Manual de Monitorizare şi Evlauare pentru rapoartele ... - arddzi

Manual de Monitorizare şi Evlauare pentru rapoartele trimestriale
destinat personalului AZM
Revizuit de Hart Group în asociere cu CURS
21 Decembrie 2007
1

Manualul de monitorizare este realizat ca parte în executarea contractului pentru
Monitorizarea şi Evaluarea Impactului Social dintre AZM şi Hart Group în asociere cu
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS, Universitatea Brandenburgische Cottbus,
Institutul de Cercetare a CalităŃii VieŃii al Academiei Române.
Manualul de Monitorizare a fost revizuit şi adaptat în conformitate cu noua
metodologie folosită pentru evaluarea impactului şi în baza rezultatelor instruirii furnizate
angajaŃilor regionali şi de la centru ai AZM în Octombrie-Decembrie 2007.
Manualul se vrea a fi o referinŃă generală pentru rapoartele trimestriale şi conŃine
sistemul de informaŃii necesare pentru întocmirea acestora.
El are la bază cursurile oferite angajaŃilor regionali şi de la centru ai AZM, pentru a
realiza sistemul de informaŃii necesar întocmirii rapoartelor trimestriale. Manualul se vrea a
fi o referinŃă generală pentru rapoartele trimestriale.
Lucrarea este împărŃită în trei părŃi. Partea I oferă o imagine generală, o expunere
argumentată a indicatorilor de performanŃă folosiŃi în rapoartele trimestriale, şi arată modul
în care ei se potrivesc cu planul de Monitorizare a Impactului Social în general. Partea a II-a
cuprinde instrucŃiuni amănunŃite pentru culegerea indicatorilor, iar partea a III-a tratează
probleme metodologice.
1.1. MONITORIZAREA IMPACTULUI SOCIAL: PRIVIRE GENERALĂ ..................................6
1.1.2. Introducere ...........................................................................................................................6
1.2. Programul de monitorizare şi evaluare.......................................................................................9
1.2.1. Introducere ...........................................................................................................................9
1.2.2 Estimare, Evlauare şi Monitorizare ..................................................................................10
1.2.3 Monitorizarea......................................................................................................................11
1.2.4 Evaluarea. ............................................................................................................................11
1.2. 5 Terminologie /termeni utilizaŃi ........................................................................................12
1.2.5 In Concluzie.........................................................................................................................15
2

1.3. SURSE STATISTICE...........................................................................................................16
1.3.1. CE SUNT STATISTICILE OFICIALE? .........................................................................16
1.3.2. DE CE EXISTĂ STATISTICI OFICIALE? ....................................................................16
1.3.3. SURSELE STATISTICILOR OFICIALE .......................................................................17
1.3.4. ACCESUL LA STATISTICILE OFICIALE ..................................................................19
1.3.5. DE CE FOLOSIM STATISTICILE OFICIALE ? ...........................................................20
1.3.6. PROBLEMELE STATISTICILOR OFICIALE...............................................................20
1.3.7. ÎMBUNĂTĂłIREA ACURATEłEI STATISTICILOR OFICIALE..............................24
1.4. ANCHETELE .......................................................................................................................25
1.4.1. CE ESTE O ANCHETĂ? ................................................................................................25
1.4.2. DE CE SĂ REALIZĂM O ANCHETĂ?.........................................................................26
1.4.3. TIPURI DE ANCHETE...................................................................................................26
1.4.4. MODURI DE REALIZARE A ANCHETEI ...................................................................27
1.4.5. ETAPELE CERCETĂRII PRIN INTERMEDIUL ANCHETEI.....................................28
1.4.6. PRETESTAREA..............................................................................................................29
1.4.7. ADMINISTRAREA CHESTIONARULUI.....................................................................30
1.4.8. EŞANTIONAREA...........................................................................................................30
1.4.9. SELECłIA EŞANTIONULUI.........................................................................................30
1.4.10. TIPURI DE EŞANTION................................................................................................31
1.4.11. CÂT DE MARE AR TREBUI SĂ FIE EŞANTIONUL?..............................................33
1.4.12. ACURATEłEA EŞANTIONULUI...............................................................................33
1.5. ANALIZE CALITATIVE ....................................................................................................34
1.5.1. CE ESTE O CERCETARE CALITATIVĂ?...................................................................34
1.5.2. TIPURI DE CERCETĂRI CALITATIVE.......................................................................34
1.5.3. ÎNREGISTRAREA INTERVIURILOR ..........................................................................35
1.5.4. GHIDUL DE INTERVIU ................................................................................................36
1.5.5. INTERVIURILE INDIVIDUALE ...................................................................................36
1.5.6. FOCUS-GRUPURILE .....................................................................................................36
1.5.7. GHIDURILE DE INTERVIU ÎN CERCETARE.............................................................39
1.6. INDICATORI DE PERFORMANłĂ.................................................................................43
1.6.1. MĂSURĂRI ŞI INDICATORI........................................................................................43
1.6.2. UN BUN INDICATOR....................................................................................................43
1.6.3. DEZAVANTAJELE INDICATORILOR ........................................................................44
3

1.6.4. IMPLICAłII DE CONJUNCTURĂ................................................................................45
1.7. INDICATORI PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI.....................................................47
1.7.1. CE ÎNSEAMNĂ O ÎNTREPRINDERE MICĂ? ............................................................47
1.7.2. SĂ ÎNłELEGEM ÎNTREPRINDERILE MICI ...............................................................49
1.7.3. CARACTERISTICILE DISTINCTIVE ALE ÎNTREPRINDERILOR MICI .................49
1.7.4. INFLUENłELE EXERCITATE ASUPRA UNEI ÎNTREPRINDERI MICI..................50
1.8. STATISTICILE PIEłEI MUNCII ....................................................................................52
1.8.1 IERARHIA INFORMAłIILOR ECONOMICE...............................................................52
1.8.2. INDICATORI CHEIE AI PIEłEI MUNCII ....................................................................53
1.8.3. PARTICIPAREA ÎN “LUMEA MUNCII”......................................................................53
1.8.4. OCUPAREA ÎN MUNCĂ ...............................................................................................54
1.8.5. STATUS OCUPAłIONAL .............................................................................................55
1.8.6. OCUPAREA PE SECTOARE.........................................................................................55
1.8.7. LUCRĂTORII CU NORMĂ PARłIALĂ......................................................................56
1.8.8. ORELE DE LUCRU........................................................................................................56
1.8.9. OCUPAREA ÎN SECTORUL INFORMAL URBAN.....................................................57
1.8.10. ŞOMAJ ..........................................................................................................................58
1.8.11. ŞOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR.........................................................................59
1.8.12. ŞOMAJUL PE TERMEN LUNG ..................................................................................59
1.8.13. ŞOMAJUL DATORAT NIVELULUI DE EDUCAłIE................................................60
1.8.14. SUBOCUPARE ÎN RAPORT CU TIMPUL.................................................................60
1.8.15. RATA INACTIVITĂłII(ECONOMIA INFORMALĂ) ...............................................61
1.8.16. ŞCOLARIZARE ŞI ANALFABETISM ........................................................................61
1.8.17. INDICI REALI DE CALCULARE A SALARIULUI ÎN SECTOARELE
PRODUCTIVE ..........................................................................................................................62
1.8.18. RATA DE COMPENSAłIE PE ORĂ ..........................................................................63
1.8.19. PRODUCTIVITATEA MUNCII ŞI COSTURILE UNITĂłII DE MUNCĂ ...............63
1.8.20. SĂRĂCIA ŞI DISTRIBUłIA VENITULUI..................................................................64
1.8.21. ALłI INDICATORI GENERALI..................................................................................64
Rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB);PIB-ul pe cap de locuitor;.........................65
1.8.22. SISTEMUL CANADIAN DE INFORMARE PRIVIND PIAłA MUNCII..................65
2.1. chestionare de monitorizare.......................................................................................................69
2.1.1. INTRODUCERE .............................................................................................................69
4

2.1.2. CONSIDERAłII ASUPRA SCOPULUI ŞI METODELOR PROGRAMULUI ............69
2.1.3. ANALIZA ETAPELOR ŞI NIVELURILOR DE MONITORIZARE PENTRU SCHEMA
ETIS, CA EXEMPLU................................................................................................................71
2.1.4. POSIBILE CERINłE AZM DE MONITORIZARE .......................................................73
2.1.5. CHESTIONARE..............................................................................................................75
3. Culegerea datelor pentru rapoarte trimestriale ...........................................................................76
3.1. Fişele de înregistrare a datelor.............................................................................................76
3.2. Organizarea regională ..........................................................................................................76
Definirea celor 6 regiuni miniere: nivelul teritorial de analiză ..................................................76
2.2. DESCRIEREA INDICATORILOR SOCIO-ECONOMICI.CONCEPTE ŞI DEFINIłII
DE BAZĂ......................................................................................................................................94
2.3. SURSE DE DATE PENTRU INDICATORII CERUłI ÎN RAPOARTELE
TRIMESTRIALE ........................................................................................................................98
3.4. Daze de date Excel..............................................................................................................102
Anexe ...............................................................................................................................................103
Anexa A– Chestionare si alte instrumente pentru Programul de Stimulente..............................104
Anexa B – Chestionare şi alte instrumente pentru Programul “Centre de afaceri şi suport pentru
întreprinzători”................................................................................................................................116
Anexa C – Chestionar şi alte instrumente pentru schema de Micro-Credite...............................135
Anexa D – Chestionare şi alte instrumente pentru programul SGM ...........................................159
Anexa E – Chestionare şi alte instrumente pentru programul Creşterea CapacităŃii Comunitare
..........................................................................................................................................................161
Anexa F – Chestionare şi alte instrumente pentru programul Infrastructură Muncipală .........175
5

1.1. MONITORIZAREA IMPACTULUI SOCIAL: PRIVIRE
GENERALĂ
1.1.2. Introducere
Monitorizarea Impactului Social implementat între 2000-2005 a fost gândit ca un proiect
pilot de monitorizare a impactului social al măsurilor de intervenŃie luate cu scopul de a
reduce efectele restructurării în industria minieră, iar proiectul pilot s-a dovedit a fi eficient.
În perioada 1997-2005, un număr de scheme de intgervenŃie au fost elaborate de guvernul
României iar o parte dintre acestea au fost implementate şi monitorizate de AZM.
Monitorizarea Impactului Social a fost destinat monitorizării efectelor socio-economice ale
restructurării pe baza a diferiŃi indicatori măsuraŃi în timp dar şi a rezultatelor cumulative ale
măsurilor de intervenŃie şi a urmărit să identifice efectivitatea măsurilor de intervenŃie dar şi
contextul general al restructurării.
Următorul Proiect Evaluarea şi Monitorizarea Impactului Social a fost gândit cu scopul de a
releva cele mai eficiente măsuri pentru reducerea impactului social după procesul de
restructurarea focalizându-se pe dezvoltarea comunitară şi regenerarea socio-economică în
zonele afectate.
6

În tabelul de mai jos sunt rezumate principalele puncte ale SIME:
Măsuri de
intervenŃie
Principalele
rapoarte care
trebuie furnizate
SIME
Schema de stimulente financiare şi instruire (ETIS)
Managementul Centrelor de afaceri şi sprijin pentru
întreprinzători;
Schema de micro-credite
Schema de granturi mici (SGM);
Creşterea CapacităŃii ComunităŃilor (CCC);
Proghramul de Infrastructură Municipale (IM)
Cele mai multe dintre aceste scheme, cu excepŃia ETIS, sunt
la începutul implementării
Raport de progres trimestrial privind intrările şi ieşirile
proiectului pe baza datelor furnizate de coordonatori de
programe şi de consultanŃii AZM.
Raport consolidat pentru fiecare fază:
Baseline,
mid-term,
end of the project.
Surse de date O varietate de surse de date:
a) Analiză secundară a statisticilor oficiale şi
administrative procurate de la:
b) Institutul NaŃional de Statistică, AngenŃia
NasŃională pentru IMM şi CooperaŃii, Camera de ComerŃ,
ANOFM.
c) Studiul Baseline pe bază de sondaje representative
pentru fiecare sub-componentă şi, unde este posibil, pe
regiuni miniere.
d) Studiu Panel. Sondaj la nivleul a cel puŃin 150 de
gospodării selectate din rândul beneficiarilor şi nonbeneficiarilor
e) Cercetări calitative
f) ComparaŃii cu grupurile de control
7

Tipuri de baze de
date
Indicatori
Monitorizare
internă
Pentru date cantitative şi calitative: ETIS, schema
de micro-credite, Managementul centrelor de
afaceri şi sprijin pentru întreprinzători , CCC, IM;
baze de date pentru fiecare sub-componentă la
nivleul anului 2007;
Date calitative pentru stadiul baseline:
transcripturile focus-grupurilor şi interviurilor în
profunzime, studii de caz.
Indicatori pentru monitorizare şi evaluare pentru fiecare
ditnre programe şi
a) Input/intrări;
b) Output/ieşiri
c) Outcome/rezultate
Sistemul de monitorizare ar trebui să capaciteze AZM
• Să înŃeleagă dinamica schimbărilor din comunităŃile
miniere
• Să măsoare impactul individual al măsurilor de intervenŃie
• Să identifice efectivitatea unei anumite politici
8

1.2. Programul de monitorizare şi evaluare
1.2.1. Introducere
Atât cel care finaŃează programul cât şi populaŃia pentru care este destinat programul doresc
să cunoască cât de bine se desfăşoară acesta şi dacă prin acest program se furnizează ceea ce
ar trebui să se furnizeze iar acestea sunt întrebările la care încearcă să răspundă
monitorizarea şi evlauarea. Monitoirzarea şi evaluarea pot fi privite ca activităŃi separate, dar
de cele mai multe este nevoie de amândouă.
RelaŃia dintre cel care finaŃează programul 1 şi populaŃia sau organizaŃia beneficiară de
program este la fel de importantă ca relaŃia dintre cumpărător şi vânzător. FinanŃatorul
programului este cumpărătorul/clientul care are banii şi care vrea să cumepere produsul sau
serviciul, iar furnizorul programului este vânzătorul care vrea să vândă acel produs sau
serviciu în schimbul banilor. ObligaŃia îl vizează pe finanŃator pentru a se asigura că
produsul sau serviciul pentru care plăteşte va fi furnizat.
Această analogie subliniază un alt aspect al finaŃării programului. Un client cumpără un bun
sau un serviciu, nu doar pentru a avea acel produs sau serviciu pentru ci pentru beneficiile
pe care i le-ar putea aduce. De obicei furnizorul este de acord să furnizeze bunul sau
serviciul şi de obicei nu garantează pentru beneficiile aşteptate. De exemplu, uneori oamenii
cumpără un produs de îmbrăcăminte nouă pentru că vor să arate mai atractiv. Însă
vânzătorul de îmbrăcăminte este obligat numai să furnizeze un produs de îmbrăcăminte bine
făcut şi nu atractivitate.
Un program nu face excepŃie de la aceste reguli. Furnizorul de program poate împărtăşi
aşteptările finanŃatorului referitoare la rezultatele ulterioare la care programul ar putea duce,
dar nu se angajează (sau nu ar trebui) să furnizeze acele rezultate. De exemplu, aşteptările
9

vis-a-vis de un program de instruire poate fi acela de a ajuta participanŃii să-Ńi găsescă un job
mai bun, prin oferirea unui plus de calificare. Totuşi furnizorul de intruire nu se obligă decât
să furnizeze instruirea, nu şi job-ul. Job-ul este beneficiul căutat iar intruirea este serviciul
furnizat.
1.2.2 Estimare, Evlauare şi Monitorizare
Estimarea, evaluarea şi monitorizarea se realizează de obicei în anumite stadii ale
programului.
• Estimarea ar trebui realizată înainte începerii programului cu scopul de a vedea care
este programul care trebuie derulat. Iar o dată ce programul a început, estimarea este
de domeniul trecutului şi prin urmare nu se va mai discuta în această lucrare decât
despre monitorizare şi evaluare.
• Monitorizarea ar trebui realizată pe parcursul derulării programului pentru a vedea ce
se întâmplă şi cum funcŃionează programul.
• Evaluarea ar trebui realizată prin urmare după derularea programului, sau după
derularea anumitor părŃi din program, pentru a vedea ce s- a reuşit prin program şi ce
anume diferenŃe a produs.
Monitorizarea este un proces continuu de colectare şi analiză a informaŃiilor cu scopul de a
stabili cum este implementat un proiect sau program, relaŃia cu performanŃa aşteptată.
Evaluarea este un stadiu ulterior şi poate fi realizată cu unul, două sau mai multe scopuri:
• Poate avea un scop de îmbuntăŃire şi învănŃare cum să furnizezi informaŃii ce ar
putea ajuta pe cei vizaŃi şi astfel să îmbunătăŃească realizarea, operaŃonalizarea şi
rezultatele unei iniŃiative de politică.
• Poate avea un scop demostrativ prin examinarea diferenŃelor pe care iniŃiativa de
politică le-a produs asupra indivizilor sau firmelor sau asupra paramentrilor
economici şi sociali pe care urmăreşte să-i influenŃeze.
1 NB. Atât programele, cât şi proiectele sau politicile toate pot fi monitorizate şi evaluate. Pentru a nu face confuzie în
această lucrare este utilizat de obicei cuvântul program.
10

1.2.3 Monitorizarea
Monitorizarea se desfăşoară pe perioada de derulare a programului şi presupune observarea
şi înregistrarea modului în care se derulează programul, inclusiv identificarea şi înregistrarea
diferitelor sale input-uri, output-uri sau rezultate (pentru o descriere referitoare la output-uri
şi outcom-uri vezi mai jos)
De ce monitorizăm. Printre motivele care stau la baza monitorizării enumerăm:
• Pentru că aşa cere contractul.
• Pentru a şti ce se întâmplă.
• Pentru a Ńine sub observaŃie proiectul.
• Pentru a oferi feedback celor interesaŃi.
Procesul de monitorizare. Procesul de monitorizare presupune:
• Stabilirea exactă a ceea ce urmează a fi monitorizat: problematici şi întrebări.
• Decizia supra abordărilor de cercetare.
• Alegerea indicatorilor şi metodelor relevante.
• Alegerea unităŃilor de analiză şi a respondenŃilor.
• Alegerea formatului datelor, timing-ul şi responsabilităŃi.
• Colectarea datelor, analiza şi diseminarea.
1.2.4 Evaluarea.
Evaluarea se realizaeză după terminarea programului, sau cel puŃin după ce primele rezultate
ale programului au fost furnizate. În general scopul este acela de a evalua ce s-a întâmplat ca
rezultat al derulării programului, compararea a ce s-a previzionat a se întâmpla şi ce s-ar fi
întâmplat dacă programul nu s-ar fi derulat, condiŃiile rămânând constante, şi pentru a trage
concluziile.
Evaluarea a fost descrisă ca un proces obiectiv şi sistematic de evlauare a rezultatelor unui
program sau unui proiect pentru a stabili efectivitatea acestuia, impactul şi sustenabilitatea
rezultatelor obŃinute. Conform ghidului guvernului Marii Britanii, evlauarea este “o analiză
11

etrospectivă a proiectului, programului sau politicii pentru a evalua ce reuşită sau nu a avut
şi ce învăŃăminte pot fi trase pentru viitor”. 2
De ce să evaluăm. Printre motivele pentru care un program este evaluat se numără
următoarele:
• Pentru că aşa cere contractul.
• Pentru a descoperi ce s-a întâmplat.
• Pentru a învăŃa cum este mai bine.
• Pentru a-i spune finanŃatorului ce a obŃinut cu banii alocaŃi.
• Pentru a aduce evidenŃe în sprijinul continuării programului, sau repetării lui
Procesul de evaluare. Procesul de evlauare (conform ‘CărŃii verzi’) presupune:
• “stabilirea exactă a ce urmează să fie evaluat şi cum se poate măsura ce s-a realizat în
trecut”.
• Alegerea de situaŃii/stări alternitative/decizii de management alternative ca grup de
control.
• Compararea a ce s-a realizat cu cu ceea ce trebuia să se realizeze, şi cu efectele
produse în grupul de control.
• Prezentarea rezultatelor şi recomnadărilor.
• Diseminarea şi utilizarea rezultatelor şi recomandărilor.
1.2. 5 Terminologie /termeni utilizaŃi
Grupul de control. Procesul de evlauare de mai jos se referă la grupul de control. În esenŃă,
grupul de control este ceea ce s-ar fi putut întâmpla – fie dacă nu s-ar fi derulat programul,
fie dacă s-ar fi derulat un program diferit. Stabilirea grupului de control nu este de obicei
ceva uşor. Necesită o înŃelegerea asupra influenŃei reale a rezultatelor, ceea ce nu este
întotdeauna foarte evident.
2 HM Treasury, Cartea verde: Estimare şi evaluare la nivleul administraŃiei centrale,: TSO, 2003
12

