PDF. - full text

More documents

Recommendations

Info

Abstract This paper is a synthesis of the characteristic features of CLIL (content-and-language integrated learning). This approach can offer interesting solutions for the teaching of foreign languages - at different levels - for the world of work as it promotes intercultural awareness, internationalisation, and it increases student motivation Résumé L’article contient une synthèse des caractéristiques qui font d’EMILE (l’enseignement d’une matière intégré à une langue étrangère) une solution intéressante pour promouvoir l’intercompréhension européenne et pour faire de la citoyenneté européenne une réalité. L’auteur montre comment EMILE crée une atmosphère d’études plus efficace que d’autres méthodes en usage, et comment l’étude des langues étrangères peut bénéficier d’une éducation à double objectif. Rezumat Articolul este o sinteză a trăsăturilor caracteristice abordării studiului limbilor străine din perspectiva integrării conţinutului şi a limbii. Această abordare este o soluţie interesantă pentru promovarea cunoaşterii limbilor străine la diferite nivele de performanţă, necesară pieţei muncii, dar şi pentru promovarea cunoaşterii interculturale şi a globalizării. Aceasta abordare cu dublu obiectiv genereaza o motivaţie mai susţinută la cursanţi. 30
Annals of the “Dunărea de Jos” University of GALAŢI Fascicle XIII. New Series. Issue 25, XIII (XXIV), 2006 pp. 31 - 35 31 Language and Literature PREVIZIBIL VS. IMPREVIZIBIL IN DISCURSUL PUBLICITAR Mihaela Cîrnu Mai mult decât orice situaţie comunicaţională, textul publicitar cultivă ludicul, sub diferite aspecte, la diferite niveluri şi, ca în orice joc, există părţi previzibile, dar şi multe lucruri imprevizibile, care măresc interesul participanţilor. Structuri ale repetiţiei (de la recurenţa lexicală până la figurile de stil), dar şi elemente ale surprizei (paradoxul, particularităţi ale deicticelor) sunt urmărite în articolul de faţă, ca elemente pragmatice, surse ale persuasiunii publicitare. Predictibilitatea din text, acele structuri repetabile, ajută la memorarea şi identificarea rapidă a imaginii create. Cea mai întâlnită schemă este structura tripartită a textului: ”Dacă / Când [A], folosiţi [B] şi obtineţi [C]” (Stoichiţoiu Ichim, 1997, II, p. 45): “Când te supără durerea de dinţi… Nurofen te poate ajuta. Calmează rapid şi eficient durerile de dinţi chiar în locul unde este nevoie. Cu Nurofen, durerile de dinţi nu mai sunt o problemă.” Acesta este modelul general, din care uneori, în text, pot fi exprimate doar două dintre cele trei părţi: “Dacă iţi pasă ce bei – Wembley dry gin.” Pentru a fi mai provocatoare, prima parte ia uneori formă interogativă: “Te ustură ochii? Fii cu ochii pe Visine! Câte o picatură de Visine în fiecare zi şi vei vedea rapid efectul.” Folosirea frecventă a unor cuvinte (recurenţa lexicală) dă impresia că publicitatea şi-a însuşit o anumită sferă lexicală: nou, avantajos, rentabil, ieftin, ideal, perfect, unic, excepţional, eficienţă, calitate, succes, soluţie, siguranţă, confort, prospeţime, valoare. Observăm că folosirea repetată a acestora nu este întâmplătoare, ci urmăreşte sfera lexicală preferată de publicitate: avantajele unui preţ accesibil, rezultatul benefic al folosirii produsului. Insistând asupra anumitor particularităţi pentru a le imprima cât mai bine în memoria receptorului, textul este construit adesea cu ajutorul figurilor repetiţiei. Repetiţia fonologică are ca rezultat construcţiile rimate, receptate uşor şi cu plăcere de public: “Eşti pe felie cu Adi Ilie” (Campofrio); “Acţionează cu putere în orice durere” (Panadol Extra). Repetiţia lexicală are la dispoziţie multiple posibilităţi de realizare: epifora (“N-ai mai văzut aşa ceva! N-ai mai simţit aşa ceva! N-ai mai auzit aşa ceva! De Valentine’s Day ascultă Europa FM”), anafora (“Rezistent la