţi‑a ataşat filele vieţii în fiecare centimetru de suflet; i‑ai cerut prezenţa pen‑ tru o secundă, ţi‑a oferit‑o pen‑ tru eternitate.... ai rugat‑o să‑ţi înveţe aripile să bată, te‑a ajutat să înţelegi că tu zburai deja. Au existat doi oameni care ţi‑au oferit mai mult decât le‑ai cerut. Doamna profesoară Angelica Pârlea care te‑a învăţat să crezi în suflet şi Domnul profesor Cioroiu Ion care te‑a învăţat să iubeşti Universul. Concluzia zilei: Dacă nu ar fi fost ei... paşii tăi nu ar fi ştiut să fie bătăi de vis crea‑ toare de cetăţi.” Dionis. „Deşi poate părea cam greu de crezut, încă mai există persoane care sunt dis‑ puse să te ajute şi să îţi ofere tot sprijinul de care ai nevoie şi să nu îţi ceară nimic în schimb. Nici eu nu am crezut asta, probabil învăţat fiind cu imaginile de zi cu zi în care îmi este prezentată o lume unde fiecare e pentru el însuşi. Am avut totuşi ocazia să dau peste persoane care au fost atat de generoase cu mine încât şi acum mă întreb cum a fost po‑ sibil aşa ceva. Poate că ar trebui câteodată să ne mai uităm şi cu alţi ochi şi să vedem şi în spatele imaginilor. Ar merita, pentru că am descoperi lucruri cu mult mai frumoase decât am crede”. D@n@. „Cred că acele per‑ Viaţa la maxim11 Profesoara Sofia Bâra îmi trimită câteva rânduri pe o felicitare. Nu îi pot uita pe fraţii Daghie Ionel şi Viorel, ambii licenţiaţi în Drept. Dacă ar fi să mă mai laud, deşi nu îmi stă în fire, m‑aş lăuda cu zecile, poate cu sutele de studenţi pe care i‑am avut la practică pedagogică şi pe care zic eu că i‑am for‑ mat ca pe adevăraţi profesori. Veneau cârduri, însoţiţi de profesori şi metodişti ai Institutului Pedagogic de 3 ani, cum ar fi Doamna Profesoară Elena Paulopol, Doamna Profesoară Adriana Pătraşcu, Doamna Profesoară Zoe Gociu, Doamna Profesoară Carauciu Florica, adevărate elite ale învăţământului gălăţean. Elitele societăţii nu au făcut profesie, au făcut misiune. (va urma) Prof. Ioana Stoian Oameni care ne‑au oferit mai mult decât ne‑au cerut soane rare, care oferă mai mult decât cer, sunt chiar părinţii. Oare câte perechi de îndrăgos‑ tiţi se despart peste ani pentru că nu au viaţa perfectă la care au visat, în loc să încerce să‑şi amelioreze situaţia? Puţini sunt cei care îşi iubesc familia şi o aju‑ tă fără gândul la o răsplată. Însă Angela Ribinciuc angelaribinciuc@yahoo.com acele persoane şi mai rare sunt prietenii. Multe dintre prieteniile zilelor noastre sunt superficiale, însă când avem nevoie de ajutor nu îl găsim, pentru că eu‑l este mai important decât tu‑ul. Eu am avut oportunitatea să ajut o prietenă dragă, cu ocazia unui examen, atunci când credea că nu‑l va lua. Am susţinut‑o fără să mă gândesc la ce ar face ea pen‑ tru mine. Un prieten adevărat, în general vorbind, te ajută din proprie iniţiativă. Totuşi, „recom‑ pensa” nu s‑a lăsat aşteptată. Am fost şi eu ajutată – a se citi apărată – de un bun amic îm‑ potriva invidiei unor persoane. Ar trebui să fim fericiţi că aces‑ te persoane există, rar, dar sunt şi ar mai trebui să le mulţumim pentru dăruire”. Ana. „Oamenii care ne‑au ajutat, ne‑au încurajat sau ne‑au oferit măcar o părticică din timpul lor fără să aştepte nimic în schimb probabil că nici nu mai ştiu de asta, dar drept recunoştinţă capătă în sufletul nostru un loc unde rămân pentru totdeauna. Mi se întâmplă să găsesc tot felul de lucruri păstrate special ca să‑mi amintească de cineva anume şi simt o mare bucurie pentru că am avut norocul să întâlnesc asemenea oameni. Poate că am uitat să le spun la momentul potrivit, dar… Mulţumesc!”