Etapele. De aceea, pentru a monitoriza întreaga furnizare a beneficiului căutat, va trebui
să se monitorizeze nu numai serviciul concret oferit de program, dar şi măsura în care
diferite aspecte ale programului ajută la asigurarea beneficiilor dorite. În acest context, este
util să se împartă programul într-un număr de etape. Acestea, şi posibilele motive de
monitorizare a lor, se pot rezuma la:
a) inputs (resurse). Resursele reprezintă toate lucrurile ce trebuie asigurate pentru ca
programul să funcŃioneze. Adesea acestea înseamnă bani. Ar putea fi necesar ca un
finanŃator să verifice dacă există resursele specifice în cazul în care, de pildă, este o
circumstanŃă/împrejuarare ca o altă finanŃare să asigure proiectul, folosind prima
finanŃare ca punct de sprijin..
b) Metode. Metodele sunt ceea ce programul va întreprinde pentru a oferi serviciul
respectiv. Ar putea fi necesar ca finanŃatorul să verifice dacă aceste metode au fost
aplicate în modul stabilit în cazul în care, spre exemplu, serviciul presupune un timp
îndelungat pentru a fi livrat sau dacă există posibilitatea ca o parte din banii plătiŃi să
fie folosiŃi pentru alte lucruri, iar serviciul oferit să fie, astfel, inferior celui dorit.
c) Outputs (produse).Produsele sunt acele lucruri pe care câştigătorii finanŃării
programului se angajează să le realizeze. De aceea, va fi necesar să se verifice dacă
acestea sunt oferite şi dacă au calitatea adecvată, pentru a verifica realizarea
contractului.
d) Rezultate. Rezultatele sunt beneficiile care se speră a fi obŃinute ca urmare a
furnizării produselor. Acestea vor trebui monitorizate pentru a determina cât de bine
s-a realizat programul. Beneficiile se pot împărŃi în:
• Rezultatele propriu-zise: beneficiile pe termen mai scurt ce rezultă din produse.
• Impacturi: beneficiile pe termen lung furnizate de produse.
Niveluri. De asemenea, sunt mai multe niveluri la care programul poate fi monitorizat:
a) Cifre. Nivelul inferior la care un program poate fi monitorizat este acela cantitativ. În
cazul unui program de instruire, acest nivel poate fi concretizat prin monitorizarea
numărului de persoane care încep şi termină programul. Acesteia i se poate adăuga
monitorizarea caracteristicilor lor demografice relevante, pentru a vedea dacă aceste
persoane se includeau în categoria căreia se adresa programul. Acest nivel de
13

monitorizare, totuşi, nu spune nimic altceva despre calitatea programului şi, în orice caz,
este adecvat numai pentru urmărirea resurselor, metodelor şi produselor.
b) ReacŃiile participanŃilor. Pentru a oferi unele indicii asupra relevanŃei programului, care
este un punct de pornire spre evaluarea calităŃii sale, se pot monitoriza reacŃiile
participanŃilor pentru a constata ce opinii au în raport cu programul. Acest lucru adesea
se face prin aşa-numitele “fişe de satisfacŃie” care, deşi oferă un indiciu al percepŃiei
programului de către participanŃi, nu arată ce s-a schimbat ca rezultat, dacă s-a schimbat
ceva. Acest nivel de monitorizare poate ajuta la evaluarea metodelor, produselor şi a
unor rezultate.
c) Schimbarea produsă. Pentru a determina care este schimbarea adusă de program, ceea ce
va fi esenŃa beneficiului aşteptat, participanŃii pot fi rugaŃi să identifice ce au făcut diferit
(dacă au făcut ceva) ca urmare a programului sau care este schimbarea care a intervenit.
Acest nivel de monitorizare poate ajuta la măsurarea rezultatelor, atât a rezultatelor
propriu-zise cât şi a impacturilor şi a calităŃii acestora.
d) Compararea cu grupul de control. O simplă chestionare a participanŃilor va produce
doar un răspuns subiectiv şi unul care nu ia în considerare ce li s-ar fi putut întâmpla fără
program. De aceea, pentru a stabili mai clar schimbarea pe care o aduce programul, ar fi
util să se compare comportamentul specific participanŃilor la program cu cel al unui grup
de control. Măsura în care este posibil şi practic să se facă acest lucru şi măsura în care
selecŃia participanŃilor va influenŃa situaŃia de evaluare vor depinde de un număr de
factori. Totuşi, nu trebuie să se ignore, nu trebuie scăpat din vedere efortul de a stabili
poziŃia de contra-acŃiune. Acesta este nivelul de monitorizare necesar pentru a evalua
complet rezultatele şi impacturile.
Alte câteva concepte utile. Miezul unei evaluării ar trebui să arate beneficiul net, sau ceea
ce se adaugă, ca urmare a intervenŃiei în chestiune. Implicit, mai sunt două concepte ce
adesea sunt ignorate în procesul de evaluare a politicilor destinate firmelor mici: efectul
masei inerte şi efectul de dislocare/tranzit. Au efectul de a reduce beneficiu net al
intervenŃiilor. Efectele de multiplicare având ca rezultat inversul. Acestea cresc valoarea
beneficiilor şi trebuie şi ele luate în calcul. Efectivitatea, eficienŃa şi economia sunt măsuri
ale diferitelor aspecte ale procesului.
14

a) Adăugarea este măsurarea beneficiului net - beneficul care se produce ca rezultat al
măsurii, indiferent dacă intenŃionat sau nu, şi care altfel nu s-ar fi produs.
b) Masa inertă este măsurarea ‘a ce s-ar fi înmtâmplat oricum’ fără a aplica măsura
respectivă. Din cauza acestui efect de nul, de multe ori nu este uşor să aproximezi
nici măcar efectele directe ale intervenŃiei.
c) Dislocarea/tranzitul este o măsurare a ‘cât anume din ce s-a realizat într-o zonă este
cauzat de pierderile din alte părŃi’. De exemplu, dacă numărul de angajaŃi într-o firmă
rivală se reduce din cauză că prima firmă îi acaparează piaŃa, pe total, diferenŃele de
angajaŃi între cele două firme este posibil să nu crească, prin urmare, s-ar putea să nu
existe un beneficiu total. Creşterea activităŃii într-o firmă afectează puŃin activitatea
alteia.
d) Pot fi şi alte beneficii, fie directe fie perverse ale intervenŃiei. Dacă o creştere a
activităŃii într-o firmă afectată direct are ca rezultat creşterea activităŃii în altă firmă,
de exemplu pentru că este vorba de un sub-contractor, acesta este un efect de
multiplicare, care sporeşte valoarea/volumul a ceea ce se numeşte adăugare.
Efectivitate, eficienŃă şi economie. Un trio de metode de măsurare axate pe bani:
• Efectivitatea măsura în care o intervenŃie şi-a atins scopurile.
• EficienŃa măsoară volumul ieşirilor directe pe care le-au produs intrările.
• Economia presupune calcularea costurilor acestor intrări.
1.2.5 In Concluzie
Această scurtă explicaŃie încearcă să exploreze aspectele pe care le implică procesul de
monitorizare şi evaluare. Acesta vrea să sugereze că pentru o evlauare completă a unui
program şi pentru a calcula efectivitatea în ceea ce priveşte cerinŃele finanŃatorului, este
necesară monitorizarea tuturor aspectelor şi stadiilor programului, şi o evlauarea a lui la
toate nivelurile, inclusiv ceea ce însemnă comparare a comportamentelor participanŃilor în
program relativ la un grup de control. Aceasta este în teorie, în practică ar putea fi uşor
diferit. S-ar putea să nu fie posibil, de exemplu, să stabileşti un grup de control potrivit sau
costul unei evlauări exhaustive să fie mult prea mare. Prin urmare, în practică, ceea ce se
realizează este un compromis între ce s-a gândit teoretic ca cerinŃe, ce se poate face şi cost.
15

1.3. SURSE STATISTICE
1.3.1. CE SUNT STATISTICILE OFICIALE?
Statisticile oficiale sunt documente cu caracter oficial, întocmite de organisme
publice, pe baza numărării elementelor ce prezintă anumite caracteristici.
1.3.2. DE CE EXISTĂ STATISTICI OFICIALE?
Statisticile oficiale au fost realizate în ultimul secol de către stat în cele mai multe
dintre societăŃile industriale. Ele se întocmesc de către diverse agenŃii ale statului prin
înregistrări şi redactarea sub formă de documente a acestor înregistrări. În contextul
planificării sociale şi economice, care a luat proporŃii în ultimii 50 de ani, statisticile au
devenit o sursă importantă de măsurare şi cuantificare a tendinŃelor sociale şi a intervenŃiilor
oficiale. De aceea, statisticile oficiale au cunoscut o puternică dezvoltare în această
perioadă.
Departamentele guvernamentale (ca şi corporaŃiile private) au de asemenea nevoie să
îşi monitorizeze activităŃile proprii. Din acest motiv, ele pot să realizeze statistici care să le
ajute.
ExistenŃa statisticile oficiale ar trebui să înlesnească o corespondenŃă ridicată între
anumite nevoi sociale şi serviciile destinate să le satisfacă. Astfel, ele pot fi folosite pentru a
informa administraŃia statului cu privire la numărul profesorilor de care este nevoie în şcoli
(şi de care ar putea fi nevoie în viitor), într-o anumită regiune. Sau pot informa statul cu
privire la numărul de doctori de care este nevoie într-o anumită zonă, la necesităŃile de
locuire etc.
Statisticile oficiale trebuie să fie standardizate în diferite moduri pentru a putea fi
uşor de înŃeles şi aceste clasificări standard trebuie să rămână neschimbate în timp pentru a
arăta anumite tendinŃe. Formele standardizate de culegere a datelor sunt de obicei realizate
de fiecare stat şi de aceea ele diferă adesea între state. Tipurile de date care se adună şi
16

forma de culegere pot fi foarte diferite în statele Europei. De aceea, diferite instituŃii
internaŃionale au făcut eforturi în încercarea de a realiza standarde internaŃionale pentru
culegerea şi înregistrarea datelor. OrganizaŃia InternaŃională a Muncii (OIM) sau OrganizaŃia
pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi Uniunea Europeană (UE) au
instrumentat dezvoltarea acestor standarde de clasificare. łările care fac parte din aceste
organizaŃii sunt oarecum obligate să-şi realizeze măcar o parte din statisticile lor în această
formă standard. Desigur, ele pot avea mai multe forme de clasificare a statisticilor în ceea ce
priveşte, de exemplu, şomajul.
1.3.3. SURSELE STATISTICILOR OFICIALE
Există trei surse principale: anchetele guvernamentale, anchetele internaŃionale şi
evidenŃele diverselor instituŃii.
Anchetele guvernamentale sunt realizate la anumite intervale de timp pentru a
înregistra informaŃiile generale sau specifice despre populaŃie.
Una dintre cele mai importante surse ale statisticilor oficiale o reprezintă
recensământul, care are loc în majoritatea statelor o dată la 10 ani. Acum, aceste informaŃii
sunt de obicei disponibile pe suport electronic sau sub forma unor rapoarte şi tabele
publicate. Recensământul este o anchetă exhaustivă, ceea ce înseamnă că fiecare persoană
din populaŃie este acoperită. Din acest motiv, recensământul este sursa de informaŃii cea mai
demnă de încredere.
Recensământul furnizează informaŃii despre:
- numărul şi structura populaŃiei în funcŃie de caracteristicile demografice: sex, vârstă, stare
civilă, fertilitatea populaŃiei feminine, caracteristici educaŃionale(nivelul şi felul şcolii
absolvite), caracteristici etnice şi confesionale: naŃionalitatea, limba maternă, religia;
- populaŃia activă şi inactivă după caracteristicile socio-economice şi demografice: statut
profesional, ocupaŃie, ramură de activitate, sex, grupe de vârstă, nivel de instruire.
În România, ultimul recensământ s-a efectuat în 1992. Deoarece datele sunt
disponibile în principal la nivel de localitate, recensământul este foarte important pentru
proiectul SIM datorită faptului că permite obŃinerea unei imagini corecte despre zonele
miniere. Totuşi, recensământul este depăşit încă dinainte ca următorul să fie realizat. Deci, îl
17

putem utiliza ca sursă de informaŃii numai pentru a desprinde câte ceva despre situaŃia din
regiunile miniere, dar nu putem obŃine prea mult despre situaŃia prezentă, având în vedere
disponibilizările de amploare şi schimbările în domeniul locurilor de muncă ce au avut loc
din 1992 încoace.
Alte anchete guvernamentale sunt Ancheta Integrată în Gospodării şi Ancheta asupra
ForŃei de Muncă în Gospodării.
Ancheta integrată în gospodării este o cercetare multifuncŃională permanentă
realizată de Institutul NaŃional de Statistică. Eşantionul anchetei este reprezentativ la nivelul
Ńării şi cuprinde anual aproximativ 36000 de locuinŃe amplasate în 501 centre de cercetare
din localităŃi urbane şi rurale. Completarea datelor în chestionarele anchetei se efectuează pe
baza înregistrărilor zilnice ale capului gospodăriei sau ale altei persoane din gospodărie şi a
interviurilor efectuate de către persoane specializate.
Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodării are ca obiectiv principal măsurarea
populaŃiei active - ocupate şi în şomaj - şi a populaŃiei inactive. Înregistrarea informaŃiilor se
realizează prin intervievarea persoanelor de 15 ani şi peste, la domiciliul gospodăriilor din
locuinŃele cercetate. Ancheta se realizează pe un eşantion aleator de 18.036 locuinŃe,
reprezentativ la nivel naŃional, atât în ceea ce priveşte structura gospodăriilor, cât şi
distribuŃia populaŃiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă. Eşantionul este construit pe baza
unui procedeu de rotire a locuinŃelor (schema “2-2-2“): o locuinŃă este cercetată 2 trimestre,
scoasă din eşantion 2 trimestre, cercetată din nou 2 trimestre şi apoi scoasă definitiv. În
fiecare trimestru se păstrează 50% din locuinŃele investigate în trimestrul anterior, 25% revin
celor care au stat 2 trimestre, iar 25% sunt noi.
Anchetele internaŃionale sunt realizate în cadrul unei anumite categorii de Ńări, într-
un mod care să permită compararea datelor. Ca exemple de anchete internaŃionale
desfăşurate în România putem menŃiona:
Ancheta asupra forŃei de muncă (eşantionul = 39.000 persoane ) Aceasta este o
anchetă care se desfăşoară trimestrial, în rândul persoanelor care au loc de muncă. Pune
întrebări cu privire la salarii, condiŃii de muncă etc. Este o sursă importantă pentru
statisticile despre piaŃa muncii. Este folosită de diferite organisme internaŃionale, inclusiv
ILO, EU şi altele.
18

EvidenŃele diverselor instituŃii sunt informaŃii adunate la nivel guvernamental sau al
autorităŃilor locale, în general în scopul monitorizării interne. Totuşi, acestea pot fi folosite
pentru a oferi informaŃii statistice generale, dacă sunt regrupate şi reanalizate. De obicei,
sunt uşor de înŃeles şi de aceea reprezintă o importantă sursă de informaŃii statistice.
Exemple de evidenŃe de acest tip în România sunt statisticile despre înregistrarea şomerilor
şi a persoanelor ocupate, oferite de AgenŃiile JudeŃene de Ocupare şi Formare Profesională
şi statisticile în domeniul sănătăŃii oferite de direcŃiile sanitare judeŃene.
1.3.4. ACCESUL LA STATISTICILE OFICIALE
Există mai multe feluri în care putem avea acces la statisticile oficiale. De exemplu,
putem aştepta ca ele să fie asamblate şi publicate de Institutul NaŃional de Statistică în
buletinele lunare, catalogul său anual (sau în altă publicaŃie).
Deşi ne oferă o informaŃie generală despre populaŃie utilă, aceasta este de obicei
recoltată cel puŃin cu un an în urmă şi aşază informaŃiile într-o formă agregată la nivel
naŃional, aşa încât este dificil să vedem ce se întâmplă într-o anume regiune individuală. În
cele mai multe Ńări, astfel de date sunt puse la dispoziŃie în forma unor tabele publicate,
decizia privind tipurile de informaŃii care sunt incluse în aceste tabele aparŃinând Institutului
NaŃional de Statistică. De aceea, de obicei, putem cere informaŃii suplimentare pentru a le
folosi într-o formă diferită, informaŃii care pot exista, dar care nu apar în cataloagele anuale
sau în rapoartele publicate. Acestea sunt de regulă disponibile, dar contra unor taxe sau plăŃi.
Pentru a obŃine informaŃii curente şi la nivel local, este necesar să mergem direct la
birourile locale (de exemplu la poliŃie pentru statisticile poliŃiei sau la biroul de şomaj pentru
statisticile privind şomajul ) şi să cerem informaŃii în mod direct, riscând uneori să nu ni se
acorde accesul la aceste statistici. De asemenea, se poate întâmpla ca aceste date să nu fie
„curăŃate” sau verificate şi de aceea pot fi într-o formă dezorganizată sau inconsistentă.
Din ce în ce mai des datele sunt puse la dispoziŃie pe suport magnetic, ceea ce ajută
enorm analiza socială, deoarece oferă posibilitatea stocării mai multor informaŃii decât
rapoartele publicate, iar cercetătorul social poate accesa orice parte din aceste informaŃii care
îl interesează.
19

1.3.5. DE CE FOLOSIM STATISTICILE OFICIALE ?
Statisticile oficiale reprezintă forma cea mai completă şi mai largă a informaŃiilor
despre populaŃie. Spre deosebire de anchetele şi culegerea datelor pe care le întreprind alŃii,
statisticile oficiale sunt de obicei exhaustive sau au eşantion foarte mare. De asemenea,
reprezintă, de obicei, cea mai sigură sursă de date deoarece sunt foarte mulŃi oameni angajaŃi
în standardizarea şi actualizarea informaŃiilor. Ele sunt realizate după un model standard,
astfel încât putem urmări schimbările produse în timp.
Statisticile oficiale constituie un obiect de analiză în sine, ele oferind răspunsuri la
tipurile majore de interogaŃie: “Ce se întîmplă ?”, corespunzătoare abordării descriptive, de
definire a realităŃii, respectiv “De ce se întîmplă ?”, corespunzătoare abordării explicative.
Joacă rolul de cadru de referinŃă în evaluarea datelor culese prin alte metode. O cifră
în sine nu înseamnă foarte mare lucru, ea devine relevantă prin comparaŃie: de exemplu,
informaŃia privind numărul de şomeri din Valea Jiului în anul 2000 capătă semnificaŃii noi
dacă o comparăm cu numărul de şomeri din Hunedoara, din România sau din Uniunea
Europeană.
Statisticile oficiale permit analize longitudinale şi, deci, evidenŃierea dinamicii
fenomenelor sociale. Permit, de asemenea, efectuarea de cercetări ancorate, din punct de
vedere al cadrului temporal, în trecut.
Având în vedere toate acestea, statisticile oficiale ne pot ajuta să plasăm alte tipuri de
informaŃii (cum ar fi rezultatele propriilor noastre anchete sau focus - grupuri) într-un
context mai larg.
1.3.6. PROBLEMELE STATISTICILOR OFICIALE
Fiind realizate pe baza unor metodologii testate, conŃin în ansamblu informaŃii valide.
Dar, cu toate că statisticile oficiale ar trebui să fie sigure şi exacte pe cât posibil, ele
sunt obiectul a diferite forme de distorsiune şi influenŃare.
Valoarea informativă a statisticilor oficiale este afectata de două tipuri de erori: (i)
erori sistematice, ce provin din acŃiunea constantă a unui factor, care produce o deplasare a
valorilor înregistrate într-un sens sau altul;
20

(ii) erori întâmplătoare ce sunt rezultatul acŃiunii unor factori aleatori.
Aceste erori apar în procesul de culegere a datelor şi au drept surse:
- eşantionarea: unităŃile de analiză selecŃionate în eşantion nu reproduc corect
caracteristicile populaŃiei în ansamblul său;
- instrumentele de înregistrare a datelor (chestionare, fişe): erorile apar datorită
formulării defectuoase a întrebărilor, inadecvării grilei de categorii utilizate pentru
înregistrarea răspunsurilor, tehnoredactării şi graficii formularelor;
- operatorii care culeg informaŃia prin completarea fişelor sau aplicarea
chestionarelor. Lipsa de responsabilitate şi conştiinciozitate a acestor operatori poate
distorsiona grav corectitudinea datelor culese;
- respondenŃii: în cazul unor teme sensibile, cum ar fi, de exemplu, plata taxelor,
consumul de alcool, performarea de roluri în gospodărie, răspunsurile oamenilor sunt
afectate de dezirabilitatea socială: tendinŃa subiecŃilor de a da răspunsuri în
conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o
lumină favorabilă, în concordanŃă cu un set de norme şi valori social-acceptate
(exemple de dimensiuni-indicatori afectaŃi de dezirabilitate: consumul cultural,
educaŃia).
Nici cercetările exhaustive, cum sunt recensămintele, nu sunt lipsite de erori. De
pildă, recensământul realizat în 1992 în România a înregistrat un număr de 400.000 de
rromi. Alte evaluări indică existenŃa a peste 1 milion de romi. În acest caz , cifrele sunt
influenŃate cu siguranŃă, printre altele, de modul în care se face înregistrarea naŃionalităŃii:
prin auto-definire ( declaraŃia respondentului) sau hetero-definire (evaluarea celui care
completează formularele).
probleme:
Corectitudinea statisticilor oficiale este de asemenea afectată de următoarele
1. Diferite surse, diferite date. Diferite departamente guvernamentale adună informaŃii în
feluri diferite şi din diferite motive. De aceea, putem observa că adesea realizează diferite
statistici care nu sunt comparabile între ele, cu toate că sunt menite să măsoare aceleaşi
fenomene.
1. InformaŃii inconsecvente. Chiar şi în cadrul aceleiaşi surse statistice, informaŃiile pot
diferit. Un departament poate culege informaŃiile într-un anumit fel, altul într-un fel
21

esponsabili sunt funcŃionarii în înregistrarea evidenŃelor. De obicei, această muncă nu
reprezintă o prioritate şi este realizată de funcŃionari cu o pregătire scăzută.
2. Manipularea deliberată. Uneori evidenŃele statistice sunt manipulate în mod intenŃionat.
De exemplu, şeful poliŃiei locale care ar dori să aibă mai mulŃi ofiŃeri de poliŃie, ar putea
să se asigure că toate infracŃiunile sunt consemnate, chiar şi acelea care nu sunt
consemnate ca regulă, pentru a genera „nevoia” unui număr mai mare de poliŃişti.
3. Incompatibilitatea semnificaŃiilor. O cifră poate semnifica lucruri diferite pentru persoane
diferite.
4. Statisticile oficiale sunt realizate într-un context politic. Astfel, adesea guvernele preferă
să nu pună în evidenŃă informaŃiile stânjenitoare pentru ele, ci să accentueze informaŃiile
care le pun într-o lumină favorabilă. Din această cauză, există multe informaŃii despre
construcŃia de locuinŃe, dar foarte puŃine despre persoanele care nu au unde să locuiască,
multe date despre înscrierea în şcoli, dar nu prea multe despre analfabetism etc. Tipurile
de statistici realizate şi publicate pot varia în cadrul unor guverne diferite, deoarece un
guvern de dreapta poate avea priorităŃi diferite de cele ale unui guvern de stânga.
5. De obicei definiŃiile folosite în statisticile oficiale reflectă priorităŃile guvernului şi nu pe
cele ale celorlalŃi. Astfel, cei ce apar înregistraŃi ca şomeri pot să nu treacă drept şomeri
în comunităŃile lor. Înregistrările oficiale ale şomajului subestimează, aproape
întotdeauna, numărul real al şomerilor (cu toate că în anumite circumstanŃe pot exagera
numărul şomerilor dacă au anumite beneficii sau dacă munca la negru înregistrează un
nivel foarte ridicat).
6. DefiniŃiile folosite de guvern sau de birourile locale se pot schimba în timp. Aceasta
se întâmplă, în mod sigur, în momentul în care analizăm statisticile de acum 15 ani în
comparaŃie cu cele actuale. Totuşi este şi cazul ultimilor cinci ani în ceea ce priveşte
indicatorii de şomaj. Astfel, în Anuarul Statistic din România pe anul 1995, conform
metodologiei Anchetei ForŃei de Muncă în Gospodării, categoria persoanelor ocupate
include toate persoanele de peste 14 ani, care desfăşoară o activitate economică producând
bunuri sau servicii, pe parcursul cel puŃin al unei ore în perioada de referinŃă, cu scopul de a
obŃine venituri sau salariu, plăŃi în natură sau alte beneficii. În 1997, definiŃia rămâne
neschimbată, cu excepŃia faptului că limita de vârstă se ridică la 15 ani.
22