paste. Rezistent la pizza. Rezistent la … pasiune. Este mai mult decât un ruj. Este Lipfinity”), anadiploza (“O marfă nu poate alege. Alege să nu fii o marfă!” – campania TVR2 împotriva traficului de fiinţe umane), poliptoton (“Păr special? Îngrijire specială!” – Pantene PRO-V), diafora (“ Ace. Ce-i trebuie albului să fie alb”). Preluate din alte registre ale limbii, figurile insistenţei aduc textului, de cele mai multe ori, o notă colocvială, apropiată. Proverbul (“Ce-i al tău e pus deoparte” – Primola) şi climaxul (“Gut. Besser. Gösser.” – în care numele berii se află pe locul superlativului în paradigma gradelor de comparaţie a adjectivului “bun” în limba germană) sunt figuri ale reflecţiei, care atrag atenţia receptorului asupra mesajului, dar mai subtil decât figurile repetiţiei. Cu o tendinţă recunoscută spre exagerare, textul publicitar nu putea evita hiperbola, realizată atât prin adjective sau substantive cu sens de superlativ (“Noul Bona.
Page 1 and 2: Annals of the “Dunărea de Jos”
Page 3 and 4: Iată vorbele Smărăndiţei, în v
Page 7 and 8: - Proverbul cuprinde în formularea
Page 11 and 12: The existence of two subjects, whic
Page 13 and 14: Abstract In what concerns the liter
Page 15 and 16: Sprache einnimmt und, dass sie ande
Page 17 and 18: CD, DE. That is, each item has at l
Page 19 and 20: III. Humor und Kategorienfehler In
Page 21 and 22: Wolke zugeschriebenen Eigenschaften
Page 25 and 26: ecome more actively engaged. The op
Page 27 and 28: The potential of CLIL for successfu
Page 29: A CLIL approach is not unlike the h
Page 33 and 34: Naţională! Fii in galben!”. Cel
Page 35 and 36: preţurilor avantajoase. Cealaltă,
Page 37 and 38: aer; forţa deflagrantă a Răscoal
Page 39 and 40: ales, de program literar antirural.
Page 41 and 42: REFERINŢE: Popa, V. I. (1969). Tak
Page 43 and 44: not only the opposite but also that
Page 45 and 46: ecause any organizational pattern -
Page 47 and 48: în istoricitate” se transformă
Page 49 and 50: „Timpul - şi el rotitor - se re
Page 51 and 52: solstiţiu ale istoriei - acestea s
Page 55 and 56: association of each pattern with
Page 57 and 58: to their evoking the environment or
Page 59 and 60: provoked a storm of [criticism] fro
Page 61 and 62: [7] The bidirectional ordering of g
Page 65 and 66: (Act II. Scene 1). A coda set twent
Page 67 and 68: the Italians may unexpectedly be co
Page 69 and 70: Buckley, Anthony (1991) Uses of His
Page 71 and 72: În literatură posibilităţile se
Page 73 and 74: Funcţia fatică întâlneşte func
Page 75 and 76: continuau încă să fie în relaţ
Page 77 and 78: article tries to identify the way
Page 79 and 80: As to woman, woman in mythology is
Page 81 and 82:
the casualness of a juggler tossing
Page 83 and 84:
Possibly, the funniest, certainly t
Page 85 and 86:
perceived from without, precisely a
Page 87 and 88:
Plath, S. (1973), Ariel in Barbara,
Page 89 and 90:
P.Boyancé contestă această inter
Page 91 and 92:
vom pune pe scurt în discuţie pri
Page 93 and 94:
nomina, communia verba, cum le nume
Page 95 and 96:
Le contact et l’interférence lin
Page 97 and 98:
this rendering correspond to or giv
Page 99 and 100:
Mimesis[4] or diegesis[5] It is tru
Page 101 and 102:
underlining the fact that he has no
Page 103 and 104:
Abstract Most postmodernist novels
Page 105 and 106:
figures, is undoubtedly the core th
Page 107 and 108:
The great number of verbs in the ex
Page 109 and 110:
Annals of the “Dunărea de Jos”
Page 111 and 112:
sincere, but a eulogy may be. Ultim
Page 113 and 114:
tendency to give appreciation to th
Page 115 and 116:
[4] Habermas, J. (1979). “Univers
Page 117 and 118:
epérer les défauts de cohérence
Page 119 and 120:
Dans cet exemple il n’est pas du
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129:
Contributors Fascicle XIII. Languag
show all

PDF. - full text

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?