. Tema pentru data viitoare este: Cum ştim când trebuie schimbat ceva în viaţa noastră? Avem, de fiecare dată, puterea de a schimba ce trebuie sau ne complacem sperând că lucrurile se vor rezolva de la sine? Să aveţi grijă de voi şi de cei care merită. Ştiri de weekend Vedem ”Crime justificate” Premiera în România, pe 19 septembrie “Crime justificate/ Righteous Kill”, un film poliţist care îi prezintă pe Robert DeNiro şi Al Pacino pentru prima dată împreună după colabo‑ rarea din “Obsesia/Heat” (1995), va avea premiera în cinematografele din România pe 19 septembrie. Regizat de Jon Avnet, filmul spu‑ ne povestea a doi detectivi din New York, Rooster şi Turk, care se stră‑ duiesc să identifice legătura dintre o crimă recentă şi un caz aparent rezolvat în urmă cu câţiva ani. În loc să se gândească la pensie, cei doi de‑ tectivi, care au lucrat timp de 30 de ani în NYPD, vor să afle dacă nu cum‑ va cel care a ucis un proxenet este, de fapt, autorul unei crime pe care ei o rezolvaseră în trecut. Ca şi în cazul crimei de care cei doi şi‑au amintit, lângă cadavrul victimei este lăsată o poezie de patru versuri, care prezin‑ tă motivele uciderii. Atunci când încep să se confrunte cu mai multe cazuri care au acelaşi mod de operare, cei doi detectivi îşi dau seama că au de‑a face cu un criminal în serie. În aceste condiţii, Rooster şi Turk ajung să se întrebe dacă nu cumva, când au rezolvat cri‑ ma din trecut, au pus sub acuzare o persoană nevinovată. Citim ”Băieţi teribili” “Băieţi teribili”, unul dintre cele mai faimoase romane de campus, publicat în peste 15 ţări, a apărut la editura Humanitas, în colecţia “Raftul Denisei”. O poveste tragico‑ mică, cu tuşe fine de umor negru, în care întâmplările se îmbină ca piese‑ le unui lego spre un final exploziv, şi totodată o meditaţie asupra artei scrisului, inspiraţiei şi alegerilor pe care fiecare trebuie să le facă în viaţă. În centrul acţiunii se află Grady Tripp, profesor de engleză, scriitor aflat în pană de inspiraţie, fumător înrăit de marijuana, soţ adulter la al treilea mariaj şi veşnic adolescent zigza‑ gând spre criza vârstei a doua. Arhiva "V.L."
Colţi de Leu Reforma Spre Europa calea‑i evidentă Guvernul nostru către ea ne‑ndreaptă De azi au hotărât ca Sfântu‑Aşteaptă Să fie sărbătoare permanentă. Arogantul Tu ai aureolă de om şi dur şi rău Şi crezi că numai astfel e orice om normal. Dar să reţii că nimbul ce e pe capul tău Nu e decât un zero ce‑i pus orizontal! Caracter E‑o fire ce nu vrea să se supună Şi nu se mulţumeşte cu puţin Dar are‑o inimă atât de bună… E un transplant luat de la rechin! Eficacitate Când Cincinat improviza o poantă Dorea să fie‑atât de percutantă Încât să scape ţara de mişei … Şi totuşi ne lovim, din nou, de ei! Promenada Gheorghe Leu S‑a spus că tot ce face el se cheamă „Dorinţa de a aborda o poză” Că vorbelor le‑a calculat o doză Atât cât să îl bage lumea‑n seamă. A încercat Gh. Leu şi în proză S‑a exersat apoi şi‑n epigramă, În comedie şi în dramă Punând în toate propria nevroză. S‑a ocupat de una şi de alta, A folosit şi pensula şi dalta, A mai făcut şi muzică – puţină – Şi‑n timpul liber