Deschide PDF - Bp-soroca.md

More documents

Recommendations

Info

stare cilindru cu piston sistem închis mecanic neizolat termic neizolat calorifer sistem deschis mecanic izolat termic neizolat Figura 1.1 turbină cu gaze sistem deschis mecanic neizolat termic neizolat termos sistem închis mecanic izolat termic izolat (adiabatic) ⇒ energetic izolat b) Starea sistemului. Parametri de stare. Echilibru termodinamic. Ecuaţia termică de Prin starea unui sistem se înţelege totalitatea proprietăţilor măsurabile, independente de forma exterioară a acelui sistem. Mărimile care exprimă proprietăţile unui sistem se numesc parametri de stare sau mărimi de stare. Mărimile de stare reiau aceeaşi valoare, ori de câte ori sistemul revine în aceeaşi stare, independent de stările intermediare prin care a trecut sistemul. Descrierea unui sistem termodinamic cu ajutorul mărimilor de stare este posibilă numai în cazul în care mărimile de stare nu se modifică în timp, adică sistemul este în echilibru termodinamic. Echilibrul unui sistem izolat este determinat de echilibrul mecanic (presiune constantă), echilibrul termic (temperatură constantă), echilibrul chimic (concentraţie constantă). Un sistem închis care se găseşte în stare de echilibru termodinamic poate fi împărţit cu ajutorul unui perete subţire în două subsisteme. Starea sistemului nu se modifică prin această operaţie. Cele două subsisteme vor avea de asemenea aceeaşi stare şi diferă numai prin volumul lor, respectiv prin cantităţile de substanţă conţinută. Toate mărimile de stare care nu se schimbă prin divizarea sistemului se numesc mărimi de stare intensive. Acestea sunt independente de masa sistemului. Ex. presiunea, temperatura (p,T). 6
Mărimile de stare care îşi modifică valoarea prin divizarea sistemului, proporţional cu masa subsistemelor, reprezintă mărimi de stare extensive. Ex. volumul, energia (V,E). Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului, se preferă a se lucra cu mărimile corespunzătoare masice sau specifice, care se obţin împărţind mărimea respectivă prin masa sistemului. Mărimile masice sau specifice astfel obţinute se comportă ca şi mărimile de stare intensive. Exemple: V v = [m m 3 /Kg] volum masic sau volum specific, deci volumul pentru 1 Kg de substanţă E e = [J/Kg] energie masică sau energie specifică, deci energia pentru 1 Kg de m substanţă Mărimile extensive se notează cu majuscule (V, E), iar mărimile intensive şi specifice cu litere mici (p, ρ , v, e) cu excepţia temperaturii absolute (T). Temperatura în grade Celsius se notează cu t, timpul cu τ , iar viteza cu w. Mărimile de stare care intervin în termodinamică se împart în mărimi termice de stare (presiunea, temperatura, volumul) care definesc un sistem din punct de vedere termic şi mărimi calorice de stare (energia internă, entalpia, entropia) care variază datorită schimbului de energie sub formă de căldură. Între parametrii de stare ai unui sistem există, în general, relaţii de legătură precizate de legi fizice, de aceea unii parametri de stare pot fi aleşi ca independenţi. Ceilalţi care rezultă din relaţia de legătură sunt numiţi dependenţi. În mod uzual se aleg ca parametri de stare mărimile care pot fi mai uşor măsurate, spre exemplu: presiunea, volumul, temperatura. Pentru un sistem omogen, se poate demonstra că sunt suficienţi 2 parametri de stare pentru a preciza