7. Guvernele pot manipula statisticile schimbând definiŃiile (de exemplu, pentru a reduce
numărul şomerilor, pot folosi definiŃii mai restrictive), extrapolând tendinŃele, manipulând
„ajustări” statistice şi ascunzând anumiŃi itemi în spatele categoriei “altele” sau omiŃându-i
pur şi simplu.
9. Incompletitudinea informaŃiilor primare - “minciuna” prin trunchiere. O distorsiune
frecventă este aceea că dintr-o structură se descrie cantitativ doar un singur element. De
exemplu: pentru evaluarea calităŃii asistenŃei medicale se utilizează doar indicatorii:
- numărul de paturi în spitale;
- numărul de medici la 1000 de locuitori.
Indicatorii respectivi sunt relevanŃi, dar nu sunt suficienŃi, fiindcă deşi evaluează
corect elemente ale resurselor structurale, nu spun nimic despre calitatea efectivă a asistenŃei
medicale. AlŃi indicatori relevanŃi sunt:
- numărul de dolari USA cheltuiŃi pe cap de locuitor pentru asistenŃă medicală;
- numărul de dolari USA cheltuiŃi în medie pentru un bolnav înregistrat (ambulator,
spitalizat).
Exemplul 1: Statisticile şomajului
Statisticile şomajului sunt afectate de multe dintre problemele descrise mai sus. Acestea
îi includ doar pe cei care sunt înregistraŃi ca şomeri în diferite categorii. În România, mulŃi
oameni care nu muncesc nu sunt înregistraŃi şi de aceea nu se numără printre şomeri.
Anchetele asupra ocupării, care îi întreabă pe oameni dacă sunt şomeri sau caută un loc
de muncă, de obicei înregistrează o rată mai ridicată a şomajului. Ce înseamnă a fi şomer?
Unii şomeri ies la pensie mai devreme sau solicită ajutoare pentru persoane cu handicap,
deoarece în acest mod pot avea un venit lunar, cu toate că motivul real a fost lipsa unui loc
de muncă. Femeile cu copii nu se înregistrează de obicei ca şomeri, chiar dacă ar prefera să
aibă un loc de muncă. Pe de altă parte, o persoană care figurează drept şomer poate avea un
loc de muncă neînregistrat, profitabil sau chiar ar putea lucra în străinătate.
DefiniŃia şomajului se schimbă foarte des în timp, iar definiŃiile folosite la nivel
internaŃional pot să difere de cele folosite de guvernele naŃionale. Cu toate că sunt multe
23

definiŃii ale şomajului, există încercări de a le standardiza la nivel internaŃional, fapt care
este probabil să influenŃeze şi modul de culegere a datelor în România (vezi capitolul 1.8.).
Exemplul 2: Statisticile infracŃionalităŃii
Statisticile despre infracŃiuni bazate pe evidenŃele poliŃiei întotdeauna subestimează
infracŃionalitatea, deoarece nu sunt înregistrate toate infracŃiunile care au loc.
Tipurile de infracŃiuni înregistrate tind să reflecte fenomene exterioare, de exemplu:
familiile adesea şovăie în reclamarea violurilor sau a atacurilor fizice care au loc în cadrul
familial, din pricina ruşinii, dar de obicei raportează astfel de incidente dacă au loc în afara
familiei. Furturile de bunuri de multe ori nu sunt raportate la poliŃie deoarece nu există nici o
şansă considerabilă de a le recupera. Totuşi, este probabil să fie raportate în cazul în care
există o poliŃă de asigurare.
Nu toate infracŃiunile care sunt raportate sunt înregistrate de către poliŃie. PoliŃia
poate să nu vrea să afecteze reputaŃia unei persoane înregistrând infracŃiunea, sau poate
rezolva problema într-un mod „informal”, de exemplu, discutând cu părinŃii infractorilor
tineri. Aceasta se întâmplă de obicei în cazul infracŃionalităŃii juvenile.
PoliŃia poate avea prejudecăŃi etnice sau sexuale, care să o determine să nu raporteze
atacurile asupra femeilor, asupra minorităŃilor sexuale sau asupra minorităŃilor etnice.
Persoanele aparŃinând acestor minorităŃi ar putea să aibă anumite reŃineri în declararea
infracŃiunilor la poliŃie din aceleaşi motive. OfiŃerii de poliŃie manifestă discreŃie în ceea ce
priveşte modul de definire a infracŃionalităŃii şi felul în care o tratează.
Chiar atunci când o infracŃiune este înregistrată, adesea nu se ajunge la un proces sau,
dacă se ajunge la tribunal, infractorul poate să nu fie condamnat. De aceea, nivelul
infracŃionalităŃii este în general mult mai mare decât cel înregistrat în statistici. Ca şi în cazul
statisticilor şomajului, anchetele descoperă un nivel de infracŃionalitate mult mai ridicat
decât reiese din statisticile oficiale.
1.3.7. ÎMBUNĂTĂłIREA ACURATEłEI STATISTICILOR OFICIALE
24

În ciuda tuturor problemelor menŃionate mai sus, statisticile oficiale rămân una dintre
cele mai importante surse de informaŃie. Totuşi ar trebui să luăm în considerare tipurile de
distorsiuni la care acestea sunt supuse şi să plasăm datele în contextul celorlalte tipuri de
informaŃii adunate, prin intermediul triangulaŃiei. TriangulaŃia reprezintă analizarea unei
probleme utilizând mai multe surse de informaŃii, incluzând statisticile oficiale, informaŃiile
din anchete, focus - grupuri şi interviuri calitative. În acest fel putem îmbunătăŃi veridicitatea
tuturor metodelor.
Computerizarea şi creşterea accesului publicului la statisticile oficiale îmbunătăŃeşte
de asemenea veridicitatea lor, deoarece face posibilă verificarea acestor informaŃii.
recunoscut.
InternaŃionalizarea statisticilor ajută ca ele să fie standardizate într-un mod general
1.4. ANCHETELE
1.4.1. CE ESTE O ANCHETĂ?
Ancheta este o metodă de cercetare socială ce încorporează tehnici, procedee şi
instrumente interogative de culegere a informaŃiilor, având drept obiect realitatea socială,
specificul său fiind acela că informaŃiile utilizate sunt furnizate de către oameni.
Principalele trăsături ale anchetei sunt (Rotariu T., IluŃ P., 1997):
1) caracterul standardizat: numărul, ordinea şi formularea întrebărilor precum
şi efectivele de persoane cărora le sunt adresate aceste întrebări sunt
stabilite precis, înainte de demararea activităŃii propriu-zise de culegere a
datelor;
25

2) cerinŃa de reprezentativitate: alegerea indivizilor anchetaŃi (subiecŃii)
respectă o serie de reguli, astfel încât rezultatele pot fi transferate la nivelul
întregii populaŃii vizate de cercetare. Ca o consecinŃă a acestei trăsături,
rezultă şi altă caracteristică a anchetei, aceea că de regulă se realizează pe
eşantioane mari;
3) prin anchetă se colectează informaŃii relativ simple. Standardizarea
instrumentului (chestionarul) presupune o formă simplă, generalizată, care
să permită aplicarea corectă şi repetată, de către mai multe persoane cât
mai multor persoane;
4) prelucrarea datelor obŃinute se realizează folosindu-se proceduri statistice
standard.
1.4.2. DE CE SĂ REALIZĂM O ANCHETĂ?
Anchetele ne oferă posibilitatea de a face generalizări cu privire la populaŃie. Ele sunt
instrumente proiectate ştiinŃific, pentru a măsura aspecte ale comportamentului social şi
fenomenelor sociale. Anchetele ne oferă şi informaŃii directe despre comportamentul,
atitudinile şi opiniile populaŃiei.
1.4.3. TIPURI DE ANCHETE
Există o varietate de tipuri de anchete utilizate frecvent, în funcŃie de scopul şi modul
în care sunt proiectate. De exemplu, sunt anchete cu acoperire geografică diferită, cum ar fi:
A. Anchetele naŃionale - anchete menite să fie reprezentative pentru populaŃia
Ńării în ansamblu. Ele sunt de obicei aplicate unui segment reprezentativ al populaŃiei. Cu
toate că aceeaşi anchetă se poate realiza de mai multe ori, ea se aplică pe grupuri diferite de
oameni, de fiecare dată.
B. Anchetele regionale şi urbane - anchete proiectate pentru a oferi informaŃii
despre anumite regiuni sau oraşe. Ancheta asupra zonelor miniere, realizată pentru raportul
anual SIM, este un astfel de exemplu.
Există anchete proiectate să monitorizeze schimbările apărute în timp, prin
intervievarea în mod repetat a aceloraşi persoane. Acestea includ:
26

C. Studiile Panel. Un studiu panel se realizează prin alegerea unui anumit grup
de persoane şi intervievarea lor la anumite intervale de timp. Aceasta înseamnă că urmărim
acelaşi grup de persoane de-a lungul unei perioade de timp şi nu intervievăm persoane
diferite de fiecare dată. Este o metodă de măsurare a schimbărilor intervenite şi o folosim în
raportul nostru anual, aplicând-o pe un eşantion de 200 de mineri angajaŃi şi 200 de mineri
şomeri.
D . Studiile pe cohorte presupun selectarea unui grup de oameni după anumite
caracteristici şi intervievarea lor la anumite intervale de timp. Un exemplu îl reprezintă
Studiul NaŃional al Dezvoltării Copilului în Marea Britanie, în cadrul căruia mii de copii
născuŃi în 1958 au fost urmăriŃi după anumite criterii standard, pe tot parcursul vieŃii lor.
EvoluŃia lor este comparată cu aceea a altor grupuri de oameni născuŃi în ani diferiŃi.
Această metodă utilă pentru urmărirea schimbărilor intervenite în timp necesită utilizarea
unui eşantion foarte larg, pentru a compensa faptul că mulŃi dintre subiecŃi vor muri sau vor
dispărea din eşantion.
În sfârşit, pot exista diferite scopuri ale realizării unei anchete. În funcŃie de acestea, putem
distinge mai multe tipuri de anchete, de exemplu:
E. Studiile de piaŃă. Cercetarea de piaŃă se fundamentează, de obicei, pe anchete
(sau pe focus-grupuri), deoarece firmele încearcă să afle cine le foloseşte produsele şi care
este potenŃialul de piaŃă al produselor lor, pentru a-şi orienta mai bine reclamele şi vânzările.
F. Anchetele asupra forŃei de muncă. Acestea sunt realizate cu scopul de a afla
activităŃile economice desfăşurate de populaŃie.
G. Anchetele asupra gospodăriilor. Acest tip de anchetă este realizat pentru a
surprinde caracteristicile generale ale gospodăriilor, veniturile lor şi tipurile de cheltuieli
specifice.
1.4.4. MODURI DE REALIZARE A ANCHETEI
Anchetele pot fi desfăşurate în diverse feluri, de exemplu:
A. Anchetele poştale. În acest caz chestionarele sunt trimise prin poştă, cu un plic
pentru răspuns, iar respondentul este rugat să completeze şi să trimită chestionarul până la o
anumită dată. Rata răspunsurilor la acest tip de anchetă nu este foarte mare şi poate varia
27

considerabil de la o Ńară la alta– în jur de 40% în Marea Britanie şi mai mult de 70% în
Suedia. O altă problemă este că nu ştim cu exactitate cine a completat chestionarele - a fost
respondentul sau altă persoană? În Marea Britanie, într-un studiu asupra abandonului şcolar,
a ieşit la iveală că adesea mamele, şi nu tinerii înşişi, completau chestionarele.
B. Anchetele prin auto-completarea chestionarelor. În acest caz chestionarul este
lăsat subiectului pentru a fi completat şi este ridicat mai târziu. Evaluările programelor de
pregătire (inclusiv instruirea pentru A.N.D.I.P.R.Z.M.) sunt de obicei realizate astfel. Totuşi,
sunt funcŃionale într-un spaŃiu relativ uşor de controlat, cum ar fi sala de curs.
C. Anchetele faŃă în faŃă cu operatorul de interviu. În astfel de anchete, operatorul
de interviu caută persoana care trebuie intervievată (respondentul) şi îi pune întrebări, după
care scrie răspunsurile în chestionar. Acesta este cel mai bun şi mai sigur mod de a realiza o
anchetă, dar este de asemenea şi cel mai scump.
D. Intervievarea prin telefon. În acest caz operatorul de interviu îi telefonează
respondentului şi realizează interviul la telefon. Evident, acest tip de anchetă se poate realiza
numai în Ńările în care toată lumea are telefon şi din acest motiv este puŃin probabil ca acest
tip de anchetă să funcŃioneze în România.
E. Intervievarea asistată de computer. Din ce în ce mai des anchetele sunt realizate
cu ajutorul computerului. În loc de a folosi un chestionar pe suport de hârtie, de unde datele
sunt codificate şi apoi introduse în calculator, aceste chestionare sunt doar sub formă
electronică, iar operatorul introduce răspunsurile direct în computer. Această modalitate de
înregistrare poate fi folosită atât în interviurile telefonice cât şi în cele faŃă în faŃă.
1.4.5. ETAPELE CERCETĂRII PRIN INTERMEDIUL ANCHETEI
De obicei începem o cercetare cu o problemă generală cum ar fi: care este impactul
social al restructurării mineritului? De aici derivăm afirmaŃii şi întrebări mult mai precise,
cum ar fi: Care este impactul asupra comunităŃilor înconjurătoare? Care este impactul asupra
stării de sănătate a acelor comunităŃi? Care este impactul asupra fenomenului sărăciei în
acele comunităŃi?
Sociologii ar formula aceste chestiuni în termeni de ipoteze care pot fi testate.
28

Exemplu: minerii şomeri au o stare a sănătăŃii mai proastă decât minerii angajaŃi. Ipoteza
poate fi confirmată, infirmată sau se poate dovedi irelevantă.
Aceste afirmaŃii mai exacte ne orientează în alegerea indicatorilor ce ne permit să
evaluam o realitate mai generală, nemăsurabilă. De exemplu, posesia unei maşini poate fi o
măsură a bogăŃiei, sau incidenŃa tuberculozei poate fi o măsură a stării de boală/sănătate.
Indicatorii într-un chestionar iau de obicei forma unei variabile. Aceasta este orice
dimensiune care poate varia. Cea mai simplă variabilă este răspunsul la o întrebare. De
exemplu, variabila “naŃionalitate”, ca răspuns la întrebarea “Care este naŃionalitatea
dumneavoastră?”, poate lua mai multe valori. Valorile acestei variabile pot fi: română,
maghiară, rromă, engleză.
Putem apoi intersecta o variabilă cu alta pentru a înŃelege caracteristicile acelei
populaŃii. Astfel putem vedea, de pildă, cum variază sărăcia, şomajul sau sănătatea în funcŃie
de sex.
Indicii pot fi realizaŃi prin alăturarea mai multor variabile. Variabilele sunt informaŃii
de bază despre o populaŃie, construite ca un set de itemi ce pot varia. De exemplu, o
variabilă de bază pe care o folosim este sexul, pentru care valorile sunt feminin sau
masculin.
Variabilele, indicatorii şi indicii pot folosi de asemenea un set întreg de întrebări care
se completează una pe cealaltă. Această schemă poate fi vizualizată prin schema următoare:
Problema generală
⇓
Ipotezele sau întrebările exacte
⇓
Indicatorii sau indicii
⇓
Variabilele
⇓
Întrebările din chestionar
1.4.6. PRETESTAREA
29

Înainte de a trimite chestionarele pentru a fi aplicate pe teren, ele trebuie să fie
pretestate pe un număr restrâns de persoane, pentru a vedea dacă întrebările au sens şi pentru
a afla timpul necesar completării lor. Acest instrument este numit chestionar pilot.
1.4.7. ADMINISTRAREA CHESTIONARULUI
Chestionarul trebuie aplicat în teren într-o anumită perioadă de timp, după care este
codificat şi introdus în baza de date pentru a fi analizat.
Operatorii care realizează ancheta trebuie să fie informaŃi despre scopul şi motivul
anchetei şi trebuie să fie instruiŃi să se comporte cât mai neutru cu putinŃă, doar să citească
întrebările (şi nu să inventeze variaŃii proprii pe marginea lor), să poarte legitimaŃia
permanent şi să revină în căutarea subiectului dacă acesta nu este acasă. Corectitudinea
generală a anchetei depinde de măsura în care operatorii respectă cât mai strict aceste reguli,
pentru a nu influenŃa respondenŃii.
1.4.8. EŞANTIONAREA
Unele anchete sunt exhaustive, adică pot intervieva toŃi respondenŃii vizaŃi. Totuşi,
cea mai mare parte a anchetelor se bazează pe o selecŃie a unor persoane din întregul număr
de respondenŃi potenŃiali şi aceasta se numeşte eşantionare. Modul în care este ales
eşantionul este foarte important pentru a determina reprezentativitatea sau validitatea
ştiinŃifică a anchetei.
Eşantionul poate reflecta populaŃia din care a fost extras, cu un anumit grad de
acurateŃe. Un eşantion care reflectă în mod corect populaŃia de referinŃă este numit
reprezentativ.
1.4.9. SELECłIA EŞANTIONULUI
În primul rând e nevoie să definim populaŃia pe care vrem să o eşantionăm. Această
populaŃie este denumită universul eşantionării. De exemplu, vrem să eşantionăm toŃi minerii
30

sau doar minerii disponibilizaŃi? Vrem să eşantionăm doar categoria minerilor sau toŃi
oamenii care locuiesc în comunităŃile miniere?
După aceea trebuie să alegem respondenŃii sau subiecŃii anchetei noastre. Aceştia sunt
persoanele sau unităŃile supuse intervievării. De exemplu, minerii înşişi vor fi intervievaŃi
sau gospodăriile de mineri? Dorim să intervievăm doar bărbaŃi sau şi femei de asemenea?
Numai adulŃii sau şi copiii? Pensionarii sau doar persoanele active? SubiecŃii pot fi de
asemenea instituŃii, cum ar fi şcoli sau policlinici.
Următorul pas este alegerea cadrului de eşantionare. Acesta este lista unităŃilor din
care va fi selectat eşantionul. În România şi în Marea Britanie folosim adesea listele
electorale pentru a obŃine înregistrarea cea mai recentă şi mai completă a persoanelor din
localitate, dar chiar şi din această listă vor lipsi unii oameni cum ar fi cei fără locuinŃe,
precum şi aceia fără drept de vot.
După aceea urmează selectarea eşantionului din această listă (eşantion care cuprinde
persoanele care vor fi realmente intervievate), după diferite reguli ale selecŃiei eşantionului,
enumerate mai jos.
1.4.10. TIPURI DE EŞANTION
Există practic două tipuri generale de eşantion: eşantioane probabiliste şi eşantioane
neprobabiliste. În cadrul fiecărui tip general de eşantion există un număr de subtipuri:
A. Eşantioane probabiliste
Acestea mai sunt numite şi eşantioane aleatoare, deoarece sunt selectate prin procedee
care dau fiecărui element al populaŃiei eşantionate o şansă egală de a fi selectat. Diferitele
subtipuri ce se includ în această categorie sunt:
i. SelecŃia prin intermediul numerelor simple aleatorii, folosind tabele cu numere
luate la întâmplare sau numere alese de computer. Fiecărei unităŃi a structurii de
eşantionare îi este alăturat un număr, iar numerele sunt alese într-un mod aleator.
ii. Utilizarea unui eşantion aleator sistematic. Numărul dorit de subiecŃi pentru
eşantionul Ńintă este împărŃit la numărul total de unităŃi cuprinse în cadrul de
eşantionare şi se obŃine astfel intervalul de selecŃie a subiecŃilor. De exemplu, dacă
vrem să intervievăm o sută de persoane iar cadrul de eşantionare cuprinde o mie de
persoane, vom selecta fiecare a zecea persoană de pe listă.
31

iii. Eşantionul stratificat proporŃional. În cazul utilizării acestui tip de eşantion, mai
întâi definim criteriile după care am împărŃit populaŃia în straturile sociale alese, apoi facem
selecŃia aleatoare pentru fiecare strat în parte. În orice caz, straturile trebuie să reflecte
incidenŃa lor în rândul populaŃiei. De exemplu, dacă sunt 40% femei şi 60% bărbaŃi în
populaŃie, vom respecta exact aceste proporŃii în eşantionul nostru şi apoi vom alege în mod
aleator persoanele din rândul fiecărui grup. În acest fel ne vom asigura că eşantionul nostru
reflectă cât mai exact populaŃia în ansamblul ei.
iv. Eşantionul stratificat neproporŃional. Folosim acest tip de eşantionare atunci când
suntem interesaŃi în obŃinerea unei bune reprezentări a unui anumit sub-grup, cum ar fi
romii. Pentru aceasta, putem supra-eşantiona acel grup pentru a ne oferi suficienŃi membri ai
comunităŃii romilor, în scopul de a realiza generalizări statistice cu privire la ei.
v. Eşantionul de tip cluster. Teritoriul se împarte în zone cunoscute sub numele de
unităŃi primare de eşantionare şi operatorul (operatorii) din fiecare zonă primeşte o selecŃie
aleatoare a gospodăriilor din acea zonă. Acest tip de eşantionare este mai ieftin şi mai
convenabil. Eşantionul este apoi verificat din punct de vedere al reprezentativităŃii pe sexe,
medii de rezidenŃă, vârstă etc. în raport cu profilul demografic naŃional.
B. Eşantioane neprobabiliste
Eşantioanele neprobabiliste sunt cele care nu se realizează aleator, ci sunt alese după
principii particulare. Acestea cuprind următoarele subtipuri:
i. Eşantionul pe cote. Acesta este un eşantion stratificat în funcŃie de anumiŃi parametri,
de exemplu cuprinde o treime români, o treime maghiari şi o treime romi, cu 100 de
respondenŃi din fiecare grup. Operatorii intervievează persoane de etnie română până la
atingerea cotei şi apoi se opresc, procedând la intervievarea subiecŃilor celorlalte grupuri
etnice.
ii. Eşantionul cu scop. Eşantionul este selectat în funcŃie de scopul cercetării. De
exemplu, interviurile cu antreprenori din regiunile miniere din România.
iii. Eşantionul tip bulgăre de zăpadă. Fiecare respondent este rugat să recomande alŃi
respondenŃi, astfel încât eşantionul se măreşte precum un bulgăre de zăpadă care se
rostogoleşte pe un deal. Acest tip de eşantion poate fi cea mai bună strategie pentru
persoanele greu de găsit, cum ar fi antreprenorii sau pentru oamenii care sunt de regulă mai
32

suspicioşi sau necooperanŃi (de exemplu, oamenii care locuiesc pe stradă sau emigranŃii
ilegali).
iv. Eşantionul potrivit. Acesta este de obicei folosit de către psihologi şi pentru analize
medicale. Este selectat un grup de oameni care primesc o anume medicaŃie şi un alt grup
care nu primeşte medicaŃia respectivă, urmând ca apoi cele două grupuri să fie comparate.
1.4.11. CÂT DE MARE AR TREBUI SĂ FIE EŞANTIONUL?
Dimensiunile eşantionului depind de doi factori cheie: gradul de acurateŃe dorit pentru
eşantion şi măsura în care în rândul populaŃiei există variaŃii în raport cu caracteristicile
cheie ale studiului (Vauss D. A., 1996).
Pentru a face estimări cu privire la populaŃie, nu este nevoie să intervievăm pe toată
lumea, dar eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaŃia dată. CâŃi subiecŃi ar
trebui intervievaŃi pentru ca eşantionul să rămână valid din punct de vedere ştiinŃific? Pentru
a afla, putem face predicŃii bazate pe o marjă de eroare. De obicei, un eşantion de 1000 de
subiecŃi este suficient pentru a se face generalizări cu privire la populaŃie şi ne asigură o
marjă de eroare în jur de +3 %. Aceasta înseamnă că nu contează dacă eşantionul trebuie să
fie reprezentativ pentru populaŃia Chinei sau a României, 1000 de subiecŃi sunt teoretic
suficienŃi. Astfel s-a procedat şi în cazul anchetei întreprinse pentru Raportul Anual SIM.
1.4.12. ACURATEłEA EŞANTIONULUI
AcurateŃea unui eşantion depinde de variabilitatea populaŃiei – dacă este mai
omogenă, atunci eşantionul va fi mai sigur şi la fel şi calitatea cadrului de eşantionare. În
general, pentru a surprinde diferenŃele regionale dintr-o Ńară de mărimea Chinei, ar fi de
sugerat să avem un eşantion de dimensiuni mai mari.
Bibliografie:
Rotariu, T., IluŃ, P., 1997, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Polirom.
Vauss, D.A., 1996, Ancheta în cercetarea socială, UCL Press, Londra.
33