chiar şi… medicină. La multe a descoperit secretul Mai rămăsese, iată!, doar sonetul. Rondelul pâinii De obicei este bună, E din grâu ori din secară, Alteori e mătrăgună, E foarte rea şi amară. Ca să o câştigi pe lună Tragi din zori până în seară, De obicei este bună, E din grâu ori din secară. Unii, c‑o poftă nebună, Înghit până dau afară Pâinea care o adună Pe căi necinstite‑n ţară, Dar de obicei e bună. Gheorghe Leu Ionel Jecu Buzunar12 Nr. 961 13 - 14 septembrie 2008 Naşterea unui sat imperialist (313) Secretarul Zărzărel: La punctul întâi al ordinii noastre din acest episod este dezbate‑ rea despre propunerea enig‑ matică a lui nea Vică Veterinaru despre tipul de personaj mai presus de toate dintre clienţii lui, ca să‑i dedicăm o Zi Globală! Gudurel Arc‑de‑Triumf: Vă atrag atenţia să nu o luaţi pe teme rasiale, că e Bazna sau merinos, homo tembelus sau Faseolus vulgaris! Discutăm în principiu despre competenţă, moralitate, capacitate şi despre alte chestii de‑astea greu de purtat la deal! La treabă! Morcovel Navetescu: Aşa cum îl ştiu eu savant pe dom’ Vică, îmi vine să cred că tipul re‑ spectiv de Superman, Batman sau Harry Potter este vreo des‑ coperire clonată de‑a dumnea‑ lui, un fel de bou care dă lapte ori produce curent electric! Vică Veterinaru: Are ceva de bou, dar nu produce nimic! [ Iubirea faţă de semeni este un superlativ al vieţii. Deşi nici Prometeu şi nici Iisus nu au sfârşit‑o prea bine. [ Bărbaţii nu ar fi făcut ni‑ mic în toate domeniile, dacă nu ar fi fost dezmierdaţi ori înşelaţi în dragoste. [ Poeţii iubesc tempera‑ tura dragostei de recrut. [ Iubirea – o complicitate incandescentă. [ Partitura iubirii a rămas aceeaşi. Acum este cântată, însă mult mai allegro. Ziua Globală a Animalului Politic Desen de Fl. Crihană Dulcineea Spanac: Atunci să fie o creatură cu două sexe, care să facă posibil controlul dezvoltării demografice în sta‑ re de extaz? Cam cum am fi eu şi Zărzărel la un loc şi chiar şi Morcovel pe acolo? Foileton Vică Veterinaru: Nu‑i străin de aceste calităţi, dar e steril ca un catâr roz desenat pe fruntea lui Horcăel Gravidievici! Biruinţa Vacu: O fi vreo li‑ chea vegetală care nu răspunde la propriul apel şi consumă mai mult gunoi decât produce, spre binele mediului înconjurător? Vică Veterinaru: În parte se potriveşte, dar are merite şi mai mari! Afrodita Găinaţ: Poate că e vreun artist ziua vesel, noaptea trist, cum e papagalul de inteli‑ gent şi patriot la mama lui! Vasile şi iubirea [ Soţia dozează oxigenul căsniciei. [ Bărbatul trebuie să ştie neapărat că din garderoba zilnică a femeii nu poate lipsi tandreţea. [ Marea iubire are aripă de izvor şi plămâni de furtună. [ Din iubirea noastră nu ies în pierdere nici îngerii, nici diavolii. [ Iubirea poate fi lavă clo‑ cotită la 60 de ani, dar şi supă reîncălzită la douăzeci. V. Ghica Vică Veterinaru: Este peste toate acestea şi dedesubtul lor! Teleleu Pupincurescu: Să fie vreun peşte care se lasă înghiţit de alţii mai mari şi îi mănâncă apoi pe dinăuntru cu fulgi cu tot şi cu alte condimente? Vică Veterinaru: Face toate câte ai zis şi chiar mai mult de‑ cât atât! Gudurel Arc‑de‑Triumf: Domnule Veterinaru, ca să nu dăm în bâlbâială şi în alte boli venerice, te rog în numele tutu‑ ror să spui care este personajul remarcabil care binemerită sla‑ va generală şi caporală, admira‑ ţia