12.04.2013 Views

Etapa 2

Etapa 2

Etapa 2

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

urma cercetărilor sale privind ereditatea. Însă teoria corelaţiei şi a regresiei a fost concepută de către Karl<br />

Pearson.<br />

Corelaţia descrie relaţia dintre două date numerice iar măsura sa o constituie coeficientul de corelaţie (Pearson).<br />

El poate fi interpretat ca fiind gradul relativ de imprăştiere în jurul liniei de regresie. Acesta poate lua valori între -<br />

;1 şi +1. Punctul -;1 caracterizează o relaţie perfect liniară negativă, punctul +1 o relaţie perfect liniară pozitivă iar<br />

punctul 0 lipsa unei relaţii liniare între cele două variabile. Corelaţia nu oferă o descriere corectă a relaţiilor<br />

dintre variabile<br />

atunci cand distribuţia uneia este asimetrică sau conţine valori extreme. În acest caz se va proceda în prealabil<br />

la o transformare a variabilelor şi anume o<br />

transformare în şiruri sau o transformare logaritmică.<br />

Se indică urmatoarea regulă în interpretarea coeficientului de corelaţie: intervalele (0; 0,25) respectiv (0; -<br />

0,25) relaţie slabă sau lipsa acesteia; intervalele (0,25; 0,5) respectiv (-0,25; -0,5) indică un anumit grad de relaţie,<br />

intervalele (0,5; 0,75) respectiv (-0,5; -0,75) o relaţie de la moderat la semnificativ iar valorile ce depăşesc 0,75 sau<br />

sunt mai mici de (-0,75) indică o relaţie strânsă. Din cauza marii variabilităţi a celor mai multe caracteristici<br />

biologice, se consideră cazurile de coeficienţi ce depăşesc în valoare absolută 0,95 ca fiind rezultatul unei erori.<br />

De asemenea trebuie ţinut cont şi de mărimea eşantionului . Menţionez că de multe ori se testează dacă<br />

coeficientul respectiv de corelaţie este semnificativ statistic luând în considerare volumul eşantionului cercetat.<br />

Corelaţia nu depinde de unitatea de măsură pe când regresia depinde.<br />

Efectuarea examenului histopatologic a avut drept urmare incadrarea tumorilor colorectale in sistemul<br />

international TNM (Tumor Nodes Metastasis) precum si gradarea acestora , stiut fiind faptul ca gradul de<br />

diferentiere si stadializarea sunt in stransa legatura cu prognosticul si terapia.<br />

CRITERII DE ANALIZA ;<br />

Grupa de varsta<br />

Tuseu rectal<br />

Nr noduli<br />

Echo suspect<br />

Meta<br />

Val PSA<br />

Grad tumoral 1, 2, 3<br />

Grad gleason<br />

Leziuni asociate<br />

PIN asociat<br />

Inflamatie<br />

Histochimie (albastru alcian)<br />

In aceasta etapa am analizat un lot de 50 de pacienti (CO si P1) internati in perioada septembrie 2008septembrie<br />

2009 al caror diagnostic de certitudine a fost « adenocarcinom de prostata ». Acest lucru inseamna<br />

ca includerea pacientilor in lotul de studiu a fost retroactiva, nu concomitent cu internarea in spital, ci dupa<br />

elaborarea diagnosticului de adenocarcinom. Mentionam faptul ca au fost si pacienti la care diagnosticul<br />

histopatologic a fost incert in privinta malignitatii, si in consecinta s-a asteptat confirmarea malignitatii. Analiza<br />

histopatologica nu a fost elaborata cu fonduri ale proiectului.<br />

Repartitia pe grupe de varsta a fost urmatoarea.<br />

Tabel 9. privind repartitia pe grupe de varsta a pacientilor din lot:<br />

GRUPA DE VARSTA NUMAR<br />

%<br />

(ani)<br />

PACIENTI<br />

41 – 50 0 0<br />

51 – 60 9 18%<br />

61 – 70 10 20%<br />

> 71 31 62%<br />

18

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!