1.5. ANALIZE CALITATIVE
1.5.1. CE ESTE O CERCETARE CALITATIVĂ?
Cercetarea calitativă se constituie într-o multitudine de metode, ce implică o abordare
interpretativă, naturală a obiectului de studiu. Cercetarea calitativă studiază lucrurile în
decorul lor natural, încercând să dea sens sau să interpreteze fenomenele în termenii
semnificaŃiilor pe care oamenii le dau acestora.
Cercetarea calitativă accentuează natura social construită a realităŃii. Prin acest tip de
cercetare se caută răspunsuri la întrebări care pun accentul pe modul în care experienŃa
socială este creată şi devine semnificativă.
1.5.2. TIPURI DE CERCETĂRI CALITATIVE
Sunt două tipuri de analize calitative folosite în acest proiect, interviurile în
profunzime şi focus grupurile.
Cercetarea calitativă este diferită de cea cantitativă prin aceea că este concentrată
asupra unor grupuri mult mai mici de oameni şi încearcă să cunoască experienŃele şi
percepŃiile lor cât mai detaliat posibil. În loc de a fi restricŃionaŃi de un set de întrebări
precodificate, cum este cazul cercetărilor cantitative, respondenŃii sunt încurajaŃi să
vorbească într-un mod cât mai liber cu putinŃă, principalele teme ale discuŃiei urmând să fie
extrase din text ulterior. Cercetarea calitativă este mai flexibilă decât cea cantitativă pentru
că trebuie să considerăm atât temele care apar pe parcursul interviurilor, cât şi cele pe care le
aveam în minte anterior.
Interviul ca metodă de cercetare calitativă
Avantajele interviului:
- este flexibil şi adaptabil; permite urmărirea răspunsurilor interesante prin
investigarea motivaŃiilor lor într-un mod inaccesibil chestionarelor;
- limbajul non-verbal transmite mesaje care ajută la înŃelegerea răspunsurilor verbale,
schimbând sau chiar inversând semnificaŃia lor;
34

Dezavantajele interviului:
- necesită specializarea ridicată a cercetătorului;
- lipsa standardizării pune problema fidelităŃii datelor;
- uneori este dificilă cooperarea cu intervievaŃii.
Tipuri de interviuri:
- structurat: este în fapt un chestionar în care operatorul introduce răspunsurile
subiectului;
- semi-structurat: există un set de întrebări, dar nu este rigid, în sensul că permite
exprimări diferite, explicaŃii, permite omiterea sau adăugarea unor elemente;
- nestructurat: există doar tema de interes, iar interviul este derulat într-o manieră
liberă.
O altă tipologie distinge între:
- interviuri directive: intervievatorul controlează permanent derularea interviului;
- interviuri non-directive: cercetătorul este interesat de percepŃiile subiectului
asupra unei situaŃii particulare; el nu încearcă să conducă interviul, ci îl lasă să se
desfăşoare liber. Această metodă este necesară într-un interviu nestructurat.
Comportamentul intervievatorului este extrem de important pentru succesul
interviului, aşa încât se impune ca acesta să se supună anumitor reguli:
- să asculte mai mult decât să vorbească;
- să pună întrebările într-un mod direct, clar şi calm;
- să elimine toate elementele care ar putea influenŃa răspunsurile subiectului;
- să arate interes pe parcursul discuŃiei; este absolut interzis să pară plictisit;
- să înregistreze interviul în întregime.
1.5.3. ÎNREGISTRAREA INTERVIURILOR
Interviurile calitative sunt de obicei înregistrate cu reportofonul sau cu o cameră
video pentru ca materialul să poată fi analizat în detaliu mai târziu. Textul este de obicei
transcris şi apoi analizat în forma scrisă. Există mai multe programe computerizate care ne
pot ajuta în realizarea acestor analize.
35

1.5.4. GHIDUL DE INTERVIU
Interviurile calitative şi focus grupurile folosesc de obicei un ghid de interviu cu un
set de probleme care sunt transpuse în întrebări. Numărul acestor întrebări este relativ mic,
deoarece întrebările trebuie să fie puse în aşa fel încât respondentul să fie încurajat să
vorbească liber cât mai mult, folosind cuvintele lui, şi nu să răspundă prin „da” sau „nu”.
Intervievatorii sunt instruiŃi în anumite tehnici pentru a realiza această manieră de lucru.
ConŃinutul interviului:
a) temele întrebărilor;
b) întrebări exploratorii: permite intervievatorului să încerce obŃinerea unui răspuns
mai pe larg, atunci când el presupune că subiectul n-a spus totul. Exemple de ….:
“Ce altceva aŃi mai putea spune despre asta?”, “Care este părerea dumneavoastră
despre…?”, momente de tăcere, priviri interogative. Nu se pun întrebări care
invită la răspunsul “Nu”, cum ar fi:”Nu aveŃi nimic altceva de spus?”.
c) Imbolduri(de tipul celor date de sufleri): nu trebuie sugerat intervievatului
răspunsul care se aşteaptă de la el.
1.5.5. INTERVIURILE INDIVIDUALE
Prin interviurile individuale se încearcă obŃinerea unor informaŃii cât mai complete de
la o persoană, pe o temă dată. O formă a interviurilor individuale o reprezintă interviurile în
profunzime, care se pot derula pe parcursul câtorva ore sau pot necesita vizite repetate.
O altă formă a interviurilor individuale sunt interviurile biografice, prin care
încercăm să cunoaştem povestea vieŃii acelei persoane în scopul de a afla mai multe despre
subiectul care ne interesează. În cazul antreprenorilor încercăm să aflăm în ce mod au
devenit antreprenori.
Este posibil ca uneori să fie nevoie să ne întoarcem la respondenŃi pentru a-i ruga să
trateze mai pe larg o anumită temă sau să comenteze pe marginea transcrierii interviului
anterior. Astfel, interviurile calitative pot implica un anume feedback din partea subiecŃilor.
1.5.6. FOCUS-GRUPURILE
36

Focus-grupul este un tip special de grup în termeni de scop, mărime, compoziŃie şi
proceduri. Scopul principal al focus-grupului este de a înŃelege realitatea socială dată, de a
descoperi modurile în care respondenŃii percep problemele. Focus-grupul ca metodă este o
discuŃie de grup desfăşurată cu un grup selectat din populaŃia Ńintă. În cazul cercetării
noastre, aceste grupuri Ńintă sunt tinerii, femeile, minerii ocupaŃi şi minerii şomeri. Ca şi în
cazul interviului individual, se utilizează un ghid de interviu, dar moderatorul focus-grupului
trebuie să fie instruit în a încuraja pe toată lumea să vorbească şi să contribuie la discuŃie,
fără a le sugera răspunsuri sau opinii. El trebuie să fie capabil să împiedice anumite persoane
să domine discuŃia şi să încerce dirijarea acesteia asupra temei de cercetare propuse.
Pentru crearea unei atmosfere relaxate, se vor servi gustări şi băuturi nealcoolice, într-
o cameră liniştită care să dispună de un spaŃiu potrivit pentru plasarea camerei video.
Caracteristicile focus-grupurilor:
1) Respondentii: între 6-10 persoane (extremele sunt 4-12). Mărimea este
condiŃionată de 2 factori: grupul trebuie să fie suficient de mic pentru ca fiecare
participant să-şi împărtăşească gîndurile, dar suficient de mare pentru a exista
diversitate de opinii;
2) Realizate în serie: grupuri multiple cu participanŃi similari, necesare pentru a
identifica patternuri şi tendinŃe;
3) ParticipanŃi omogeni şi nefamiliari între ei: natura omogenităŃii este dependentă
de scopul studiului. În focus-grupurile derulate în cadrul proiectului SIM,
omogenitatea constă în apartenenŃa la comunităŃile miniere şi la anumite categorii
de status;
4) Reprezintă o metodă de culegere a datelor. Scopul este diferit de cel al altor
interacŃiuni de grup, unde finalitatea este de a obŃine consensul, de a furniza
recomandări sau de a lua decizii;
5) Furnizează date calitative. Oferă explicaŃii ale atitudinilor, percepŃiilor şi opiniilor
participanŃilor;
6) DiscuŃia este orientată, concentrată asupra unor teme predeterminate, bazate pe o
analiză anterioară.
Focus-grupul se utilizează ca metodă de cercetare:
37

extinse.
- pentru a obŃine informaŃii în studii preliminare sau exploratorii;
- în situaŃii de clivaj comunicaŃional între grupuri/categorii de persoane (adesea între
cei care au puterea şi cei care nu o au);
- pentru descoperirea factorilor ce influenŃează comportamentele sau motivaŃiile;
- atunci când sunt necesare informaŃii suplimentare în cazul derulării unor studii mai
Focus-grupul nu este recomandat ca metodă de cercetare în următoarele situaŃii:
- într-un mediu încărcat emoŃional;
- atunci când cercetătorul nu are control asupra aspectelor care privesc organizarea
şi derularea focus - grupului;
- în cazul în care cercetarea necesită analize statistice;
- când alte metode disponibile oferă rezultate mai bune din punct de vedere al
fidelităŃii şi consistenŃei;
- nu se poate asigura confidenŃialitatea informaŃiilor sensibile.
Tipuri de întrebări utilizate într-un focus-grup:
1. Întrebări de deschidere: de preferinŃă sunt întrebări factuale ce necesită
răspunsuri scurte de 10-20 secunde, pentru identificarea caracteristicilor pe
care le au în comun participanŃii;
2. Întrebări de introducere: introduc tema generală a discuŃiei şi/sau oferă
participanŃilor oportunităŃile să reflecteze asupra experienŃelor trecute şi
legăturii lor cu tema;
3. Întrebări de tranziŃie: mută conversaŃia spre întrebările principale;
4. Întrebări cheie: interogaŃiile principale ale cercetării;
5. Întrebări de închidere: au scopul de a trece în revistă şi de a face sinteza
aspectelor discutate.
Focus - grupurile reprezintă o metodă din ce în ce mai utilizată pentru a realiza
cercetări sociale.
38

Ele au fost folosite din plin de către Bill Clinton şi Tony Blair pentru a-şi testa
popularitatea şi pentru a descoperi teme şi subiecte pe care diferite părŃi ale populaŃiei le
aşteptau de la politicienii lor.
Este cu mult mai ieftin şi mai rapid să realizezi o serie de focus-grupuri în diferite
regiuni, decât să aplici un chestionar.
De asemenea, focus-grupurile pot fi folosite pentru a afla teme şi subiecte care abia
apar, pe când în cazul chestionarului trebuie să proiectăm înainte toată problematica.
Deci, focus-grupurile reprezintă modalităŃi bune de explorare a temelor şi subiectelor
care pot fi testate mai precis utilizând chestionarul.
1.5.7. GHIDURILE DE INTERVIU ÎN CERCETARE
Ghidurile de interviu pentru focus-grupuri şi interviuri de profunzime cu antreprenori
folosite în această cercetare sunt prezentate mai jos.
Ghidul de interviu pentru antreprenori (pentru interviurile în profunzime).
În cercetarea de teren din primăvara anului 2001 s-a utilizat următorul ghid de interviu.
1. Va rog asa descrieti pe scurt afacerea Dvs.?
2. Cum ati inceput afacerea? Ce dificultati ati intampinat la inceputul afacerii dvs.?
3. Cum au influentat afacerea dvs restructurarile din minerit?
4. Ce probleme aveti la ora actuala in ce priveste derularea afacerii?
5. Cum vedeti rezolvarea acestor probleme?
6. Referitor la localitatea dvs. , cum ati descrie situatia de acum comparativ cu cea de acum un an?
Dar fata de cea de acum 5 ani.
7. Care sunt principalele probleme ale localitatii astazi?
8. Cum vedeti rezolvarea acestor probleme?
9. Daca ar fi sa descrieti locuitorii acestui oras ce ati spune despre ei?
10. Cum incearca oamenii din localitate sa depaseasca problemele provocate de restructurarea
mineritului?
11. Cum vedeti evolutia localitatii dvs. in urmatorii ani?
12. Viata dvs. personala a fost afectata de restrucurarea mineritului? Daca da, cum?
13. Cum va ganditi sa depasiti/rezolvati problemele provocate de restructurarea mineritului?
În cercetările viitoare vom folosi următorul ghid:
39

1. Când aŃi început afacerea?
2. Ce v-a determinat să o faceŃi?
3. De unde v-a venit ideea acestei afaceri?
4. Unde este situată firma dumneavoastră şi de ce acolo?
5. Ce probleme aŃi întâmpinat şi cum v-aŃi descurcat cu ele?
6. Cum aŃi făcut rost de banii necesari pentru începerea afacerii?
7. Cine v-a ajutat atât pentru a porni afacerea, cât şi pentru a o conduce mai departe? (ex.:
agenŃii formale şi/sau contacte informale)
8. Ce afacere derulaŃi şi care este piaŃa dumneavoastră de desfacere? ExportaŃi ceva sau
piaŃa dumneavoastră este în totalitate locală?
9. Care este profitul dumneavoastră anual, cu aproximaŃie (dacă subiectul este dispus să
răspundă) şi câŃi angajaŃi aveŃi?
10. Care este nivelul de pregătire al angajaŃilor dumneavoastră?
11. Cum a fost afectată afacerea dumneavoastră de restructurarea mineritului (dacă a fost
afectată)?
12. Ce vreŃi să faceŃi în continuare cu afacerea dumneavoastră?
13. Ce ar putea preveni asta şi de ce ajutor aveŃi nevoie?
14. Unde credeŃi că veŃi găsi acel sprijin?
15. Următoarele două scheme au fost sugerate drept modele ale factorilor cheie implicaŃi
în/necesari pentru începerea unei afaceri. Ce credeŃi despre ele? Reflectă ele situaŃia
dumneavoastră reală?
Schema 1 – O formulă posibilă a succesului în afaceri
Succes = Ideea + Cum + Cine
40

Schema 2 – O posibilă ierarhie a factorilor necesari unei noi
afaceri
1. Un mediu ce poate susŃine o afacere de succes;
1. Expertiza /suportul personal, ce pot fi oferite de sfătuitori,
avocaŃi şi reŃeaua de relaŃii;
2. Aptitudinile necesare pentru a avansa afacerea, cum ar fi
aptitudini financiare şi de marketing;
3. Resurse pentru a derula afacerea, cum ar fi: echipamente,
materiale, spaŃiu de lucru şi timp;
4. O idee.
Nivele
superioare(mai
ascunse)
Nivele
inferioare(mai
evidente)
16. AŃi folosit vreodată serviciile A.N.D.I.P.R.Z.M. sau ale altei agenŃii? Dacă „da”, ce
credeŃi despre ele, dacă „nu”, de ce nu?
17. Ce asistenŃă credeŃi că ar trebui oferită pentru a ajuta afaceri ca a dumneavoastră, să
existe şi să funcŃioneze?
18. Ce sfaturi aŃi da celor care intenŃionează să pună pe picioare o afacere acum?
19. Cum credeŃi că va evolua afacerea dumneavoastră în următorii ani?
Pentru cei implicaŃi în economia formală, se adaugă întrebările:
1. La început, afacerea dumneavoastră a funcŃionat fără a fi înregistrată?
2. În ce etapă şi de ce aŃi decis să vă înregistraŃi afacerea?
Pentru cei implicaŃi în economia informală, se adaugă întrebările:
1. De ce nu vă înregistraŃi afacerea?
2. Când şi pentru ce motive aŃi lua decizia să vă înregistraŃi afacerea legal (dacă aŃi dori
vreodată)?
Grila de interviu pentru focus-grupuri
41

În cercetarea de teren din primăvara anului 2001 au folosi următorul ghid
pentru focus-grupuri:
1. Care sunt principalele probleme ale localitatii dvs la ora actuala?
2. Cum ati descrie serviciile publice din localitate( transport, invatamant, asistenta medicala,
curatenia orasului, etc.)?
3. Ce puteti spune despre programele de lucrari publice realizate in localitatea dvs. la ora actuala?
(constructii de locuinte, spitale, amenajari de drumuri, renovari de cladiri publice, ...)
4. Ce puteti spune despre activitatile derulate de ANDIPRZM in localitatea dvs.?(microcredite,
instruire si locuri de munca, informare publica si activitati de dialog social, centre de afaceri si
sprijin acordat de firma).
5. Cat de probabil credeti ca este ca dvs. sa beneficiati de programele derulate.Ex. sa luati un micro-
credit, sa participati la un program de instruire sau sa beneficiati de un loc de munca finantat de
ANDIPRZM.
6. Cum apreciati serviciile sociale existente in localitatea dvs.?
Disponibilizati 7. Cum ati folosit platile compensatorii?
Disponibilizati someri: 8. Cum sunt principalele probleme pe care le intalniti in a
obtine un nou loc de munca? ( ati avut oferte de locuri de
munca? Ce s-a intamplat?)
9. Ce faceti pentru a gasi un loc de munca?
10. Ce credeti ca ar trebui facut pentru a se imbunatati situatia prezenta din localitatea dvs.?
11. Cum s-au schimbat relatiile dvs. cu ceilalti membri ai familiei (sot, copii, parinti)
În viitor ghidul va avea următorul design:
1. Care sunt principalele probleme în oraşul dumneavoastră acum?
2. Cum aŃi descrie calitatea serviciilor publice în oraşul dumneavoastră (transportul
public, învăŃământul, serviciile medicale, curăŃenia publică)?
3. Ce credeŃi despre programele în domeniul lucrărilor publice în localitatea
dumneavoastră (construcŃia de locuinŃe, şcoli, spitale, drumuri)?
4. AŃi auzit vreodată de A.N.D.I.P.R.Z.M.?
5. Ce credeŃi despre programele A.N.D.I.P.R.Z.M. din localitatea dumneavoastră? ( a
se parcurge fiecare dintre acestea, dacă este cazul)
6. Ce şanse sunt să apelaŃi la unul dintre aceste programe?
7. Ce v-ar reŃine să apelaŃi la aceste programe?
42

Întrebări suplimentare pentru persoane disponibilizate:
1. Cum aŃi cheltuit plăŃile compensatorii pe care le-aŃi primit?
2. Care sunt principalele probleme în găsirea unui nou loc de muncă?
3. AŃi avut vreo ofertă de lucru? Ce s-a întâmplat?
4. Ce aŃi făcut pentru a vă găsi un loc de muncă?
5. Cum s-au schimbat relaŃiile cu familia dumneavoastră în ultimul timp?
5. Ce credeŃi că se poate face în localitatea dumneavoastră pentru a îmbunătăŃi situaŃia
persoanelor afectate de restructurarea mineritului?
1.6. INDICATORI DE PERFORMANłĂ
Chestiunea indicatorilor se reduce la încercarea de a facilita descrierea, evaluarea şi
anticiparea funcŃionării unui sistem sau a unei componente a acestuia, de a ajuta la obŃinerea
unei măsuri obiective şi cuantificabile a ceva altfel greu măsurabil direct, în scopul evaluării
impactului său sau a schimbării intervenite în timp.
1.6.1. MĂSURĂRI ŞI INDICATORI
Termenii „măsurări” şi „indicatori” pot fi folosiŃi în moduri diferite. O măsurare
poate fi determinarea directă a unei dimensiuni, ca şi cum s-ar măsura lungimea unui obiect
utilizând o riglă. Un indicator este un instrument pentru o măsurare directă sau observaŃie,
acolo unde acestea nu sunt practice sau cunoscute. De exemplu, dacă vrei să ştii vârsta unui
copac şi nu ştii nimic despre momentul când a fost plantat, deci nici o măsurare directă nu
este posibilă, atunci numărarea inelelor vizibile pe secŃiunea trunchiului de copac ar fi un
bun indicator al vârstei copacului. În mod asemănător, un pescar nu poate şti cu certitudine
dacă peştele muşcă momeala sub apă, de aceea foloseşte o plută, a cărei mişcare la suprafaŃă
indică faptul că este posibil ca peştele să fi muşcat. Inelele copacului şi pluta indică ceva
care nu le aparŃine, ci doar care-i afectează.
Se întâmplă totuşi ca termenul “indicator” să fie utilizat şi în sensul de “măsurare”.
1.6.2. UN BUN INDICATOR
Dacă un indicator este o metodă indirectă de a evalua ceva, atunci el:
• Va fi afectat de activitatea, subiectul sau dimensiunea monitorizate;
43