pământenilor şi a altora! Vică Veterinaru: În fond, eu propun sus şi tare Ziua Globală a Animalului Politic! (stupoare, agonie, extaz, gâlgâituri, hărţu‑ ieli cu pupături). (va urma) Th. Parapiru Versuri din Drăguşeni Pe‑un picior de plai Trece‑o căruţă trasă de cai Pe dealuri cresc spini şi cu scai Şi nu se mai face mălai Cauţi de treabă şi n‑ai. Roata care s‑a întors Era un cântec, îl ştia şi tata Şi îl cânta adeseori cu gloata Ca Dumnezeu să mai întoarcă roata. Povestea unui codru Codrule, codruţule Ce mai faci, drăguţule, Că de când nu te‑am văzut Multe lemne s‑au vândut Şi de când nu te‑am umblat Mulţi copaci s‑au mai tăiat. Dumitru O. Gheţău Începe să‑mi semene tot ce ating Vreau să mă apropii mai mult de sine Clipele târzii în părul tău ning Viaţa şi moartea se‑nfruptă din mine. Mă strecor printre lucruri şi cuvinte În fiecare dimineaţă mă adun Pentru o nouă zi. Merg înainte Mă îmbăt cu sfere albe de săpun. Elegie Din presă şi din... Buzunar Ministrul Educaţiei s‑a operat la nas înainte de nuntă Iată‑a mai făcut un pas Cum în viaţă se cuvine, El s‑a operat la nas; Nu‑i prea… mirosea a bine. Un român în chiloţi a oprit traficul în La Solona Lumea‑n bulevard blocată Tare mult s‑a minunat Nu văzuse niciodată Un român… aşa‑mbrăcat. Etapa veselă: Din nou, Vasluiul Vrând tristeţea să‑şi astupe Se‑ntrebară nişte fani: Cum pretinzi să joci în cupe Când te bat… nişte „curcani”? Nicolae Bacalbaşa: „Taci şi înoată” De s‑aruncă în bulboacă Însetatul de cultură Evident că o să tacă, Să nu‑i… intre apă‑n gură. Miron Cozma s‑a pupat cu patru femei deodată Clară ca lumina zilei Bafta lui la pupături, Căci luceafărul huile Zvârle foc… pe patru guri. O nouă delicatesă: „Plăcinta dragostei” Mi‑a trăsnit prin cap ideea Precum glonţul dintr‑o flintă, Că aceasta e femeie Care‑ţi pică‑n cap… plăcintă. Corina vrea să nască sub apă De ţi s‑a deschis supapa Ce ţi‑o fi trăsnit, măi fată, Şi aşa, de‑o vreme, apa E destul… de poluată! „Amestecate” de Gh. Enăchescu Poantele astfel create Multe bune, multe noi, Le oferă‑amestecate Ca să le… alegem noi. Th. Parapiru creează „Omul‑neom, cu manivelă erotică” Omu‑n luptă cu etatea Cu o furie rebelă A pierdut virilitatea Şi‑a trecut… la manivelă. Constantin Cristian Pe sub uşă realitatea mi‑a pătruns Pulsul scade. Dinţii se macină Pentru orice întrebare există răspuns Vinovat posed şi eu o vastă vină. Privesc haosul din jur. Dezmăţ de idei Disperarea a dat deja pe afară Iată toxicitatea timpului ei Doamne, câtă murdărie interioară! Ilie Matei Arhiva "V.L."
Page 1 and 2: o 16 r parcurs, exersând și ascul
Page 3 and 4: Viaþa „100 de lei pentru învă
Page 5 and 6: Viaþa www.viata-libera.ro la puter
Page 7 and 8: Vivat leasing! Un Volkswagen Touare
Page 9 and 10: Viaþa www.viata-libera.ro la faţa
Page 11 and 12: Viaþa www.viata-libera.ro ca joc D
Page 13 and 14: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 15 and 16: Cartele Pre Pay: Orange, Vodafone,
Page 21 and 22: www.viata‑libera.ro caleidoscop V
Page 23 and 24: Johnny Cash, cântăreţ şi compoz
Page 25 and 26: 13 - 14 septembrie 2008 Cu linguri
Page 27 and 28: 13 - 14 septembrie 2008 Opinii Prin
Page 29 and 30: 13 - 14 septembrie 2008 Toată lume
Page 31: Ghostwriting - Un dialog cu morală
Page 35 and 36: Singurătatea jucătorului de blitz

Vânzãri

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?