125 revista OK.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati
125 revista OK.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati
125 revista OK.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
5<br />
Victor Cilincă a prezentat în cotidianul „Viaţa<br />
liberă” un eveniment legat <strong>de</strong> un mare suflet românesc:<br />
Eufrosina Cojocaru, profesoară <strong>de</strong> limba română în<br />
satul Barta, raionul Reni: la Universitatea „B. P.<br />
Haş<strong>de</strong>u” din Cahul, la o manifestare <strong>de</strong>dicată Dunării,<br />
domnia sa şi-a lansat o carte, tipărită la Galaţi, la<br />
Ed.Zigotto! O carte care<br />
va fi balsam pentru<br />
sufletele copiilor <strong>de</strong><br />
„dincolo”, un<strong>de</strong>, nu<br />
<strong>de</strong>mult, o piesă pentru<br />
copii <strong>de</strong> Ion Creangă<br />
fusese interzisă, în<br />
turneu, ca pericol:<br />
promova limba română!<br />
„Legen<strong>de</strong>le Dunării şi<br />
alte povestiri” este<br />
îngrijită <strong>de</strong> profesorul<br />
George Lateş<br />
(colaboratorul nostru) şi<br />
am avut onoarea să-i fac<br />
şi câteva ilustraţii.<br />
„Suntem un grup<br />
<strong>de</strong> entuziaşti din<br />
Basarabia care am<br />
început să scriem ca să ajungă astfel şi limba română la copii şi<br />
tineri”, mi-a mărturisit autoarea (scrie în continuare Victor<br />
Cilincă), care a mai publicat doar două cărţi, ambele în România.<br />
„Am încercat să publicăm povestiri sau poezii în ziare (în<br />
Ucraina), dar n-am găsit loc nici<strong>de</strong>cum. Doar cu ajutorul domnului<br />
Vadim Bacinschi, <strong>de</strong> la O<strong>de</strong>ssa, am găsit înţelegere şi publicăm în<br />
<strong>revista</strong> românească „Concordia”, la Cernăuţi.” Un <strong>de</strong>sert minunat<br />
la bucatele oficiale ucrainene - limba <strong>de</strong> stat trebuie ştiută şi<br />
purtată, dar nici limba maternă nu se ca<strong>de</strong> uitată.<br />
În continuare, scriitorul Cilincă a tras un semnal <strong>de</strong> alarmă<br />
şi în privinţa situaţiei învăţământului în limba română din partea<br />
<strong>de</strong> sud a Basarabiei ucrainiene: Au rămas în raion doar trei şcoli<br />
un<strong>de</strong> se predă în limba română - acum trei ani funcţionau 18!<br />
Profesoara Cojocaru i-a convins din nou pe părinţi, bătând din<br />
uşă în uşă, să-şi <strong>de</strong>a copiii la şcoala românească: din toamnă va<br />
avea 22 <strong>de</strong> elevi. De un<strong>de</strong> se ve<strong>de</strong> că nu trebuie aşteptat totul <strong>de</strong><br />
la autorităţi.<br />
P.S. Cartea ne-a<br />
parvenit prin amabilitatea<br />
domnului Tudose Tatu,<br />
vechi colaborator şi el al<br />
revistei noastre, care ne-a<br />
dăruit şi o nouă carte a<br />
domniei sale, „Farul bătrân<br />
<strong>de</strong> Sulina – A<strong>de</strong>vărul<br />
<strong>de</strong>zvăluit”, carte apărută la<br />
Ed.Sinteze din Galaţi şi<br />
care contiună să prezinte<br />
preocupările pentru istoria<br />
Dunării <strong>de</strong> <strong>Jos</strong> ale domniei<br />
sale.<br />
(M.Th.)<br />
Basarabia din noi<br />
Maestrul Ştefan Coman<br />
la Galaţi<br />
Maestrul Ştefan Coman (născut la 13<br />
septembrie 1958 în comuna Ostrov – ju<strong>de</strong>ţul<br />
Tulcea) a fost prezent câteva zile la Galaţi, un<strong>de</strong>,<br />
împreună cu membrii ansamblului „Doina<br />
Covurluiului”, a pregătit o surpriză pentru<br />
festivalul <strong>de</strong> folclor care se apropie cu paşi mari.<br />
În numerele următoare vă vom prezenta un amplu<br />
interviu cu directorul ansamblului „Bala<strong>de</strong>le<br />
Deltei”. Foto 1: lângă coregraful Ion Horujenco.<br />
Dunărea <strong>de</strong> <strong>Jos</strong> MMXII