• Nu va fi afectat de alŃi factori;
• Poate fi măsurat (uşor şi ieftin);
• Va oferi date sau posibilităŃi de obŃinere a acestora în ceea ce priveşte poziŃia sa de
bază;
• Poate fi măsurat din nou după o perioadă, pentru a pune în evidenŃă schimbările.
1.6.3. DEZAVANTAJELE INDICATORILOR
Din păcate nu toŃi indicatorii posibili sau practici sunt cei buni şi, câteodată, trebuie
să fie folosit un indicator imperfect, pentru că nu există altul mai bun. Totuşi, atunci există
pericolul ca, din pricina unei nevoi presante de a furniza o indicaŃie cuantificată,
imperfecŃiunile indicatorului ales să fie trecute cu vederea, mai ales că poate exista implicit
tendinŃa de a crede în acurateŃea aparentă a datelor. Oamenii de ştiinŃă şi inginerii uneori
încearcă să evite această situaŃie, indicând de exemplu, limitele de acurateŃe experimentală
sau exprimând dimensiunile cu o variaŃie de 10 ± 0.1 metri.
AmintiŃi-vă aşa numita eroare “Macnamara”:
„Primul pas e să măsori orice poate fi măsurat uşor. Este bine atâta timp cât merge. Al
doilea pas este să desconsideri ceea ce nu poate fi măsurat cu uşurinŃă sau să îi dai o
valoare cantitativă arbitrară. Acest lucru este înşelător şi artificial. Al treilea pas este să
presupui că ceea ce nu este măsurabil, nu are importanŃă. E de-a dreptul orbire. Al patrulea
pas este să spui că ceea ce nu poate fi măsurat cu uşurinŃă, nu există cu adevărat. Aceasta
înseamnă sinucidere”.
Exemple:
Două exemple ale problemelor posibile ce pot apărea în utilizarea indicatorilor:
a) Locurile de muncă. O ilustrare a dezavantajelor unui indicator practic este folosirea
frecventă a numărului de locuri de muncă drept indicator al contribuŃiei economice a
unei afaceri. ContribuŃiile pe care o afacere le poate avea la o economie includ
exporturile sau substituirea importurilor; cheltuielile făcute în economia locală, atât cu
angajaŃii cât şi pentru achiziŃionarea locală a materialelor, altor bunuri şi servicii;
suportul furnizat altor firme din zonă pentru a-şi utiliza capacitatea de sub-contractanŃi în
relaŃia comercială cu firma dată; dezvoltarea unor aptitudini manageriale ale personalului
ce pot fi puse în valoare şi de alte firme; chiar competiŃia făcută altor companii locale, ce
44

le stimulează pe acestea către inovare şi productivitate crescută. Măsurarea sau chiar
estimarea multora dintre aceste avantaje este dificilă şi complexă, iar rezultatele pot fi cu
greu puse într-o formă coerentă. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă este uşor
de măsurat, este simplu şi poate fi totalizat imediat. Aşa încât numărul locurilor de
muncă este deseori folosit drept indicator pentru totalitatea beneficiilor economice aduse
de o companie. Acest fapt conduce tot mai mult la utilizarea acestui indicator de către
agenŃiile de dezvoltare economică, pentru a aprecia performanŃele companiilor. La
rândul lor, companiile căutând asistenŃa acestor agenŃii, vor cunoaşte acest lucru şi vor
creşte numărul planificat al locurilor de muncă, pentru a atrage o asistenŃă sporită, ceea
ce se va şi întâmpla. Cu toate că într-o perspectivă pe termen lung, pentru unele dintre
aceste firme ar fi mai indicat să investească în tehnici de producŃie mai moderne ce ar
necesita mai puŃin personal, acest lucru nu se întâmplă din cauza impactului negativ pe
care această măsură l-ar avea asupra obiectivului de a crea cât mai multe locuri de
muncă. Această problemă este acum îndeobşte recunoscută, dar adesea locurile de muncă
sunt încă utilizate ca un indicator, deoarece nu există alternative practice simple.
b) Deprivarea. Un alt exemplu în care indicatorii sunt deseori folosiŃi este atunci când se
încearcă măsurarea deprivării. Deprivarea relativă percepută este considerată a stimula
angoasele acelora care o resimt. Aşadar, măsurile sunt îndreptate spre reducerea acestei
deprivări, însă din cauză că ea este dificil de măsurat în întregime, este necesar să existe
indicatori ai deprivării pentru a vedea dacă măsurile luate împotriva ei au efectul scontat.
Deoarece există percepŃii ale deprivării care cauzează angoase şi, mai mult decât atât,
ele persistă şi după ce s-a acŃionat asupra cauzelor lor, indicatorii sunt cei care trebuie să
demonstreze oamenilor că s-a făcut ceva. Dar indicatorii aleşi să evalueze deprivarea adesea
nu o măsoară în fapt sau în întregul ei, ci doar indică existenŃa ei. De exemplu, standardele
educaŃionale slabe pot fi folosite ca indicatori ai deprivării (conjugaŃi cu alŃi indicatori),
pentru că sunt relativ uşor de măsurat, dar se poate argumenta că ele sunt în realitate un
rezultat al deprivării, şi nu deprivarea însăşi.
1.6.4. IMPLICAłII DE CONJUNCTURĂ
Una dintre implicaŃiile folosirii indicatorilor este, aşadar, aceea că adesea este necesar
să facem un compromis între oportunitate, cost şi acurateŃe şi apoi să nu pierdem din vedere
45

că indicatorii aleşi nu sunt neapărat subiectele-Ńintă, ci modul practic cel mai oportun de a le
monitoriza pe acestea.
46

1.7. INDICATORI PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI
1.7.1. CE ÎNSEAMNĂ O ÎNTREPRINDERE MICĂ?
DefiniŃii oficiale ale unei întreprinderi mici şi mijlocii
Micro-firmă 0 – 9 angajaŃi
Firmă mică 0 – 49 angajaŃi (include micro-
firma)
Firmă medie 50 – 249 angajaŃi
Firmă mare peste 250 angajaŃi
Mijlocie Mică Micro
Nr. maxim de angajaŃi 249 49 9
Profitul maxim (în milioane EURO) 40 7
BilanŃul total maxim( în milioane EURO) 270 5
Să defineşti o întreprindere mică nu e uşor. Majoritatea încercărilor de a face acest
lucru se bazează pe aspectele cuantificabile ale afacerii, cum ar fi numărul angajaŃilor.
Dar, având în vedere numai un aspect al problemei, nu putem obŃine decât definiŃii
limitative. Nu există, de fapt, o singură definiŃie, clară, precisă şi unanim acceptată a ceea ce
înseamnă o întreprindere mică. Există însă definiŃii diferite, adesea din cauza scopurilor
diferite cărora servesc. În orice caz, mulŃi oameni cred că ştiu ce înseamnă o întreprindere
mică. Este acea afacere care are puŃini angajaŃi, un profit scăzut, o structură redusă sau
informală şi care este condusă de obicei de o singură persoană, care este şi patronul afacerii.
Cele mai multe definiŃii utilizează mărimea firmei ca fiind trăsătura ei definitorie, probabil
pentru că aceasta este uşor de măsurat. La rândul ei, definirea mărimii unei firme variază
semnificativ. Unele definiŃii iau drept criteriu profitul, care îşi poate pierde semnificaŃia în
timp datorită inflaŃiei, dar cele mai multe definiŃii utilizează numărul de angajaŃi. Chiar şi în
acest ultim caz există definiŃii diferite. DefiniŃia utilizată de Uniunea Europeană pentru
IMM-uri se referea la un număr maxim de 500 de angajaŃi, însă mai recent acest prag a
scăzut la 250. AdministraŃia Întreprinderilor Mici din SUA foloseşte o limită de 500 de
47

angajaŃi. În alte părŃi, limita este deseori stabilită la 200 de persoane, pe care mulŃi o văd mai
aproape de limita ce impune o schimbare în structura organizaŃională. AlŃii folosesc 100
drept limită, dar sunt şi agenŃii pentru întreprinderile mici care folosesc 50.
Termenul „mică” referindu-se la întreprinderi, este mai degrabă relativ. O afacere
angajând 200 de persoane poate să nu fie mică în sensul definiŃiilor de mai sus, însă dacă
este un port, numărul este foarte mic, raportat la sectorul său industrial.
DefiniŃiile de mai sus sunt aproape exclusiv cantitative, deşi există şi unele calitative.
Afacerile mici au tendinŃa de a împărtăşi anumite trăsături. Sunt în general afaceri care
servesc doar clienŃii locali şi au o piaŃă limitată; sunt în general firme deŃinute de o singură
persoană sau de un grup mic şi sunt conduse de proprietarii lor, care se ocupă de tot ceea ce
înseamnă management, uneori cu un mic ajutor din exterior.
O definiŃie bazată numai pe una dintre aceste calităŃi ar putea însă să excludă anumite
afaceri, considerate de unii ca fiind mici. Un număr de caracteristici calitative ar trebui
aşadar incluse. O încercare de a face acest lucru este definirea unei afaceri mici ca „o
afacere ce reuneşte cel puŃin două din următoarele patru caracteristici:
• Managementul, dacă afacerea este independentă. De obicei managerii sunt şi
proprietari;
• Capitalul şi proprietatea sunt asigurate de o persoană sau de un grup restrâns;
• Zonele de operare sunt mai ales cele locale, proprietarii şi lucrătorii provenind din
aceeaşi comunitate. Totuşi, piaŃa locală nu este suficientă;
• Mărimea relativă a unei afaceri în cadrul industriei respective trebuie să fie redusă
comparativ cu cele mai mari unităŃi în domeniu. Aceste dimensiuni pot fi în termeni
de volum al vânzărilor, număr de angajaŃi sau alte elemente comparabile şi
semnificative.” i
Cele mai multe dintre definiŃiile unei afaceri mici indicate mai sus sunt, într-un fel, doar
încercări de a oferi o viziune despre ceea ce înseamnă o unitate de afaceri mică. Aceasta se
referă la a fi autonom, dar în acelaşi timp, a avea resurse umane, de timp, experienŃă, putere
financiară limitate, fiind prin urmare dependent de sprijin exterior. Este vorba de a face faŃă
unei incertitudini sporite şi de a-Ńi asuma un grad de risc ridicat. În acelaşi timp, termenul se
referă la influenŃa faptului de a deŃine o afacere asupra tipului de comportament
antreprenorial adoptat, la exercitarea unei autorităŃi individuale crescute, la conducerea
48

întregii activităŃi în acelaşi timp cu purtarea întregii responsabilităŃi; la posibilitatea de a fi
mai aproape de clienŃi, a fi mai flexibil şi adaptabil în anumite situaŃii, de a administra reŃele
de furnizori, clienŃi şi oameni de finanŃe; la adoptarea unei abordări strategice, având
totodată structuri de control şi canale de comunicare informale, la crearea unei culturi de
tipul “a putea-a face”. Toate acestea înseamnă o afacere mică, având provocări şi
oportunităŃi ce sunt diferite de cele ale afacerilor mari.
1.7.2. SĂ ÎNłELEGEM ÎNTREPRINDERILE MICI
Căutând să înŃelegem cum se comportă o afacere mică, este foarte uşor să cădem într-
o capcană, comparând-o cu afacerile mari. Afacerile mici nu sunt “afaceri mari mai mici”,
iar conceptele, teoriile, practica, formele de comportament şi intervenŃiile care sunt
aplicabile în cazul afacerilor mari şi managementului acestora, nu se aplică neapărat la o
scară mai redusă şi afacerilor mici. Ele nu sunt nici afacerile mari în fază incipientă,
asemenea larvelor care se transformă în fluturi; există, însă, o anumită probabilitate de a
deveni o afacere mare. Multe vor rămâne însă la fel, adică întreprinderi mici.
1.7.3. CARACTERISTICILE DISTINCTIVE ALE ÎNTREPRINDERILOR MICI
AbsenŃa funcŃiilor manageriale. Adeseori, managementul unei afaceri mici stă în
puterea unei singure persoane. Avantajul acestui fapt rezidă în posibilitatea de a avea o
viziune de ansamblu asupra activităŃi manageriale, incluzând producŃia, finanŃele şi
marketingul. Pe de altă parte, cunoştinŃele necesare îndeplinirii tuturor acestor specializări
este dificil să fie dezvoltate egal, astfel încât, pe anumite zone, pot exista lacune majore de
expertiză.
EducaŃia din mers. Managerii-proprietari ai multor afaceri mici au dobândit cele mai
multe din cunoştinŃele lor în domeniul afacerilor “din mers”, conducând propria afacere. Se
întâmplă deseori ca ei să fi lucrat în domeniu pentru multă vreme şi, aşadar, să aibă o
experienŃă aprofundată, dar nu neapărat şi extinsă, sau să deŃină o perspectivă obiectivă şi
fundamentată.
InvestiŃii şi resurse. Banii investiŃi în afacere sunt de obicei banii personali ai
patronului, nu aparŃin unor investitori. De aceea se remarcă o anumită prudenŃă în a cheltui
banii pe altceva decât pentru asigurarea unui profit evident pe termen scurt. Metodele de
49

investiŃii mai noi sunt privite reticent, fiind considerate mai degrabă nepotrivite. De
asemenea, timpul necesar instruirii formale ori documentării este considerat o distracŃie
nepermisă, ce oferă o eventuală posibilitate de a creşte câştigurile, la un mod mai degrabă
teoretic. Schimbarea, acolo unde ea se produce, este un răspuns la o nevoie pe termen scurt
mai degrabă decât rezultatul unei strategii pe termen lung.
DiscontinuităŃi. Sunt praguri şi discontinuităŃi într-o afacere mică, ce nu apar într-o
afacere mare. Într-o afacere mare, de exemplu, mărirea capacităŃii cu 10% într-un
departament cheie, pentru a face faŃă unei sporiri a profitului cu 10%, poate să ducă la o
îndreptare a situaŃiei. Într-o afacere mică, unde pot exista doar doi oameni într-un
departament, încărcaŃi de atribuŃii, angajarea a încă unei persoane ar reprezenta o creştere cu
50% a capacităŃii, care ar putea fi nejustificată de o creştere similară a veniturilor. Această
situaŃie este valabilă şi atunci când o a doua maşină se impune a fi achiziŃionată pentru că
prima nu mai face faŃă.
Identificarea proprietarului cu afacerea. Oricât de dedicat ar fi el, un manager adus să
conducă afacerea nu va fi la fel de identificat cu ea, precum fondatorul ei. „Afacerea este
ego-ul” spune Gibb, „ aşadar chiar critica obiectivă privind afacerea e luată personal”.
Valori. Valorile care orientează afacerea sunt acelea ale proprietarului / fondatorului
şi ele se regăsesc în produsele sau serviciile furnizate, în strategia de dezvoltare, în
standardele de calitate şi în relaŃiile dintre angajaŃi. Acolo unde aceste valori diferă de acelea
ale consultanŃilor, adoptarea sfaturilor acestora din urmă este dificilă şi probabil respinsă
pentru că, într-adevăr, proprietarii de afaceri mici adesea nu au încredere să discute
problemele lor cu profesioniştii. De aceea, reŃeaua de sprijin a unui patron este bazată mai
degrabă pe prieteni şi contacte personale, decât pe o reŃea formală de sprijin.
1.7.4. INFLUENłELE EXERCITATE ASUPRA UNEI ÎNTREPRINDERI MICI
O întreprindere mică este obiectul unor multiple influenŃe, nefiind întotdeauna clar
care vor fi aceste influenŃe sau cum vor interrelaŃiona ele.
ForŃa relativă a acestor influenŃe exercitate de diferite grupuri de oameni este ilustrată
într-o diagramă realizată de Gibb şi indică nivelele reŃelei de sprijin ale unei afaceri mici
(Fig. 1). O implicaŃie ar fi aceea că cel mai apropiat, mai personal dintre nivele va avea
întotdeauna o influenŃă mai puternică decât unul mai îndepărtat, mai oficial.
50

Fig.1 – Nivelele reŃelei de suport pentru o întreprindere mică
ReŃeaua formală de suport
Contactele comerciale-clienŃi, furnizori etc.
ConsultanŃii profesionişti cu care întreprinzătorul trebuie să ia contact
CunoştinŃele de afaceri apropiate şi de încredere
Prieteni apropiaŃi, rude, familie
Întreprinderea mică – SCHEMĂ
‘’’’’’’’’
Sursa: A A Gibb, “Către construirea unor modele de suport antreprenorial pentru
micile afaceri”, lucrare prezentată la a 11-a ConferinŃă naŃională pentru politici şi
cercetare pentru micile întreprinderi”, 1988, pag.14.
Ar putea fi relevantă comparaŃia între influenŃele apropiate şi sursele de sugestii ale
unei mici întreprinderi, pe de o parte, cu cele specifice unei mari întreprinderi, pe de altă
parte.
Cea mai puternică influenŃă într-o firmă mică aparŃine deseori proprietarului, care
este de obicei un individ sau un grup mic de indivizi ce îşi asumă rolul activ în firmă. Ei sunt
mult mai influenŃi în ceea ce priveşte conducerea afacerii lor decât acŃionarii unei afaceri
mai mari, pentru că aceştia din urmă au un contact oarecum indirect cu firma şi sunt
disparaŃi între ei.
Din contră, clienŃii şi furnizorii, deşi şi ei sunt exteriori afacerii, pot influenŃa mai
mult o firmă mică decât una mare. Câteva motive pentru această situaŃie ar fi că o firmă
mică are o influenŃă pe piaŃă în formarea preŃurilor sau în publicitate, mult mai redusă decât
o întreprindere mare şi are probabil mai puŃini clienŃi şi furnizori, având relaŃii mai apropiate
cu aceştia.
În cadrul întreprinderilor mici, proprietarul / managerul deŃine puterea şi are doar
câteva surse de influenŃă, situate, de regulă, în reŃeaua de contacte personale. Comparativ cu
managerul unei mari întreprinderi, adesea el dispune de un profesionalism mai redus, însă de
mai multă flexibilitate şi experienŃă în domeniul său particular. ii
51

1.8. STATISTICILE PIEłEI MUNCII
1.8.1 IERARHIA INFORMAłIILOR ECONOMICE
(Aceste informaŃii sunt cerute pentru a realiza Sistemul de Informare pentru Dezvoltarea
Aptitudinilor – S.I.D.A.)
INDICATORI ECONOMICI GENERALI
(cei care au un impact direct asupra S.I.P.M.)
Ratele de interes
Ratele de schimb
InflaŃia consumatorului şi a producătorului
Ratele ocupării şi ale productivităŃii muncii
Producerea PIB şi valoarea producŃiei
Sistemele de informaŃii privind piaŃa muncii(S.I.P.M.)
(Necesare pentru producerea unui S.I.D.A.)
Indicatorii Generali de PiaŃă, plus indicatorii de bază ai pieŃei muncii:
Vârsta forŃei de muncă şi distribuŃia ei – inclusiv sectorul şi locul;
DistribuŃia pe sexe – inclusiv sectorul şi locul;
MigraŃia;
Nivelele şomajului – inclusiv pe termen lung şi ratele în rândul tinerilor
Subocupare şi inactivitate economică;
Nivelul ratei pieŃei muncii informale;
Creşterea / declinul sectoarelor industriale şi
Creşterea / declinul sectoarelor ocupaŃionale;
Încorporarea eventuală a celor 18 indicatori internaŃionali ai pieŃei muncii
52

Sistemele de informare pentru dezvoltarea aptitudinilor
(Indicatori ceruŃi pentru un bun S.I.D.A.)
Indicatorii din S.P.I.M., plus:
Calificări deja existente în economia românească – industrie şi ocupaŃie;
Calificări care sunt cerute sau neglijate în economia românească - industrie şi ocupaŃie;
EducaŃia şi capacitatea actuală de training a instructorilor – sector şi regiune;
Ratele de acreditare şi de perfecŃionare, şi
Plasamentele urmărite şi ratele de ocupare.
1.8.2. INDICATORI CHEIE AI PIEłEI MUNCII
Indicatorii cheie ai pieŃei muncii (ICPM) au fost dezvoltaŃi de OrganizaŃia
InternaŃională a ForŃei de Muncă (OIM) în 1996 pentru a oferi guvernelor, ONG-urilor şi
altor parteneri sociali, date corecte şi accesibile cu privire la pieŃele muncii. Cei 18 indicatori
ICPM sunt grupaŃi în 6 categorii.
Descrierea celor 18 indicatori împreună cu dimensiunile de raportare şi, posibil, sursa
datelor sunt detaliate mai jos.
Indicatorii OIM sunt agregaŃi la nivelul întregii Ńări şi sunt actualizaŃi anual, în timp
ce datele despre Sistemul de Informare asupra ForŃei de Muncă au atât o reprezentare
naŃională cât şi regională. Prin definiŃie indicatorii OIM au rolul de standard pentru SIPM –
regulatorul de calitate şi standarde. Este de aşteptat ca majoritatea semnificativă a
indicatorilor ILO să poată fi alcătuiŃi, anual, pe baza SIPM.
1.8.3. PARTICIPAREA ÎN “LUMEA MUNCII”
Rata de participare a forŃei de muncă.
Rata de participare a forŃei de muncă este un indicator al populaŃiei aptă de muncă şi
activă economic din România. Astfel, rata de participare oferă un indicator al mărimii
relative a ofertei de forŃă de muncă disponibile pentru producerea bunurilor şi serviciilor în
economia românească. Rata de participare a forŃei de muncă este un indicator general al
nivelului de activitate al pieŃei muncii şi divizarea sa pe sexe şi grupe de vârstă crează un
profil al distribuŃiei populaŃiei active din punct de vedere economic.
53

Rata de participare a forŃei de muncă este calculată prin exprimarea numărului de
persoane active pe piaŃa muncii ca procent din populaŃia aptă de muncă. ForŃa de muncă este
suma persoanelor angajate şi neangajate. PopulaŃia aptă de muncă este populaŃia de peste o
anumită vârstă, recomandată pentru măsurarea caracteristicilor economice.
Indicator Rata de participare a forŃei de muncă
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
Sex BărbaŃi, femei, TOTAL
Vârstă Grupe standardizate de vârste – 15-24, 25-54, 55-64 şi 65+
% Procent
1.8.4. OCUPAREA ÎN MUNCĂ
Rata de ocupare a populaŃiei
Acest indicator reprezintă populaŃia ocupată în România ca procent din totalul
populaŃiei. Ca indicator, gradul de ocupare este la fel de important ca şi rata şomajului în
România, aceasta deoarece statisticile cu privire la şomaj, atunci când există, acoperă în mod
necesar probleme cum sunt câştiguri scăzute, sectorul informal, securitate şi asigurări sociale
şi nivele scăzute de salarizare.
De aici rezultă referinŃe la statisticile de ocupare pentru a evidenŃia tendinŃe şi situaŃii
pozitive sau negative pe piaŃa muncii. Măsurile generale privind gradul de ocupare au în
vedere, de asemenea, câştigurile scăzute şi un sector informal larg. Pentru acest indicator
sunt necesare date referitoare la populaŃia aptă de muncă şi, pentru aceleaşi perioade de
timp, date asupra ocupării în ansamblu.
Indicator PopulaŃia ocupată în total populaŃie
Caracteristici Sex, vârstă, % numere absolute
54

