laser capac membrana tesut lama Figura 4 – Sistemul de taiere si aderare al tesutului la capacul tubului de centrifuga. Pe acelasi capac pot fi depozitate si fragmente selectate de pe lame diferite. Laserul taie tesutul dar si membrana speciala pe care a fost acesta depozitat anterior, astfel incat, pe capacul colector tesutul e fixat prin intermediul membranei (figura 4). Membrana si capacul adeziv sunt inerte din punct de vedere chimic si nu au nici o influenta asupra proceselor biologice ulterioare. Software-ul controleaza laserul, capturarea de imagini si etapa de scanare a lamelor. Dupa microdisectie, capacul este inchis pentru continuarea extractiei biomoleculelor. Aplicatii: Din moment ce tumorile sunt alcatuite din populatii heterogene de celule aceasta tehnica este necesara pentru a inlesni analiza populatiilor pure de celule tumorale Regiunile izolate priin microdisectie reprezentand portiuni de tesut sau chiar celule izolate deo calitate ridicata, pot fi utilizate in continuare pentru extractia ADN (Emmert-Buck et al., 1996), ARN sau proteine. Extractia ARN este mult mai dificila decat cea a ADN datorita conditiilor speciale si restrictive care trebuie indeplinite si care cresc riscul de esec in acest caz. Cand se manipuleaza probe pentru extractia ARN, ritmul de lucru trebuie sa fie alert, iar mediul trebuie sa fie RNAze free. In acelasi timp toate materialele si solutiile cu care se lucreaza trebuie sa fie RNAze free. De asemenea ARN extras din tesuturi imparafinate are o calitate inferioara comparativ cu cel extras dun tesuturile inghetate sau proaspete. Atat in cazul extractiei ADN cat si in cazul extractiei ARN trebuie folosite kituri speciale pentru extractia acizilor nucleici din cantitati foarte mici de tesut. S-a analizat (P4) o baza de date alcatuita cu o suta de inregistrari continand datele furnizate de la partenii nostrii, medici in spitale. Pentru acesti pacienti ni s-au furnizat valori pentru varsta, scorul Gleason impreuna cu valorile ce-l compun, si PSA. Baza de date a fost alcatuita dupa cum s-a prezentat in § 2. S-au realizat selectiii de inregistrari din baza, alcatuindu-se noi grupe, dupa o serie de criterii prin care s-a dorit sa se puna si mai bine in evidenta anumite legaturi intre variabile. In continuare vom prezenta aceste grupe si analiza statistica a datelor ce le compun. Aceasta analiza s-a facut utilizand pachetul de programe de anliza statistica SPSS 15.0. In ceea ce priveste reprezentarile grafice s-a folosit atat SPSS cat si Excel din pachetul MS Office. a. lot general Din analiza datelor ce alcatuiesc grupul general ( 100 subiecti), rezulta ca este un grup cu o medie de varsta 69,46 (tab.1) , cu o repartitie normala avand in vedere valorile pentru coeficientul Skewness si Kurtosis ( tabel 1),. Acest lucru se poate observa si din graficul frecventelor (fig.1). N Mean Std. Deviation Skewness Std. Error of Skewness Kurtosis Std. Error of Kurtosis Valid Missing Tabel 1 Statistics varsta gl1 gl2 glt psa 100 100 100 100 100 0 0 0 0 0 69,46 2,80 3,10 5,86 26,6094 7,805 1,073 1,078 1,658 37,38095 ,429 ,210 -,153 -,193 3,518 ,241 ,241 ,241 ,241 ,241 ,161 -,449 -,544 -,071 15,469 ,478 ,478 ,478 ,478 ,478 28
10,0 7,5 Frequency 12,5 5,0 2,5 0,0 50 60 70 varsta 80 Figura 1 Curba frecventelor pentru varsta 30 20 Frequency 40 10 0 0 1 2 3 gl1 Figura 2 Curba frecventelor pentru gl1 4 90 5 100 6 Mean =69,46 Std. Dev. =7,805 N =100 Mean =2,8 Std. Dev. =1,073 N =100 Aceiasi normalitate se poate observa atat pentru scorul Gleason (fig 4), notat glt cat si pentru cele doua valori care-l compun notate gl1 si gl2, in timp ce pentru psa valorile sunt diverse , cu abatere mare si valori mari pentru coeficientul Kurtosis ( fig5). 29
- Page 1 and 2: Raportul Stiintific si Tehnic (RST)
- Page 3 and 4: medicala avand subiecti umani va fi
- Page 5 and 6: In patologia curenta a prostatei, s
- Page 7 and 8: In 1895 croitoreasa doctorului Alfr
- Page 9 and 10: SEMNE MAJORE SEMNE MINORE FOCAR TUM
- Page 11 and 12: Tabel 6. CLASIFICAREA HISTOLOGICALA
- Page 13 and 14: LEZIUNI DISPLAZICE PIN-HG LEZIUNI I
- Page 15 and 16: Tehnica histologica folosita a fost
- Page 17 and 18: Fig. 1. Gradul Gleason Avand in ved
- Page 19 and 20: 62% Repartitia in functie de grupel
- Page 21 and 22: REPARTITIA CAZURILOR IN FUNCTIE DE
- Page 23 and 24: 42% Repartitia cazurilor in functie
- Page 25 and 26: aminoacizi, si cu o GM de 34 kDa. E
- Page 27: 15 secunde in 3 bai de etanol de 10
- Page 31 and 32: 50 40 30 Frequency 60 20 10 0 0,00
- Page 33 and 34: varsta gl1 gl2 glt psa Pearson Corr
- Page 35 and 36: Figura 10. Curba de regresie , prez
- Page 37 and 38: 15 10 Frequency 20 5 0 0,00 10,00 2
- Page 39 and 40: 4 3 Frequency 5 2 1 0 50 60 70 vars
- Page 41 and 42: varsta gl2 glt psa Pearson Correlat
- Page 43 and 44: e. grupul pacientilor pentru care g
- Page 45 and 46: 10,0 7,5 Frequency 12,5 5,0 2,5 0,0
- Page 47 and 48: O reţea Bayesiana sau o reţea de
- Page 49 and 50: multiplii-Biologie Moleculara), Spi
- Page 51 and 52: 6705 85 ani 5975 71 ani 5974 72 ani
- Page 53 and 54: 69 - + + + - 9 G2 6 61 + - - + - 12
- Page 55 and 56: Figure 2 (opposite page). Molecular
- Page 57 and 58: are relevanta in conditiile in care
- Page 59 and 60: 11. Yamamoto, M., Takeda, K. & Akir
- Page 61 and 62: 86. DeMarzo, A.M., Nelson, W.G., Is
Change language