Deschide PDF - Bp-soroca.md

More documents

Recommendations

Info

η ex ( Ex ) Q 1 ( Ex Q ) − π 1 12 12 = 1− ( Ex Q ) ( Ex Q ) 1 1 L utilefectiv π = = unde ( Q ) 1 Ex reprezintă exergia căldurii în starea iniţială, adică înainte de transformarea ireversibilă din maşina termică L η ex L = util efectiv util efectiv primit util efectiv primit t real ( Ex ) ( Ex Q ) L Q ηt C η 1 = Q Q primit 1 = L Q util teoretic Q primit η = treal η ex = unde η treal este randamentul termic al ciclului real ireversibil, tC ηtC randamentul termic al ciclului Carnot reversibil între aceleaşi extreme de temperaturi. η este Observaţie: cu cât se perfecţionează mai mult maşina termică, cu atât η ex tinde spre valoarea 1, adică treal η . η tinde spre tC 5. GAZE REALE. VAPORI. CICLUL CLAUSIUS – RANKINE. AERUL UMED 5.1 Gaze reale 5.1.1 Generalităţi Gazele reale nu satisfac decât cu aproximaţie legile gazului ideal, pentru care moleculele gazului se presupun punctiforme, lipsite de volum propriu, perfect elastice şi fără interacţiune reciprocă. La presiuni mari şi temperaturi mici, moleculele sunt mai apropiate, deci volumul propriu al moleculelor şi forţele intermoleculare nu pot fi neglijate. În acest caz, gazele reale prezintă abateri mari faţă de gazele ideale. Comportarea gazelor reale a fost pusă în evidenţă, printre alţii şi de Andrews, care a studiat pe cale experimentală comprimarea izotermă a gazelor reale. Figura 5.1 44 K = punct critic; I = zona fazei lichide; II = zona bifazică (lichid + vapori); III = zona fazei gazoase; IV = substanţă în stare supracritică. Pentru gazul ideal: pv = R i T ⇒ pv = 1 R T S-a constatat experimental că pv pentru gazul real: = z ≠1 , R iT z = factor de comprimare. i
5.1.2 Ecuaţiile calorice de stare ale gazelor reale sub formă diferenţială (⇔ expresiile pentru du, di, ds în funcţie de parametrii de stare) Pentru entalpie În capitolul 3 a fost prezentată relaţia (3. ) pentru entalpie: ⎛ ∂i ⎞ di = cp dT + ⎜ ⎟ dp (5.1) ⎝∂p ⎠T ⎛∂i ⎞ Calculul derivatei parţiale ⎜ ⎟ din relaţia 5.1: ⎝∂p ⎠T δq PT1 di − vdp ds = = ⇒ Tds = di − vdp (5.2) T T Entropia s şi entalpia i fiind mărimi de stare, se pot exprima în funcţie de 2 parametri de stare T,p sau T,v sau p,v. şi Exemplu: i = i (T, p) s = s (T, p) Diferenţiind funcţiile i şi s şi înlocuind în (5.2) ⇒ ⎡⎛ ∂s ⎞ ⎛ ∂s ⎞ ⎤ ⎛ ∂i ⎞ ⎛ ∂i ⎞ T⎢⎜ ⎟ dT + ⎜ ⎟ dp ⎥ = ⎜ ⎟ dT + ⎜ ⎟ dp −vdp ⎢⎣ ⎝∂T ⎠p ⎝∂p ⎠ T p p T ⎥⎦ ⎝∂ ⎠ ⎝∂ ⎠T egalând coeficienţii diferenţialelor dT şi dp ⇒ ⎛ ∂s ⎞ ⎛ ∂i ⎞ T⎜ ⎟ = ⎜ ⎟ ⎝∂T ⎠ ⎝∂T ⎠ p p ⎛ ∂s ⎞ T⎜ ⎟ ⎝∂p ⎠T ⎛ ∂i ⎞ = ⎜ ⎟ ⎝∂p ⎠T −v ⎛ ∂s ⎞ din (5.3) ⇒ ⎜ ⎟ ⎝ ∂T ⎠ 1 ⎛ ∂i ⎞ = ⎜ ⎟ T ⎝ ∂T ⎠ derivând în raport cu presiunea p, rezultă: ⎛ 2 ∂ s ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ T p⎟ ⎝∂ ∂ ⎠ (5.5) p, T = ⎛ ∂s ⎞ din (5.4) ⇒ ⎜ ⎟ ⎝∂p ⎠ ⎛ 2 ∂ s ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝∂p∂T ⎠ (5.6) T, p = − p p 2 1 ⎛ ∂ i ⎞ ⎜ ⎟ T ⎜ T p⎟ ⎝∂ ∂ ⎠ p, T 1 ⎡⎛ ∂i ⎞ = ⎢⎜ ⎟ T ⎢⎣ ⎝∂p T ⎠T ⎤ − v⎥ derivând în raport cu T, rezultă: ⎥⎦ 1 2 T ⎡⎛ ∂i ⎞ ⎢⎜ ⎟ ⎢⎣ ⎝∂p ⎠T ⎤ ⎡⎛ 2 1 ∂ i ⎞ −v⎥+ ⎢⎜ ⎟ ⎢ ⎜ ⎟ ⎥⎦ T ⎣⎝∂p ∂T ⎠T, p ⎛∂v ⎞ ⎤ −⎜ ⎟ ⎥ ⎝∂T ⎠p ⎥ ⎦ Aplicând teorema lui Schwartz: din (5.5) şi (5.6) ⇒ rezultă ⎛ ∂i ⎞ ⎜ ⎟ ⎝∂p ⎠ T din (5.7)şi (5.1) ⇒ ⎛ 2 ∂ i ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ T p ⎟ ⎝∂ ∂ ⎠ ⎛∂v ⎞ = −T⎜ ⎟ ⎝∂T ⎠ di p, T p + v 2 2 ∂ f ∂ f = . ∂x∂ y ∂y∂ x 1 ⎡⎛ ∂i ⎞ = − ⎢⎜ ⎟ T ⎢⎣ ⎝∂p ⎠ ⎡ ⎛∂v ⎞ ⎤ cpdT + ⎢v −T⎜ ⎟ ⎥dp ⎢⎣ ⎝∂T ⎠p ⎥⎦ T ⎤ ⎛ 2 ∂ i ⎞ −v⎥+ ⎜ ⎟ ⎜ p T ⎟ ⎥⎦ ⎝∂ ∂ ⎠ T, p ⎛∂v ⎞ −⎜ ⎟ ⎝∂T ⎠ p (5.3) (5.4) (5.7) = (5.8) Relaţia (5.8) reprezintă ecuaţia calorică de stare a gazului real pentru entalpie. Similar se pot determina expresiile pentru du şi ds. 45
Page 1 and 2: CUPRINS Cuvânt înainte 1. Noţiun
Page 3 and 4: 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Obiect
Page 5 and 6: Mărimile de stare care îşi modif
Page 7 and 8: enunţurile şi expresiile matemati
Page 9 and 10: Figura 2.2 Convenţia de semn: L >
Page 11 and 12: p 1V 1T 1 1 Lt 12 maşină termică
Page 13 and 14: Pentru o transformare elementară,
Page 15 and 16: unde: E1, E2 = energia totală a ag
Page 17 and 18: sau du di ⎛∂u ⎞ ⎛ ∂u ⎞
Page 19 and 20: Rezultă relaţia pentru masa de su
Page 21 and 22: Din relaţia 3.1: m = n Mi şi din
Page 23 and 24: Figura 3.3 3.4 Transformările simp
Page 25 and 26: Figura 3.6 În relaţia p1 V1 = p2
Page 27 and 28: Reprezentarea grafică Figura 3.8 S
Page 29 and 30: legea Dalton ∑pi = T ∑miR i ⇒
Page 31 and 32: Adică, pentru o transformare cicli
Page 33 and 34: δQ Limita sumei este de fapt integ
Page 35 and 36: Figura 4.5 Se consideră evoluţia
Page 37 and 38: ⇒ dU = mcvdT (4.10) dI = mcpdT (4
Page 39 and 40: Δ s = s2 - s1 = 0 δ q = 0 (cu med
Page 41: Exemplu: pentru calculul turbinelor
Page 45 and 46: presiune p, va exista o temperatur
Page 47 and 48: Figura 5.5 Procesul de vaporizare e
Page 49 and 50: Figura 5.7 5.2.3 Determinarea mări
Page 51 and 52: Figura 5.10 5.2.4 Transformările d
Page 53 and 54: ⇒ 1 2 1 [ ( ) ( ) ] v ' x v " v '
Page 55 and 56: Laminarea este o transformare ireve
Page 57 and 58: T i 1 4 3 5 p 2 6 2 2 irev i 2irev
Page 59 and 60: presiunea parţială pv creşte şi
Page 61 and 62: ⎡ W ⎤ Factorul de proporţional
Page 63 and 64: ) Perete cilindric de lungime mare
Page 65 and 66: Dacă mişcarea fluidului este cauz
Page 67 and 68: Fenomenul are sens dublu. Astfel, u
Page 69 and 70: unde ε 12 = factorul mutual de emi
Page 71 and 72: ⎧ • ⎪ q t f − t = 1 1 ⎪
Page 73 and 74: Din punct de vedere funcţional, nu
Page 75 and 76: Δ t Δt = t − t m m1 m2 t1′ +
Page 77 and 78: Rezultă 32 kg S + 1kmol O →1 kmo
Page 79 and 80: a2. compresoare cu piston etajat a3
Page 81 and 82: PMI Figura 8.4 Fazele funcţionări
Page 83 and 84: Din (8.4) ⇒ ⎛ 0 = 1− ε ⎜ 0
Page 85 and 86: dK = dK = r× c ⋅dm = r c cos α
Page 87 and 88: Figura 9.1 2 - 3 = condensare izoba
Page 89 and 90: 2 - 2′ - 3 = răcirea vaporilor (
Page 91 and 92: În compresor fluidul de lucru este
Page 93 and 94:
Deoarece în cilindru nu evoluează
Page 95 and 96:
Lf = lucrul mecanic de frecare Lsa
show all

Deschide PDF - Bp-soroca.md

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?