Sursă
1.8.5. STATUS OCUPAłIONAL
Indicatorii statusului ocupaŃional încearcă să diferenŃieze trei categorii de persoane
ocupate în cadrul economiei:
• lucrători salariaŃi;
• lucrători pe cont propriu şi
• lucrători familiali neremuneraŃi (cei care muncesc în cadrul unei afaceri de familie,
fără plată).
Aceste categorii sunt utilizate pentru determinarea profilului populaŃiei ocupate,
exprimat, de obicei, ca procente din totalul populaŃiei ocupate pe categorii de vârstă şi sexe.
Acestea îi exclud, totuşi, pe cei din sectorul informal şi nu înregistrează în totalitate
persoanele din SMM-uri.
Indicator Statusul ocupaŃional
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
lucrători salariaŃi;
lucrători pe cont propriu, şi
lucrători familili neremuneraŃi(cei care muncesc în cadrul unei afaceri
de familie, fără plată).
1.8.6. OCUPAREA PE SECTOARE
Indicatorul ocupării pe sectoare, în România, este iniŃial divizat în trei categorii:
agricultură / sector primar, industrie / secundar şi servicii / terŃiar – şi subclasificat (după
sistemul SIC) în subcategorii mai mici.
Acest indicator este utilizat pentru a determina nevoile pieŃei muncii şi/sau iniŃiative
de dezvoltare a aptitudinilor pe sectoare.
55

Indicatorul ocupării pe sectoare este divizat şi pe regiuni şi/sau mediu rezidenŃial,
vârstă şi sex, cu informaŃii provenind din datele de recensământ, anchete asupra ocupării şi
organizaŃii cum este A.N.D.I.P.R.Z.M..
Indicator Ocuparea pe sectoare
Caracteristici Sex, vârstă, % numere absolute
Sursă
Sectorul agricol, industrial, servicii şi sectoarele neclasificabile
1.8.7. LUCRĂTORII CU NORMĂ PARłIALĂ
Indicatorii referitori la lucrătorii cu normă parŃială au în vedere acei lucrători care
muncesc sub un anumit număr de ore pe săptămână, respectiv 16 ore în România.
Acest indicator este dificil de determinat deoarece fără cercetări care să verifice
datele de bază privind timpul de lucru, este greu să fii sigur dacă persoana ocupată doreşte să
muncească cu normă parŃială sau nu are altă alegere, şi atunci se află în situaŃia de
subocupare.
Alegerea de a lucra cu normă parŃială este un indicator pozitiv, sugerând
flexibilitate pe piaŃa muncii, dar poate fi şi negativ, când se referă la muncă parŃială prin
neîndeplinirea obligaŃiilor de serviciu sau la subocupare involuntară, demonstrând deficitul
de performanŃă al economiei.
Indicator Lucrători cu normă parŃială
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
ProporŃia lucrătorilor cu normă parŃială în totalul lucrătorilor cu
normă întreagă
1.8.8. ORELE DE LUCRU
ProporŃia femeilor în ansamblul lucrătorilor cu normă parŃială
Indicatorul orelor de muncă săptămânale are trei elemente distincte: lucrătorii ce
muncesc un număr minimal de ore (de obicei mai puŃin de 10), lucrătorii ce muncesc un
56

număr excesiv de ore (de obicei mai mult de 40), numărul anual de ore muncite pentru a lua
în calcul munca sezonieră şi pentru a oferi o medie pe săptămână.
Valorile acestui indicator sunt prezentate de obicei pe grupe de vârstă, sex şi sectoare
de activitate. Totuşi, datele sunt deseori incorecte pentru că sunt dificil de înregistrat pe o
lungă perioadă de timp, în special în cazul celor ce lucrează pe cont propriu sau operează în
economia informală.
Indicatorii orelor de muncă pot fi utilizaŃi pentru ilustrarea forŃei relative a pieŃei
muncii româneşti, ratelor de productivitate şi contribuie la datele referitoare la rata salariilor.
O rată a orelor de muncă prea mare poate implica nivele scăzute de salarizare, dificultăŃi în
recrutarea de forŃă de muncă sau o insuficientă calificare a forŃei de muncă.
Indicator Ore de muncă
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
cei care muncesc mai puŃin de 10 ore pe săptămână;
Cei care muncesc între 11 şi 40 ore;
Cei care muncesc mai mult de 40 ore pe săptămână.
1.8.9. OCUPAREA ÎN SECTORUL INFORMAL URBAN
Acest indicator exprimă ocuparea în sectorul informal urban ca procent din totalul
populaŃiei ocupate în mediul urban. Aşadar, este o pondere ce are în vedere atât pe cei care
lucrează în sectorul formal, cât şi pe cei din economia informală. Indicatorul este utilizat
drept mijloc de determinare a succesului dezvoltării ocupării şi a strategiilor de atenuare a
efectelor sociale. Este importantă, de asemenea, măsurarea ocupării în sectorul informal
după variabila sex.
Indicatorul se calculează numai pentru mediul urban deoarece este practic imposibilă
determinarea corectă a datelor privind ocuparea în sectorul informal din mediul rural,
lucrătorii din acest mediu rezidenŃial intrând deseori în categoria lucrătorilor familiali
neremuneraŃi.
57

Indicator Ocuparea în sectorul informal din mediul urban
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
Sectoare informale urbane ca % din ocuparea din mediul urban
Datele referitoare la ocuparea în sectorul informal rural sunt cruciale pentru
A.N.D.I.P.R.Z.M., deoarece mulŃi foşti mineri sau foşti oŃelari vor lucra propriul pământ şi
vor lucra sezonier pentru prieteni şi rude. Deşi, pe de o parte, ei câştigă bani, pe de altă parte
acest fapt înseamnă că nu sunt disponibili sau nu sunt dispuşi să participe la instruiri sau alte
măsuri de atenuare a impactului social.
1.8.10. ŞOMAJ
Evident, discutăm despre cea mai cunoscută măsurătoare a pieŃei muncii. Atunci
când este luată în calcul împreună cu gradul de ocupare, aceste două măsurători reprezintă
cei mai buni indicatori ai activităŃii economice şi statusului, în ceea ce priveşte piaŃa muncii
din România.
Deoarece rata şomajului în România este importantă, ea nu trebuie interpretată drept
o măsură a dificultăŃii economice. Dacă acest lucru se întâmplă, se pot produce rezultate
nefericite, acordând şomajului un grad mai mare de semnificaŃie decât merită.
Rata şomajului se referă clar la proporŃia forŃei de muncă ce nu are un loc de muncă,
dar este disponibilă şi caută în mod activ de lucru. Acest lucru nu spune nimic despre
resursele economice ale şomerului sau familiei sale. Astfel, scopul ratei şomajului ar trebui
să fie limitat la utilizarea sa ca măsurătoare a utilizării forŃei de muncă şi nu ar trebui extins
la alte sfere ale economiei unei Ńări.
Pentru o evaluare a dificultăŃii economice sunt necesare măsurători mai generale,
incluzând indicatori cu referire la venit.
Indicator Şomaj
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
58

Există un al doilea indicator al şomajului, care permite comparaŃii internaŃionale, cunoscut
drept indicator compatibil OIM.
1.8.11. ŞOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR
Deoarece şomajul în rândul tinerilor este deseori mai mare decât şomajul în rândul
adulŃilor, acest lucru având consecinŃe economice şi sociale esenŃiale, indicatorul şomajului
în rândul tinerilor este unul extrem de important.
“Tineretul” este definit pe plan internaŃional ca fiind alcătuit din persoane între 15 şi
24 ani; de aici rezultă că “adulŃii” reprezintă persoane de 25 ani şi peste. Acest indicator
constă în 4 măsurători distincte, fiecare reprezentând un aspect distinct al problemei
şomajului în rândul tinerilor.
Indicator Şomajul în rândul tinerilor
Caracteristici BărbaŃi / femei;
Sursă
Rata şomajului în rândul tinerilor (şomajul în rândul tinerilor ca %
din totalul forŃei de muncă tinere);
Raportul dintre rata şomajului în rândul tinerilor şi rata şomajului în
rândul adulŃilor;
Şomajul în rândul tinerilor ca pondere în şomajul total;
Şomajul în rândul tinerilor ca pondere în populaŃia tânără.
1.8.12. ŞOMAJUL PE TERMEN LUNG
Acest indicator al şomajului are în vedere şomajul în termeni de durată, adică
perioada în care şomerul şi-a pierdul locul de muncă şi îşi caută altă slujbă. Acest indicator
se bazează pe presupunerea următoare: cu cât perioada de şomaj este mai scurtă, cu atât mai
bine, în special atunci când lucrătorii beneficiază de diverse forme de asigurare socială.
În orice caz, atunci când perioada de şomaj creşte (săptămâni, luni şi ani) pot apărea
diverse probleme sociale şi pe piaŃa muncii, ce necesită iniŃiative din ce în ce mai complexe
pentru a le rezolva.
59

Indicator Şomajul pe termen lung
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
Rata şomajului pe termen lung – şomeri pentru un an sau mai mult
IncidenŃa şomajului pe termen lung ca procent din totalul şomajului
1.8.13. ŞOMAJUL DATORAT NIVELULUI DE EDUCAłIE
Acest indicator are în vedere persoanele ce au devenit şomeri ca urmare a nivelului de
educaŃie.Mai precis, acest indicator reprezintă procentul tuturor şomerilor, pe sexe şi regiuni,
divizat în 5 categorii. Obiectivele indicatorului sunt de determinare a celor mai potrivite
intervenŃii pe piaŃa muncii pentru fiecare din cele 5 categorii.
Indicator Şomaj datorat nivelului de educaŃie
Dimensiuni Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
Persoane cu mai puŃin de 1 an de şcoală;
Cel mult nivelul primar;
Nivel primar;
Nivel elementar;
Liceu;
Nedefinit
1.8.14. SUBOCUPARE ÎN RAPORT CU TIMPUL
Acest indicator se referă la numărul de persoane aflate în situaŃia de subocupare în
raport cu timpul, pe parcursul unei săptămâni de referinŃă. Cunoscută anterior drept
subocupare vizibilă, subocuparea în raport cu timpul există “atunci când orele de muncă ale
unei persoane angajate sunt insuficiente în raport cu o situaŃie de ocupare alternativă dorită
şi disponibilă acelei persoane”.
60

Se calculează două tipuri de subocupare în raport cu timpul - unul ca procent din forŃa
de muncă şi celălalt utilizând ca bază totalul persoanelor ocupate. Se includ doar datele
obŃinute prin cercetări în gospodării.
Indicator Subocupare în raport cu timpul
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
Lucrători cu normă parŃială ce caută ore suplimentare de muncă, dar
nu le pot găsi, sau caută normă întreagă;
Lucrători cu/fără normă întreagă ce muncesc mai puŃine ore din
motive economice
1.8.15. RATA INACTIVITĂłII(ECONOMIA INFORMALĂ)
Aceasta indică ponderea celor apŃi de muncă în ansamblul forŃei de muncă şi care se
situează în afara sectorului formal de ocupare. Vor exista întotdeauna persoane care, pentru
diverse motive, nu fac parte din forŃa de muncă “obişnuită” (ex. armată, spitale, închisori
etc.). Aceştia sunt cunoscuŃi drept “non-civili şi populaŃie instituŃionalizată”.
În orice caz, dacă există o pondere mare a economiei informale, indicatorul ar trebui
să stabilească acest lucru şi să exprime structura ratei de inactivitate prin raportarea pe sexe,
grupe de vârstă şi regiuni.
Indicator Rata de inactivitate
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
Persoane inactive în forŃa de muncă exprimaŃe ca % din totalul
populaŃiei ocupate.
1.8.16. ŞCOLARIZARE ŞI ANALFABETISM
Acest indicator se concentrează pe nivelul şi distribuŃia şcolarizării în cadrul forŃei de
muncă. El include patru dimensiuni corespunzătoare nivelurilor educaŃionale, aceleaşi patru
61

ca şi pentru (11) şi o a cincea dimensiune pentru analfabetism, ca procent din populaŃia
adultă. Indicatorul caută să dea un punct de vedere echilibrat asupra forŃei educaŃionale a
României (şi asupra punctelor sale slabe), în încercarea de a stabili spre ce ar trebui să
Ńintească programele de intervenŃie pentru dezvoltarea aptitudinilor şi/sau a pieŃei muncii.
Indicator Şcolarizare şi analfabetism
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursa
Persoane cu mai puŃin de un an de educaŃie;
Sub nivelul şcoalii primare;
Nivel primar;
Nivel elementar;
Liceu;
Rata alfabetizării adulte în procente
1.8.17. INDICI REALI DE CALCULARE A SALARIULUI ÎN SECTOARELE
PRODUCTIVE
Este un indicator important din mai multe motive. În primul rând, statisticile
salariilor medii reprezintă una dintre cele mai importante ramuri din statistica forŃei de
muncă. Salariile sunt o formă substanŃială de venit, specifice unei mari proporŃii a populaŃiei
active din punct de vedere economic, şi anume persoanelor angajate.
InformaŃia privind nivelurile salariilor este esenŃială în evaluarea standardelor de
viaŃă şi a condiŃiilor de muncă. Nevoia de informare privind salariile medii este deosebit de
importantă pentru planificarea dezvoltării economice şi sociale, stabilind venitul şi politicile
fiscale, reglementând salariile minime şi negocierea colectivă şi fixând contribuŃiile
asigurării sociale şi beneficiile.
Indicator Indici reali de calculare a salariului în sectoarele productive
Caracteristici Sex, sector
Sursă
62

1.8.18. RATA DE COMPENSAłIE PE ORĂ
Acest indicator se referă la nivelurile, tendinŃele şi structurile costurilor de
compensare pe oră pentru angajarea unor lucrători în sectoarele productive (atât pentru
femei, cât şi pentru bărbaŃi) în anumite regiuni şi/sau sectoare industriale din România.
Costul compensaŃiei medii pe oră este o măsură medie intenŃionată să reprezinte
cheltuielile angajatorilor români pentru beneficiile acordate angajaŃilor lor drept
compensaŃie pentru o oră de muncă. Aceste beneficii se acordă angajaŃilor fie direct (în
forma căştigurilor totale brute), fie indirect (prin contribuŃiile angajatorilor la schemele
obligatorii, contractuale şi private de asigurare socială, planuri de pensie, planuri de
asigurare de viaŃă sau în caz de accident şi planuri de beneficiu pentru angajaŃi).
Această ultimă grupă de beneficii este cunoscută în mod comun ca “beneficii nesalariale”.
Echivalentul său, cheltuiala angajatorilor, este numit “costuri nesalariale ale muncii “ .
Indicator Rate de compensare pe oră
Caracteristici Sex, sector
Sursă
MUNCĂ
1.8.19. PRODUCTIVITATEA MUNCII ŞI COSTURILE UNITĂłII DE
Este un indicator folosit mai mult pentru a face comparaŃii internaŃionale asupra
competitivităŃii unei regiuni şi/sau Ńări sau în funcŃie de sector şi industrie. El poate fi folosit
pentru a testa forŃa industriei (sau a regiunii) româneşti într-o anumită ramură industrială. Se
adresează în mod adecvat şi punctelor forte şi celor slabe.
Indicator Productivitatea muncii şi costurile unităŃii de muncă
Caracteristici Sex, sector
Sursă
63

În termeni de dezvoltare economică/regională nu este neapărat o idee bună promovarea
regiunii pe baza unor rate reduse ale costurilor muncii. Majoritatea organizaŃiilor sunt cu atât
mai interesate de ratele productivităŃii muncii cu cât mai reduse sunt costurile muncii.
1.8.20. SĂRĂCIA ŞI DISTRIBUłIA VENITULUI
Indicatorul pentru sărăcie şi distribuŃia venitului este proiectat să surprindă diferite
aspecte şi dimensiuni ale sărăciei şi inegalităŃii. InformaŃia de bază este legată de cheltuielile
personale, cheltuielile consumului personal sau venitul personal al diferitelor persoane (sau
gospodării) într-un anumit an sau serii de ani.
Măsurările sărăciei utilizate în mod obişnuit, sunt estimări ale procentului de
populaŃie a cărui consum/cheltuieli/venit scad sub un anumit nivel – măsura curentă fiind de
2 $ SUA pe zi. Pentru a măsura profunzimea sărăciei, spre deosebire de incidenŃa sa,
măsurarea nişei sărăciei încearcă să surprindă media deficitului de sub pragul sărăciei,
presupunând un deficit zero pentru cei care nu sunt săraci. Măsurările directe ale inegalităŃii
privesc distribuŃia cumulativă a venitului sau a consumului şi estimează măsura în care
deviază de la o normă de egalitate perfectă.
Indicator Sărăcia şi distribuŃia venitului
Caracteristici Sex, vârstă, %, numere absolute
Sursă
% urban şi rural de persoane ce trăiesc cu mai puŃin de 2 $
SUA pe zi
În plus faŃă de cei 18 indicatori ai pieŃei muncii prezentaŃi, OIM consideră şi un număr de
“indicatori de fond”, care sunt:
1.8.21. ALłI INDICATORI GENERALI
Indicatori macroeconomici
64

Rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB);PIB-ul pe cap de locuitor;
PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare
Indicele de preŃ al consumatorului
ComerŃ (suma exporturilor şi importurilor totale ca proporŃie din PIB-ul total)
Indicatori sociali şi de sănătate
Raportul dependenŃei de vârstă;
SperanŃa de viaŃă la naştere;
Indicatori ai dezvoltării umane
Indicele dezvoltării umane;
Indicele dezvoltării pe sexe;
Indicatori ai populaŃiei
PopulaŃia între 0 şi 14 ani;
PopulaŃia totală;
Creşterea populaŃiei;
Indicatori ai educaŃiei
Cheltuieli per student/elev;
Raport elev/profesor;
Şcolarizare;
1.8.22. SISTEMUL CANADIAN DE INFORMARE PRIVIND PIAłA MUNCII
Index al oportunităŃii angajării
Există abordări diferite în înŃelegerea pieŃei muncii şi a aptitudinilor avute şi cerute de
piaŃa muncii. Multe abordări ale pieŃei muncii tind a se concentra asupra locului de muncă
(de obicei definit de titlul locului de muncă şi/sau a sectorului industrial) pe care îl are o
persoană sau l-a avut. Când este vorba de a găsi un nou loc de muncă, concentrarea asupra
vechiului loc de muncă adesea duce în eroare şi nu atestă adecvat experienŃa şi abilităŃile
lucrătorului.
65

Cunoaşterea experienŃei şi abilităŃilor lucrătorului şi a experienŃei şi abilităŃilor care
sunt prevăzute, cerute în prezent pe piaŃa muncii/ în economie este importantă. Este
importantă şi pentru reinstruirea şi/sau recalificarea forŃei de muncă, dar şi pentru
cunoaşterea acelor experienŃe şi aptitudini pe care forŃa de muncă le are.
De exemplu, ce calificări şi experienŃă au: un miner, un electrician de mină, un
inginer ce se ocupă de hidraulică în minerit, lucrătorul de la cantină etc, pentru a fi folosite
la crearea de noi locuri de muncă?
Indicele oportunităŃii de angajare este constituit dintr-o serie de indicatori elaboraŃi în
Canada şi mai ales la Ottawa, pentru a determina cererea de lucrători, pe grupe ocupaŃionale,
într-un cadru lunar, anual sau bienal.
Indicele oportunităŃii de angajare se concentrează nu numai asupra titlului locului de
muncă, dar şi asupra tipului şi nivelului de calificare cerute (de exemplu: academic,
profesional) şi asupra vechimii în muncă.
Indicele oportunităŃii de angajare se elaborează din mai multe surse:
• O anchetă a locurilor de muncă cărora li se face publicitate în ziarele locale, regionale şi
naŃionale;
• EvidenŃele posturilor vacante oferite de Oficiul ForŃei de Muncă;
• Anchete angajatorilor;
• Anchete industriale.
Datele sunt raportate înapoi prin Codurile OcupaŃionale Standard, a căror utilizare
permite determinarea locurilor de muncă şi a calificărilor comune mai multor sectoare
industriale, de exemplu: programatorii sunt căutaŃi în sectorul bancar şi financiar ca şi în
construcŃia de automobile şi avioane. Deci, aptitudinile nu sunt specifice unui sector
industrial ci, într-o anumită măsură, sunt universale pentru diferite sectoare industriale.
Argumentul de bază este acela că aptitudinile/experienŃa sunt importante, şi nu locul de
muncă.
Indicele oportunităŃii de angajare raportează datele pe bază lunară, cu o revizuire globală
anuală a tendinŃelor ocupaŃionale.
66

Cel mai recent raport asupra Indicelui oportunităŃii de angajare, din februarie 2001,
subliniază o tendinŃă crescândă pe termen scurt şi mediu a cererii de programatori, lucrători
industriali calificaŃi de întreŃinere şi de şoferi de camioane. Există şi o scădere
corespunzătoare a cererii de profesori în general (dar totuşi prea puŃini profesori de
matematică şi ştiinŃe exacte), de personal nespecializat de birou şi de lucrători necalificaŃi.
Indicele oportunităŃii de angajare are un grad rezonabil de precizie întrucât ia în calcul
cererea reală de locuri de muncă, bazată pe ofertele angajatorilor, detaliate pe aptitudinile,
experienŃa, salariile şi amplasarea locurilor de muncă. Totuşi, nu reuşeşte să înregistreze
posturile vacante (şi criteriile utilizate) din SMM-uri şi din sectoarele lucrătorilor pe cont
propriu.
TendinŃele pe un an sau doi sunt determinate prin extrapolarea datelor lunare şi prin
intervievarea şi eşantionarea angajatorilor, pe ramuri industriale.
Indicele oportunităŃii de angajare nu reflectă, desigur, pierderile de locuri de muncă sau
ratele fluctuaŃiei muncii.
Chestiunile de gender ar trebui să fie introduse în cadrul oferit de aceşti indicatori
economici, iar indicatorii etnicităŃii/rasei ar putea fi folosiŃi în mod similar pentru a
monitoriza poziŃia minorităŃilor pe piaŃa muncii.
67