starea sistemului. Oricare alt parametru este dependent de cei 2 parametri printr-o funcţie de forma: p = p (v,T) sau v = v (p,T) sau T = T (p,v) Cele 3 relaţii pot fi scrise sub formă implicită: F (p,v,T) =0 care reprezintă ecuaţia termică de stare. c) Transformarea fizică de stare Apariţia unui dezechilibru între sistem şi mediul exterior conduce la modificarea unuia sau a mai multor parametri de stare, deci a stării sistemului. Modificarea încetează când sistemul revine într-o nouă poziţie de echilibru cu mediul exterior. Se numeşte transformare fizică de stare succesiunea continuă de stări prin care sistemul trece dintro stare de echilibru numită stare iniţială (1) în altă stare de echilibru numită stare finală (2). Clasificare c1) - Dacă starea iniţială este distinctă de cea finală, transformarea se numeşte evoluţie. Dacă sistemul revine în starea iniţială, el efectuează o transformare închisă numită ciclu termodinamic. 7
Page 1 and 2: CUPRINS Cuvânt înainte 1. Noţiun
Page 3: 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Obiect
Page 7 and 8: enunţurile şi expresiile matemati
Page 9 and 10: Figura 2.2 Convenţia de semn: L >
Page 11 and 12: p 1V 1T 1 1 Lt 12 maşină termică
Page 13 and 14: Pentru o transformare elementară,
Page 15 and 16: unde: E1, E2 = energia totală a ag
Page 17 and 18: sau du di ⎛∂u ⎞ ⎛ ∂u ⎞
Page 19 and 20: Rezultă relaţia pentru masa de su
Page 21 and 22: Din relaţia 3.1: m = n Mi şi din
Page 23 and 24: Figura 3.3 3.4 Transformările simp
Page 25 and 26: Figura 3.6 În relaţia p1 V1 = p2
Page 27 and 28: Reprezentarea grafică Figura 3.8 S
Page 29 and 30: legea Dalton ∑pi = T ∑miR i ⇒
Page 31 and 32: Adică, pentru o transformare cicli
Page 33 and 34: δQ Limita sumei este de fapt integ
Page 35 and 36: Figura 4.5 Se consideră evoluţia
Page 37 and 38: ⇒ dU = mcvdT (4.10) dI = mcpdT (4
Page 39 and 40: Δ s = s2 - s1 = 0 δ q = 0 (cu med
Page 41 and 42: Exemplu: pentru calculul turbinelor
Page 43 and 44: 5.1.2 Ecuaţiile calorice de stare
Page 45 and 46: presiune p, va exista o temperatur
Page 47 and 48: Figura 5.5 Procesul de vaporizare e
Page 49 and 50: Figura 5.7 5.2.3 Determinarea mări
Page 51 and 52: Figura 5.10 5.2.4 Transformările d
Page 53 and 54: ⇒ 1 2 1 [ ( ) ( ) ] v ' x v " v '
Page 55 and 56:
Laminarea este o transformare ireve
Page 57 and 58:
T i 1 4 3 5 p 2 6 2 2 irev i 2irev
Page 59 and 60:
presiunea parţială pv creşte şi
Page 61 and 62:
⎡ W ⎤ Factorul de proporţional
Page 63 and 64:
) Perete cilindric de lungime mare
Page 65 and 66:
Dacă mişcarea fluidului este cauz
Page 67 and 68:
Fenomenul are sens dublu. Astfel, u
Page 69 and 70:
unde ε 12 = factorul mutual de emi
Page 71 and 72:
⎧ • ⎪ q t f − t = 1 1 ⎪
Page 73 and 74:
Din punct de vedere funcţional, nu
Page 75 and 76:
Δ t Δt = t − t m m1 m2 t1′ +
Page 77 and 78:
Rezultă 32 kg S + 1kmol O →1 kmo
Page 79 and 80:
a2. compresoare cu piston etajat a3
Page 81 and 82:
PMI Figura 8.4 Fazele funcţionări
Page 83 and 84:
Din (8.4) ⇒ ⎛ 0 = 1− ε ⎜ 0
Page 85 and 86:
dK = dK = r× c ⋅dm = r c cos α
Page 87 and 88:
Figura 9.1 2 - 3 = condensare izoba
Page 89 and 90:
2 - 2′ - 3 = răcirea vaporilor (
Page 91 and 92:
În compresor fluidul de lucru este
Page 93 and 94:
Deoarece în cilindru nu evoluează
Page 95 and 96:
Lf = lucrul mecanic de frecare Lsa
show all

Deschide PDF - Bp-soroca.md

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?