PARTEA A 2 A
InstrucŃiuni de colectare a datelor pentru următoarele
rapoarte trimestruale
68

2.1. Chestionare de monitorizare
2.1.1. INTRODUCERE
pentru proiectul SIME
Această parte prezintă propuneri de chestionare de monitorizare pentru Programul de
stimulente financiare în vederea angajării şi instruirii, Managementul Centrelor de Afaceri şi
sprijin pentru întreprinzători, schema de Micro-credite, schema de Granturi Mici, Creşterea
capacităŃii comunităŃilor şi Infrastructură Municipală. Totuşi, pentru a face asta, mai întâi va
prezenta unele consideraŃii asupra scopului şi metodelor programului şi apoi va analiza
etapele care ar putea fi monitorizate şi nivelurile la care acest lucru se poate face (vezi
capitolul referitor la Monitorizarea şi evaluarea programului pentru o explicare a etapelor şi
nivelurilor), deoarece aceştia sunt factorii relevanŃi pentru ceea ce chestionarele ar trebui să
acopere.
2.1.2. CONSIDERAłII ASUPRA SCOPULUI ŞI METODELOR
PROGRAMULUI
Estimarea iniŃială a proiectului Băncii Mondiale a indicat că AZM va pregăti
îndrumări, proceduri şi documentaŃie pentru planul de stimulente financiare în vederea
angajării şi instruirii, Managementului Centrelor de Afaceri şi sprijin pentru întreprinzători,
schemei de Micro-credite, schemei de Granturi Mici, Creşterii capacităŃii comunităŃilor şi
Infrastructurii Municipale. Totuşi, acest lucru necesită timp, mai ales atunci când subiectele
nu sunt familiare şi se ştie că tensiunea ce se crează la introducerea rapidă a unui plan poate
fi de aşa natură încât acesta să fie lansat înainte de a se elabora o documentaŃie completă. În
cazul Programului de stimulente financiare în vederea angajării şi instruirii pare a fi tocmai
cazul acesta. De aceea, pentru a analiza monitorizarea şi evaluarea programului, trebuie
făcute o serie de supoziŃii despre funcŃionarea planului. Propunerile de analiză şi
monitorizare propuse aici au la bază ipotezele prezentate mai jos:
69

Scopul. Se presupune că scopul programului este de a ajuta foştii mineri, disponibilizaŃi prin
programul de închidere a minelor, să obŃină un loc de muncă permanent şi adecvat. Acest
lucru înseamnă:
Schema ETIS
a) Beneficiarii programului ar trebui să fie foşti mineri care fie sunt şomeri în mod curent,
fie au intrat de curând în şomaj sau au un loc de muncă prost plătit ce nu le oferă o
remuneraŃie sau condiŃii de lucru acceptabile.
b) Rezultatul programului ar trebui să fie ca mulŃi dintre aceştia să găsească un loc de
muncă adecvat abilităŃilor lor şi care să le ofere un nivel adecvat de remuneraŃie.
c) Locul de muncă găsit în acest fel ar trebui să fie permanent.
Managementul Centrelor de Afaceri şi sprijin pentru întreprinzători
a) Proiectul ar trebui să finanŃeze contractele de administrare ale centrelor pentru 3 ani,
să incubeze noi afaceri şi să acorde sprijin antrepenorilor şi instruire pentru potenŃiali
anteprenori. De asemnea, ar trebui să asigure echipamentul necesar pentru
funcŃioanrea întreprinderilor în centrele de afaceri.
b) Rezultatele ar trebui să fie 200 de noi firme incubate şi un număr de 6000 de locuri de
muncă stimulate prin acest program.
Schema de Micro-Credite
a) Acest program ar trebui să creasă spiritul anteprenorial în comunităŃile miniere cu
efecte pozitive atât la nivel personal cât şi social.
b) rezultatul ar trebui să constea în sprijin pentru peste 9000 de locuri de muncă.
Schema de Granturi Mici
a) Schema ar trebui să ofere granturi pentru dezvoltarea resursei umane şi
îmbunătăŃirea nivleului de trai, creşterea bunăstării pentru grupurile vulnerabile, în
special femei, tineri şi bătrâni.
b) Rezultatul ar trebui să fie întărirea capitalului social în comunităŃile afectate de
restructurarea din industria minieră, reducerea decalajelor în interiorul comunităŃilor
miniere, ajutor pentru membri grupurilor Ńintă în ceea ce priveşte creşterea
potenŃialului de a face faŃă schimbărilor economice produse de restructarea
sectorului minier.
70

Creşterea capacităŃii ComunităŃilor
a) Acest program ar trebui să faciliteze procesul de mobilizare comunitară şi dialogul
între administraŃie, beneficiari şi cei interesaŃi de procesul de dezvoltare locală,
inclusiv societate civilă, sectorul privat dar şi cetăŃenii obişnuiŃi.
b) Eforturile de creştere a capacităŃii ar trebui să-i ajute pe cei interesaŃi să discute
despre nevoi, roluri şi responsabilităŃi dar şi cum să elaboreze propuneri şi să
finanŃeze studiile de fezabilitate necesare.
Infrastructura Municipală
a) Acest program ar trebui să ofere acces cetăŃenilor din localităŃile miniere la utilităŃi
publice, ar trebui să întărească capacitatea implicării comunitare în procesul de
participare la rezolvarea nevoilor identificate.
b) Rezultatele ar trebui să fie promovarea de bune practici de mobilizare comunitară
necesară pentru reabilitarea infrastructurii, asigurarea sustenabilităŃii infrastructurii
reabilitate, şi înregistrarea rezultatelor aşteptate după implementarea programului de
infrastructură.
2.1.3. ANALIZA ETAPELOR ŞI NIVELURILOR DE MONITORIZARE
PENTRU SCHEMA ETIS, CA EXEMPLU
CerinŃele AZM în calitate de client.
EsenŃa programului este aşadar ca firmele care furnizează foştilor mineri instruire şi
experienŃă de lucru timp de un an să primească o subvenŃie de 500$ pentru fiecare persoană
astfel angajată. Firmelor nu li se acordă, deci, nici un fel de subvenŃie gratuită. FinanŃarea s-
a oferit pentru a asigura instruirea şi experienŃa în muncă. De aceea, AZM, prin aprobarea
cererilor de subvenŃionare, cumpără acest serviciu. AZM este clientul care plăteşte, iar
firmele sunt furnizorii care trebuie să ofere serviciul cumpărat. AZM, în afară de necesitatea
de a evalua în ce măsură serviciul cumpărat a fost livrat, trebuie să verifice cât de bine
funcŃionează programul, dacă este nevoie de o extindere a acestuia sau dacă sunt necesare
anumite schimbări. Aceste cerinŃe ale AZM vor stabili apoi contextul pentru monitorizarea
programului.
Etape. În cazul acestui program, firmele pot fi de acord să ofere experienŃă de lucru şi
instruire, dar beneficiul căutat nu este instruirea, nici experienŃa de lucru în sine ci
îmbunătăŃirea perspectivelor de angajare ale angajaŃilor. De aceea, pentru a monitoriza
71

întreaga furnizare a acestor servicii, va fi necesară monitorizarea următoarelor etape ale
programului:
a) Resurse. În acest caz, dacă nu este nici o cerinŃă ca firmele să strângă alte finanŃări sau
sprijin, s-ar putea să nu fie nevoie să se monitorizeze resursele.
b) Metode. Metodele sunt ceea ce programul va face în scopul oferirii serviciului convenit.
Deoarece se presupune că ar fi posibil ca firmele să ia banii fără să ofere toată instruirea
sau chiar să nu facă nici un fel de instruire, ar putea fi necesar ca AZM să verifice ce s-a
oferit de către firme. Acest lucru poate fi introdus în chestionare, dar alte verificări pot fi
de asemenea necesare pentru a constata că instruirea şi locul de muncă oferite au
standardele cerute.
c) Produsele. Produsele sunt acele lucruri pe care cei care primesc finanŃarea oferită de
program trebuie să le furnizeze. Va fi necesar, aşadar, să se verifice ca aceste produse să
fie furnizate, pentru a se asigura îndeplinirea condiŃiile contractului. În acest caz
produsele sunt reprezentate de experienŃa de lucru şi instruire, ambele la o calitate
adecvată.
d) Rezultatele. Rezultatele sunt beneficiile care se speră că vor urma furnizării produselor.
Va fi necesar să fie monitorizate pentru a se determina cât de bine s-a realizat programul.
Rezultatele căutate aici se presupune a fi ca foştilor mineri participanŃi să li se asigure un
loc de muncă adecvat şi durabil. În scopul monitorizării, rezultatele pot fi împărŃite în:
• Rezultate pe termen scurt. Beneficiile pe termen scurt trebuie să fie un loc de
muncă adecvat pentru foştii mineri participanŃi la program;
• Impacturi. Beneficiile pe termen lung ar trebui să fie locuri permanente de
muncă.
Niveluri. Sunt o serie de niveluri la care acest program trebuie monitorizat:
a) Nivelul cantitativ. Numărul de firme participante şi numărul foştilor mineri care se
califică începând şi terminând un an de angajare şi instruire în firme - se pot măsura pentru a
arăta cantitatea produselor.
72

) ReacŃia participanŃilor. ParticipanŃii, atât angajaŃii cât şi firmele, pot fi întrebaŃi despre
punctul lor de vedere cu privire la program, cât de bine a fost realizat şi în ce măsură s-a
adresat nevoilor lor.
c) Schimbarea produsă. Pentru a constata schimbările produse de program, participanŃilor,
atât angajaŃi cât şi firme, trebuie să li se ceară să identifice ce au făcut diferit ca urmare a
programului sau în ce constă schimbarea care a intervenit. Acest lucru trebuie făcut în
timpul derulării programului şi la finalul lui şi apoi din nou după o perioadă de timp pentru a
vedea dacă schimbările sunt de durată.
e) ComparaŃia cu contra-acŃiunea. O comparaŃie cu contra-acŃiunea, în măsura posibilului,
va fi utilă, dar nu este un subiect pentru chestionarul pentru participanŃi.
2.1.4. POSIBILE CERINłE AZM DE MONITORIZARE
InformaŃia de care AZM are nevoie în legătură cu programul de stimulente în vederea
angajării şi instruirii, informaŃie care va fi obŃinută din chestionarul pentru participanŃi, se
poate rezuma după cum urmează:
InformaŃia
Etapa
InformaŃia pentru
monitorizarea furnizării
serviciului
(Metode şi produse)
Cerere (resurse) InformaŃii despre ceea se promite.
Angajarea
(Metode)
(Firmele care vin cu cereri vor
oferi tipul cel mai adecvat de
instruire şi loc de muncă
oamenilor potriviŃi?)
InformaŃii despre oamenii angajaŃi
(Sunt foşti mineri?) şi momentul
când încep munca.
InformaŃia pentru
evaluarea programului
(Rezultate şi impacturi)
73

În timpul
angajării
(Metode)
După un an
(Produse şi
rezultate)
După doi sau mai
mulŃi ani
(Impacturi)
InformaŃii despre proces. (Foştii
mineri primesc instruirea şi locul
de muncă pe care firmele le-au
promis?)
De asemenea şi informaŃii despre
oricine părăseşte programul în
răstimpul acelui an.
InformaŃii despre încheierea
contractelor. (Cine încheie
programul?)
Ce cred participanŃii
despre program? Se
adresează necesităŃilor
lor? (Şi care sunt aceste
nevoi?)
Ce au gândit participanŃii
despre program?
Ce cred firmele despre
program?
Ce se întâmplă cu
participanŃii la încheierea
programului?
InformaŃii despre
schimbările pe care le-a
adus programul în viaŃa
participanŃilor.
Tabelul de mai sus indică temele ce trebuie urmărite în căutarea informaŃiilor, prin
chestionarul ce se aplică firmelor şi participanŃilor, în scopul monitorizării şi evaluării
programului.
În orice caz, chestionarele vor furniza AZM-ului oportunitatea de a obŃine şi alte
informaŃii utile, cum ar fi să afle mai multe despre necesităŃile participanŃilor pentru a
verifica ipotezele programului şi să cunoască percepŃia participanŃilor asupra AZM pentru a
verifica eficienŃa propriilor eforturi. De aceea se pot include în chestionare şi întrebări cu
privire la aceste subiecte.
74

2.1.5. CHESTIONARE
Instrumentele pentru fiecare sub-componentă sunt prezentate în anexele acestei lucrări.
Aceste instrumente au fost realizate cu consultarea AZM şi după accea au fost pretestate atât
înainte cât şi în studiul baseline.
75

3. Culegerea datelor pentru rapoarte trimestriale
Datele pentru rapoartele trimestriale sunt colectate de către birourile locale cu scopul de a
avea cele mai recente informaŃii. Sunt coelctate de personalul AZM din teritoriul pe baza
fişelor de înregistrare a datelor prezentate mai jos.
3.1. Fişele de înregistrare a datelor
După ce aceste fişe de înregistrare a datelor au fost completate, sunt introduse într-un format
Excel, care apoi este trimis către sediul central al AZM.
RECOMANDĂM CA ACESTE DATE SĂ FIE VERIFICATE DIN PUNCT DE VEDERE
AL CONSISTENłEI ŞI ACURATEłEI DE CĂTRE REPREZENTANłII DE LA
CENTRU AI AZM AVÂND ÎN VEDERE CĂ ÎN PREZENT SUNT MULTE
INFORMAłII LIPSĂ.
LuaŃi aminte că fişele de înregistrare a datelor trebuie să cuprindă de fiecare dată sursa de
date şi nu doar numele persoanei care a coelctat datele. Acest lucru nu a fost realizat în
primul raport trimestrial, dar recomandăm ca acest lucru să fie făcut pe viitor.
3.2. Organizarea regională
Datele în fişiere Excel trebuie să fie organizate pe regiuni. Regiunile sunt cele pe baza
căroroa s-au trasat birourile regionale şi care reflectă mai degrabă priorităŃile miniere decât o
delimitare bazată pe aspecte sociale, economice sau geografice.
Regiunile sunt grupate în 5 arii. Din moment ce o parte din date regeritoare la regiuni
lipsesc, acurateŃea informaŃiilor pentru cele 5 arii nu trebuie luată la modul absolut.
Definirea celor 6 regiuni miniere: nivelul teritorial de analiză
76

Principala unitate de analiză pentru acest raport anual sunt 5 arii miniere definite de AZM şi
preluate pentru analiza sub-teritoriilor din industria minieră din România. Cele 5 regiuni
miniere au următoarele caracterisitici:
Regiune 1
Localitate ALBA COVASNA HARGHITA
Baraolt 1
Varghis 1
Balan 1
Carta 1
Sandominic 1
Abrud 1
Aiud 1
Alba Iulia 1
Albac 1
Almasu Mare 1
Arieseni 1
Avram Iancu 1
Baia de Aries 1
Bistra 1
Bucium 1
Cimpeni 1
Ciuruleasa 1
Garda de Sus 1
Horea 1
Ighiu 1
Intregalde 1
Livezile 1
Lupsa 1
Metes 1
Mogos 1
Ocna Mures 1
Ocolis 1
Poiana Vadului 1
Ponor 1
Posaga 1
Ramet 1
Rametea 1
Rosia Montana 1
Salciua 1
Scarisoara 1
77

Sintimbru 1
Sohodol 1
Unirea 1
Vadu Motilor 1
Vidra 1
Zlatna 1
TOTAL /judete 36 2 3
Regiune 2
Localitate BACAU NEAMT SUCEAVA
Borca 1
Farcasa 1
Botosana 1
Breaza 1
Brosteni 1
Cacica 1
Cajvana 1
Campulung M 1
Ciprian
Porumbescu 1
Cirlibaba 1
Crucea 1
Dorna Arini 1
Dorna Cindreni 1
Dragoiesti 1
Frasin 1
Frumosu 1
Fundu Moldovei 1
Gura Humorului 1
Iacobeni 1
Izvoarele Sucevei 1
Manastirea
Humorului 1
Moldova- Sulita 1
Moldovita 1
Ostra 1
Paltinoasa 1
Panaci 1
Partestii de Jos 1
78

Poiana Stampei 1
Pojorata 1
Sadova 1
Saru Dornei 1
Solca 1
Stulpicani 1
Sucevita 1
Valea Moldovei 1
Vama 1
Vatra Dornei 1
Agas 1
Ardeoani 1
Asau 1
Barsanesti 1
Berzunti 1
Brusturoasa 1
Comanesti 1
Darmanesti 1
Dofteana 1
Ghimes - Faget 1
Magiresti 1
Palanca 1
Pargaresti 1
Poduri 1
Slanic Moldova 1
Tg Ocna 1
Tg Trotus 1
TOTAL/judete 17 2 35
Regiune 3
Localitate BIHOR BISTRITA-NASAUD CLUJ MARAMURES
Aghiresu 1
Baisoara 1
Capusu Mare 1
Iara 1
Valea Ierii 1
Feldru 1
Ilva Mare 1
Ilva Mica 1
SATU
MARE SALAJ
79

Lesu 1
Lunca Ilvei 1
Magura Ilvei 1
Maieru 1
Nasaud 1
Parva 1
Rebra 1
Rebrisoara 1
Rodna 1
Sangeorz Bai 1
sant 1
Astileu 1
Borod 1
Bratca 1
Brusturi 1
Campani 1
Derna 1
Dobresti 1
Lunca 1
Magesti 1
Nucet 1
Pomezeu 1
Popesti/Varzari 1
Rosia 1
Sarbi 1
stei 1
suncuius 1
Suplacu de Barcau 1
Tauteu 1
Vadu Crisului 1
Vascau 1
Balan 1
Bobota 1
Bocsa 1
Chiesd 1
Cuzaplac 1
Hida 1
Ip 1
Jibou 1
Maieriste 1
Nusfalau 1
80

Samsud 1
Sarmasag 1
Surduc 1
Batarci 1
Gherta Mica 1
Halmeu 1
Tarna Mare 1
Turt 1
Ardusat 1
Baia Mare 1
Baia Sprie 1
Baiut 1
Barsana 1
Bogdan Voda 1
Borsa 1
Botiza 1
Budesti 1
Cavnic 1
Cernesti 1
Cicarlau 1
Copalnic Manastur 1
Cupseni 1
Dragomiresti 1
Dumbravita 1
Farcasa 1
Grosi 1
Ieud 1
Lapus 1
Leordina 1
Miresu Mare 1
Moisei 1
Ocna Sugatag 1
Petrova 1
Poienile de Sub Munte 1
Recea 1
Repedea 1
Rona de Jos 1
Rona de Sus 1
Rozavlea 1
Ruscova 1
Sacalaseni 1
81

Sacel 1
Salistea de Sus 1
Satulung 1
Seini 1
Sieu 1
Sighetul Marmatiei 1
Sisesti 1
somcuta Mare 1
Targu Lapus 1
Tautii Magheraus /
Nistru 1
Ulmeni 1
Vadul Izei 1
Valea Chioarului 1
Viseul de Jos 1
Viseul de Sus 1
TOTAL /judete 20 14 5 48 5 13
Regiune 4
Localitate ARGES DAMBOVITA PRAHOVA TULCEA
Baia 1
Stejaru 1
Ceptura 1
Filipestii de Padure 1
Filipestii de Targ 1
Magureni 1
sotanga 1
Tatarani 1
Aninoasa 1
Berevoiesti 1
Boteni 1
Campulung Muscel 1
Godeni 1
Poienarii de Muscel 1
TOTAL/ judete 6 2 4 2
Regiune 5
Localitate GORJ MEHEDINTI VALCEA
Alunu 1
82

Babeni 1
Baile Govora 1
Balcesti 1
Berbesti 1
Brezoi 1
Cernisoara 1
Copaceni 1
Costesti 1
Dragasani 1
Horezu 1
Lapusata 1
Malaia 1
Mateesti 1
Ocnele Mari 1
Otesani 1
Popesti 1
Ramnicu Valcea 1
Rosiile 1
Sinesti 1
Stroesti 1
Vaideeni 1
Voineasa 1
Baia de Arama 1
Bala 1
Brosteni 1
Cazanesti 1
Corcova 1
Dr. Tr-Severin. 1
Dubova 1
Floresti 1
Grozesti 1
Husnicioara 1
Isverna 1
Obarsia- Closani 1
Orsova 1
Podeni 1
Ponoarele 1
simian 1
sovarna 1
Strehaia 1
Albeni 1
83

Alimpesti 1
Baia de Fier 1
Balesti 1
Balteni 1
Bengesti –
Ciocadia 1
Bolbosi 1
Borascu 1
Bumbesti-Jiu 1
Bustuchin 1
Calnic 1
Catunele 1
Ciuperceni 1
Crasna 1
Dragotesti 1
Dragutesti 1
Farcasesti 1
Glogova 1
Godinesti 1
Ionesti 1
Matasari 1
Motru/Leurda 1
Musetesti 1
Negomir 1
Pades 1
Pestisani 1
Plopsoru 1
Prigoria 1
Rosia de
Amaradia 1
Rovinari 1
Sacelu 1
Samarinesti 1
Saulesti 1
Schela 1
Slivilesti 1
Targu Jiu 1
Tg –Carbunesti 1
Tismana 1
Turceni 1
Urdari 1
84

Vagiulesti 1
TOTAL/judete 41 18 23
Regiune 6
Localitate ARAD
CARAS-
SEVERIN HUNEDOARA
Aninoasa 1
Baia de Cris 1
Baita 1
Banita 1
Baru 1
Batrina 1
Blajeni 1
Brad 1
Branisca 1
Buces 1
Bucuresci 1
Bulzestii de Sus 1
Bunila 1
Calan 1
Cerbal 1
Certeju de Sus 1
Cirjiti 1
Criscior 1
Densus 1
Deva 1
Dobra 1
General Berthelot 1
Geoagiu 1
Ghelar 1
Gurasada 1
Harau 1
Hateg 1
Hunedoara 1
Ilia 1
Lelese 1
Lunca Cernii de Jos 1
Luncoiu de Jos 1
Lupeni 1
85

Orastie 1
Pestisu Mic 1
Petrila/Lonea Pilier 1
Petrosani 1
Pui 1
Rachitova 1
Rapoltu Mare 1
Ribita 1
Simeria 1
soimus 1
Teliucu Inferior/Teliuc 1
Tomesti 1
Toplita 1
Uricani 1
Valisoara 1
Vata de Jos 1
Vetel 1
Vorta 1
Vulcan 1
Zam 1
Anina 1
Berliste 1
Berzasca 1
Berzovia 1
Bocsa 1
Bozovici 1
Carasova 1
Carbunari 1
Ciclova Romana 1
Ciudanovita 1
Coronini 1
Dalboset 1
Doclin 1
Dognecea 1
Eftimie Murgu 1
Girnic 1
Goruia 1
Gradinari 1
Iablanita 1
Lapusnicu Mare 1
Lupac 1
86

Maureni 1
Mehadia 1
Moldova Noua 1
Ocna De Fier 1
Oravita 1
Otelul Rosu 1
Pojejena 1
Prigor 1
Racasdia 1
Rusca Montana 1
Sasca Montana 1
Sichevita 1
Socol 1
sopotul Nou 1
Halmagel 1
Halmagiu 1
TOTAL /JUDETE 2 35 53
87

Tabel: corespondenŃa dintre zonele miniere şi localităŃi
Codul regiunilor miniere mari Codul regiunilor miniere Numele regiunii miniere LocalităŃi incluse
1 8 Targu Jiu
2 10 Petrosani
Dragotesti
Dragutesti
Bolbosi
Dubova
Motru
Urdari
Prigoria
Farcasesti
Catunele
Rovinari
Alunu
Berbesti
Samarinesti
Balteni
Schela
Albeni
Calnic
Negomir
Sivilesti
Matasari
Rosia de
Glogova
Costesti
Borascu
Alimpesti
Bustuchin
Ciuperceni
Plopsoru
Sovarna
Mateesti
Sinesti
Copaceni
Brosteni
Grozesti
Baia de Arama
Obarsia Closani
Tg. Carbunesti
Ponoarele
Husnicioara
Aninoasa
Uricani
Petrila
Lupeni
Vulcan
Petrosani
88

Codul regiunilor miniere mari Codul regiunilor miniere Numele regiunii miniere LocalităŃi incluse
1 8 Targu Jiu
2 10 Petrosani
3
1
Alba-Iulia Abrud
Baia de Aries
Dragotesti
Dragutesti
Bolbosi
Dubova
Motru
Urdari
Prigoria
Farcasesti
Catunele
Rovinari
Alunu
Berbesti
Samarinesti
Balteni
Schela
Albeni
Calnic
Negomir
Sivilesti
Matasari
Rosia de
Glogova
Costesti
Borascu
Alimpesti
Bustuchin
Ciuperceni
Plopsoru
Sovarna
Mateesti
Sinesti
Copaceni
Brosteni
Grozesti
Baia de Arama
Obarsia Closani
Tg. Carbunesti
Ponoarele
Husnicioara
Aninoasa
Uricani
Petrila
Lupeni
Vulcan
Petrosani
Baia de Aries
Lupsa
Abrud
Rosia Montana
Almasu Mare
Zlatna
Bistra
Salciua
Bucium
89

Codul regiunilor miniere mari Codul regiunilor miniere Numele regiunii miniere LocalităŃi incluse
1 8 Targu Jiu
2 10 Petrosani
6 Anina
Dragotesti
Dragutesti
Bolbosi
Dubova
Motru
Urdari
Prigoria
Farcasesti
Catunele
Rovinari
Alunu
Berbesti
Samarinesti
Balteni
Schela
Albeni
Calnic
Negomir
Sivilesti
Matasari
Rosia de
Glogova
Costesti
Borascu
Alimpesti
Bustuchin
Ciuperceni
Plopsoru
Sovarna
Mateesti
Sinesti
Copaceni
Brosteni
Grozesti
Baia de Arama
Obarsia Closani
Tg. Carbunesti
Ponoarele
Husnicioara
Aninoasa
Uricani
Petrila
Lupeni
Vulcan
Petrosani
Sasca Montana
Ocna de Fier
Ciudanovita
Anina
Racajdia
Eftimie Murgu
Bozovici
Lapusnicu Mare
Mehadia
90

Codul regiunilor miniere mari Codul regiunilor miniere Numele regiunii miniere LocalităŃi incluse
1 8 Targu Jiu
2 10 Petrosani
7 Moldova Noua
Dragotesti
Dragutesti
Bolbosi
Dubova
Motru
Urdari
Prigoria
Farcasesti
Catunele
Rovinari
Alunu
Berbesti
Samarinesti
Balteni
Schela
Albeni
Calnic
Negomir
Sivilesti
Matasari
Rosia de
Glogova
Costesti
Borascu
Alimpesti
Bustuchin
Ciuperceni
Plopsoru
Sovarna
Mateesti
Sinesti
Copaceni
Brosteni
Grozesti
Baia de Arama
Obarsia Closani
Tg. Carbunesti
Ponoarele
Husnicioara
Aninoasa
Uricani
Petrila
Lupeni
Vulcan
Petrosani
Garnic
Moldova Noua
Sopotu Nou
Carbunari
Sichevita
Barzasca
Pojejena
Socol
Coronini
91

11 Deva-Brad
4 4 Voievozi
Criscior
Certejul de Sus
Teliucul Inferior
Bunila
Ghelari
Stejaru
Toplita
Cerbai
Vetel
Vorta
Bucuresci
Baia de Cris
Brad
Valisoara
Baia
Baita
Unirea
Carjiti
Luncoiu de Jos
Branisca
Lunca Cernii
Rachitova
Harau
Buces
Halmagiu
Sarmasag
Dobresti
Chiesd
Bobota
Suncuius
Popesti
Nucet
Derna
Rosia
Vladu Crisului
Cuzuplac
Ip
Tauteu
Campani
Pomezeu
Borod
Surduc
Astileu
Stei
92

VĂ ROG SĂ OBSERVAłI CĂ ÎN ACEASTĂ SCHEMĂ REALIZATĂ PENTRU NOI DE
CĂTRE AZM, SUNT 14 REGIUNI MINIERE, ÎN TIMP CE DATELE PE CARE LE-AM
PRIMIT DE LA BIROURILE REGIONALE ALE AZM A FOST REALIZAT PE 15
REGIUNI: TULCEA LIPSEŞTE DI NACEASTĂ CLASIFICARE ŞI A FOST
ADĂUGATĂ LA REGIUNEA DEVA_BRAD
93

2.2. DESCRIEREA INDICATORILOR SOCIO-ECONOMICI.CONCEPTE ŞI
DEFINIłII DE BAZĂ
PopulaŃia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care
furnizează forŃa de muncă disponibilă pentru producŃia de bunuri şi servicii în timpul
perioadei de referinŃă, incluzând populaŃia ocupată şi şomerii.
Şomerii care primesc ajutor de şomaj sunt persoanele care timp de 9 luni de la
înregistrarea în şomaj primesc o sumă de bani de la Ministerul Muncii şi SolidarităŃii
Sociale.
Pot primi ajutor de şomaj:
- persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniŃiativa unităŃii;
- persoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe durată determinată şi care au
încetat activitatea la expirarea termenului prevăzut în contract, având, totodată, o vechime de
minimum 6 luni în ultimul an premergător datei de înregistrare a cererii de ajutor în şomaj;
- absolvenŃii şcolilor speciale pentru handicapaŃi, care nu au un loc de muncă;
- persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală şi membrii asociaŃiilor
familiale, care îşi desfăşoară activitatea în temeiul Decretului - Lege 54/1990, dacă au
contribuit la constituirea fondului de şomaj pe o perioada de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori
înregistrării cererii, în situaŃia în care şi-au încheiat activitatea, renunŃând la autorizaŃia de
funcŃionare.
Ajutorul de şomaj nu poate depăşi suma care reprezintă 55% din câştigul salarial net pe
economie la data stabilirii drepturilor.
Şomerii care primesc alocaŃie de sprijin sunt persoanele care beneficiază, de la
Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale, de o sumă de bani timp de 18 luni după expirarea
ajutorului de şomaj. AlocaŃia de sprijin s-a stabilit la 60% din salariul minim brut pe Ńară, din
care s-a scăzut impozitul prevăzut de lege.
Şomerii care primesc ajutor de integrare profesională sunt asolvenŃii de liceu sau
de facultate şi colegiu. De ajutorul de integrare profesională se poate beneficia o singură
dată pentru fiecare formă de învăŃământ absolvită.
94

Şomerii, conform criteriilor Biroului InternaŃional al Muncii, sunt persoanele cu
vârstă de 15 ani şi peste 15 ani care, în cursul perioadei de referinŃă, împlinesc simultan
următoarele condiŃii:
-nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obŃinerii unor venituri;
-sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru
a-l găsi: înscrierea la agenŃia de ocupare şi formare profesională sau la agenŃii particulare de
plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunŃuri, apel
la prieteni, rude, colegi, sindicate etc;
-sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de
muncă;
Şomeri sunt considerate şi:
- persoanele care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară
perioadei de referinŃă;
-persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaŃia inactivă (elevi, studenŃi, pensionari),
dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă
lucrul.
Şomerii înregistraŃi sunt cei înscrişi la agenŃiile de ocupare a forŃei de muncă
(AOFM), indiferent dacă primesc sau nu ajutor de şomaj, alocaŃie de sprijin sau alte forme
de protecŃie socială.
Persoane disponibilizate sunt lucrătorii ale căror contracte de muncă au fost
desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare,
privatizare sau lichidare.
PlăŃile compensatorii se acordă tuturor persoanelor disponibilizate dacă au o
vechime în muncă în unitatea mai mare de 6 luni. Numărul plăŃilor se stabileşte în funcŃie de
vechimea în muncă.
Suma reprezentând plata compensatorie s-a acordat integral, într-o singură tranşă, celor care
s-au disponibilizat cu ordonanŃa 22/1997. Cei care s-au disponibilizat cu ordonanŃa 68/1998
au primit banii într-o singură tranşă dacă s-au angajat să utilizeze suma de bani pentru
dezvoltarea sau asocierea în vederea dezvoltării unei societăŃi comerciale pe cont propriu,
95

pentru achiziŃionarea sau asocierea în vederea achiziŃionării de inventar agricol sau pentru
cumpărarea de acŃiuni.
Plata compensatorie s-a acordat persoanelor disponibilizate şi în tranşe.
Plata compensatorie a fost acordată în două tranşe celor care au înfiinŃat firme după
aplicarea ordonanŃei 68/1998. Prima tranşă s-a acordat pentru constituirea capitalului social
minim necesar înfiinŃării firmei şi a doua tranşă a fost dată după prezentarea actelor ce
dovedeau înfiinŃarea firmei.
CeilalŃi au primit banii în tranşe lunare.
Ajutoare sociale (date de Consiliul local)
Cei care au venituri sub o anumită valoare prevăzută de lege pot primi din fondurile locale
un ajutor social. Cuantumul este reglementat prin lege. Datorită declinului economic, a
taxelor mici care se strâng , de cele mai multe ori comunităŃile locale nu au fonduri
disponibile pentru ajutorarea celor mai săraci membri ai comunităŃii. Unele autorităŃi locale
acceptă cu rezervă dosarele celor îndreptăŃiŃi.
Salariat este considerată persoana care-şi exercită activitatea, pe baza unui contract de
muncă, într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – sau la
persoane particulare, în schimbul unei remuneraŃii sub formă de salariu, în bani sau în
natură, sub formă de comision etc.
SalariaŃii au fost grupaŃi după regimul de lucru, considerându-se angajat permanent
salariatul cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată de timp şi angajat temporar,
cel cu contract de muncă pe o perioadă determinată (limitată). SalariaŃii pot fi angajaŃi cu
normă întreagă, aşa cum este prevăzută prin contractul colectiv de muncă (durata normală)
sau cu o fracŃiune de normă, când durata prevăzută prin contractul individual de muncă
este semnificativ mai mică decât durata normală.
96

Abandonul şcolar corespunde situaŃiei în care elevii părăsesc sistemul de şcolaritate,
fără a fi încheiat un ciclu de învăŃare. Nu se consideră abandon cazul în care elevul părăseşte
învăŃământul de stat pentru un sistem alternativ.
Pensionar este persoana care are ca sursă principală de venit pensia dobândită pentru
muncă şi limită de vârstă (inclusiv în agricultură), pensia de urmaş sau I.O.V.R.
Pensionar pe caz de boală este persoana care are ca sursă principală de venit pensia
acordată pentru pierderea capacităŃii de muncă sau invaliditate.
Gospodăria, ca unitate de observare, reprezintă un grup de două sau mai multe
persoane, care în mod obişnuit locuiesc împreună, au în general legături de rudenie, fac
menajul în comun, uneori lucrează împreună în gospodărie, consumă şi valorifică în comun
produsele obŃinute, participă integral sau parŃial la formarea şi utilizarea bugetului de
venituri şi cheltuieli al gospodăriei. Gospodăria poate fi compusă şi dintr-un grup de două
sau mai multe persoane, cu sau fără copii, între care nu există legături de rudenie, dar care
declară că, prin înŃelegere, locuiesc împreună şi au buget comun.
Persoanele care locuiesc şi se gospodăresc singure şi care nu aparŃin de altă gospodărie se
consideră gospodării formate dintr-o singură persoană.
Sub aspect statistic se foloseşte mai mult termenul de locuinŃă.
LocuinŃa reprezintă unitatea de construcŃie formată din una sau mai multe camere de
locuit, prevăzută în general cu dependinŃe sau alte spaŃii de deservire, independente din
punct de vedere funcŃional, având intrare separată din casa scării, curte sau stradă şi care a
fost construită, transformată sau amenajată în scopul utilizării de către gospodărie.
O locuinŃă poate fi de două tipuri:
- apartament (una sau mai multe camere de locuit, cu dependinŃe corespunzătoare,
formând un tot din punct de vedere constructiv şi funcŃional, situat sau nu la etaj);
- casă individuală (construcŃie destinată locuirii, despărŃită de altă clădire prin spaŃiu
sau pereŃi, inclusiv clădirile de tip vilă cu unul sau mai multe nivele).
97

Se consideră că gospodăria/locuinŃa are instalaŃie de canalizare când este dotată cu
conducte prin care apele menajere sunt evacuate în reŃeaua publică de canalizare sau într-un
punct colector propriu (puŃ absorbant).
Se consideră că gospodăria/locuinŃa are curent electric dacă este dotată cu instalaŃie
interioară, racordată la reŃeaua publică sau la o sursă locală de energie electrică (grup
electrogen, microcentrală etc.).
Se consideră că gospodăria/locuinŃa are gaz dacă este racordată la reŃeaua de
distribuŃie a gazelor.
2.3. SURSE DE DATE PENTRU INDICATORII CERUłI ÎN RAPOARTELE
TRIMESTRIALE
Am optat pentru prezentarea sintetică a instituŃiilor pentru fiecare indicator cerut în
rapoartele trimestriale.
A.J.O.F.M- AgenŃia judeŃeană pentru ocuparea forŃei de muncă
Primărie
D.S.J- DirecŃia Sanitară JudeŃeană
I.J.P.-Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie
Camera de comerŃ a judeŃului
Nr.
ind.
Indicatorul InstituŃia de unde se
culeg informaŃiile
A1 Numărul total de şomeri care primesc ajutor de şomaj A.J.O.F.M.
A2 Numărul total de persoane care primesc alocaŃie de sprijin A.J.O.F.M.
A21 Numărul de persoane care primesc ajutor de integrare profesională A.J.O.F.M.
A3 Numărul total de şomeri A.J.O.F.M.
A31 Numărul total de şomeri înregistrati A.J.O.F.M.
A41 Numărul persoanelor disponibilizate care au primit integral plata compensatorie A.J.O.F.M.
A42 Numărul persoanelor disponibilizate care au primit în tranşe plata compensatorie A.J.O.F.M.
A43 Numărul persoanelor care au solicitat în scris (dosare) ajutoare sociale de la consiliul local Primărie
a) din care femei
b) din care≤ 19
c) din care 20 - 25
d) din care 26 -40
e) din care 41 - 50
98

f) din care > 50
g) din care rromi
h) din care maghiari
i) din care ucrainieni
j) din care germani
k) din care foşti mineri
l) din care cu mai puŃin decât liceu
m) din care cu liceu
n) din care cu mai mult decât liceul
A5 Numărul persoanelor care au primit ajutoare sociale de la consiliul local Primărie
a) din care femei
b) din care≤ 19
c) din care 20 - 25
d) din care 26 -40
e) din care 41 - 50
f) din care > 50
g) din care rromi
h) din care maghiari
i) din care ucrainieni
j) din care germani
k) din care foşti mineri
l) din care cu mai puŃin decât liceu
m) din care cu liceu
n) din care cu mai mult decât liceul
B1 Numărul total de salariaŃi A.J.O.F.M.
a) din care femei
k) din care mineri
Primărie
B2 Numărul persoanelor care au primit plăŃi compensatorii A.J.O.F.M.
a) din care femei
b) din care ≤ 19
c) din care 20 - 25
d) din care 26 -40
e) din care 41 - 50
f) din care > 50
g) din care rromi
h) din care maghiari
i) din care ucrainieni
j) din care germani
B3 Numărul persoanelor nou angajate A.J.O.F.M.
B4 Numărul minerilor reangajaŃi A.J.O.F.M.
din care cu locuri de muncă permanente
cu locuri de muncă temporare
din care cu locuri de muncă full time
99

cu locuri de muncă part time
D0 Total populaŃie Primărie
D1 Numărul de decese Primărie
D2 Numărul de decese înainte de 1 an Primărie
D3 Numărul de noi născuŃi D.S.J.
D4 Numărul de pensionări Primărie
D5 Numărul de pensionări pe caz de boală Primărie
D6 Numărul total al bolnavilor de tuberculoză D.S.J.
D7 Numărul de noi bolnavil de tuberculoză D.S.J.
D8 Numărul bolnavilor cu tulburări mentale şi de comportament D.S.J.
D9 Numărul de noi bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament D.S.J.
D10 Numărul de sinucideri I.J.P.
D19 Numărul infracŃiunilor I.J.P.
a) din care infracŃiuni contra persoanei
b) din care infracŃiuni contra persoanei - omor
c) din care infracŃiuni contra unei persoane din familie
d) din care infracŃiuni contra avutului privat
e) din care infracŃiuni contra avutului public
f) din care infracŃiuni contra autorităŃilor
g) din care infracŃiuni economice
D20 Numărul de persoane care au fost înscrise la cursuri de calificare / recalificare A.J.O.F.M.
D21 Numărul de persoane care au absolvit cursuri de calificare / recalificare A.J.O.F.M.
D22 Numărul de persoane care s-au angajat ca urmare a absolvirii cursurilor de calificare / recalificare A.J.O.F.M.
D23 Numărul de şomeri care au obŃinut un loc de muncă pe perioadă nedeterminată A.J.O.F.M.
D24 Numărul de şomeri care au obŃinut un loc de muncă pe perioadă determinată A.J.O.F.M.
D25 Număr de persoane fizice care au primit autorizaŃie pentru activităŃi generatoare de venit Primărie
D26 Număr de afaceri / întreprinderi nou înfiinŃate Primărie
D27 Număr de afaceri / întreprinderi închise Camera de comerŃ
Nr.
ind.
Următorii indicatori au fost deplasaŃi de la o culegere trimestrială la una anuală.
Indicatorul InstituŃia de unde se
culeg informaŃiile
A0 PopulaŃia activă A.J.O.F.M.
Primărie
C1 Numărul de elevi - şcoala primară I.Ş.J.
Primărie
C11 Numărul de abandonuri şcolare - şcoala primară I.Ş.J.
Primărie
C2 Numărul de elevi - şcoala generală I.Ş.J.
Primărie
C21 Numărul de abandonuri şcolare - şcoala generală I.Ş.J.
Primărie
C3 Numărul de elevi - liceu I.Ş.J.
Primărie
100

C31 Numărul de abandonuri şcolare - liceu I.Ş.J.
Primărie
D12 Numărul total de gospodării Primărie
D13 Numărul gospodăriilor care au reŃea de canalizare Primărie
D14 Numărul gospodăriilor care au curent electric Primărie
D15 Numărul gospodăriilor care au gaz Primărie
D16 Numărul de ONG-uri Primărie
D17 Numărul de cluburi, asociaŃii sportive D.J.T.S.
D18 Numărul de sportivi legitimaŃi D.J.T.S.
101

3.4. Daze de date Excel
Fişiere de date Excel pentru indicatorii furnizaŃi, indicatori bruŃi, regiuni miniere şi arii
miniere sutn incluşi în raportul trimestrial.
În prima versiune a bazei de date, indicatorii au fost introduşi mai degrabă aleatoriu ceea ce
a creat o dificultate în a lucra cu ei. Recomandăm ca în viitor să delimitaŃi/spargeŃi fişierele
pentru fiecare trimestru, indicatori să fie numerotaŃi în acelaşi mod în rapoartele trimestriale
iar aceste codificări să fie folosite atât în fişierele de lucru cât şi în cele unde se introduc
datele.
21 Decemberie 2007
102

Anexe
Anexa 1 Chestionare pentru schema ETIS
Anexa 2 Chestionare pentru schema Managementul centrelor de Afaceri şi sprijin pentru
întreprinzători
Anexa 3 Chestionare pentru schema de micro-credite
Anexa 4 Chestionare pentru schema de Granturi Mici
Anexa 5 Chestionare pentru sub-componenta de Creştere a capacităŃii comunităŃilor
Anexa 6 Chestionare pentru schema de Infrastructură Municipală
103

Anexa A– Chestionare si alte instrumente pentru
Programul de Stimulente
CHESTIONAR Lucrători_nonEtis NR.|__|__|__|__| DATA|__|__|:|__|__|:2007
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS realizează un sondaj de opinie privind impactul social al restructurării industriei
miniere. Sondajul se realizează în firme din zone miniere din întreaga Ńară. MenŃionăm că aŃi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Părerile
Dumneavoastră nu vor fi transmise altor persoane, ci vor fi prelucrate statistic. Acceptul Dvs de a răspunde la chestionarul nostru este luat ca acord
pentru analizarea în scop de cercetare a datelor furnizate.
0. sunteŃi de acord să răspundeŃi la un astfel de chestionar pente un an?
1. da 2. nu →STOP INTERVIU
1. Câte persoane trăiesc în gospodăria dvs.? |__|__|
2. Dintre aceste persoane, câŃi copii sub 14 ani sunt în gospodărie? |__|__|
3. Care este tipul întreprinderii în care lucraŃi în prezent?
1. Întreprindere de stat 5. Întreprindere privatizată (fostă
de stat)
3. Întrepr.agricolă de stat sau 6. Sector privat (firmă înfiinŃată
mixtă (stat+privat)
4. Întreprindere neagricolă mixtă
(stat+privat)
după 1991)
7. Firmă străină sau mixtă
(româno-străină)
8. AsociaŃie familială (AF)
14. cooperativă meşteşugărească
11. Alt tip de întreprindere
4. Care este dimensiunea firmei la care lucraŃi ?
1. 1-9 salariaŃi 2. 10-49 salariaŃi 3. 50-249 salariaŃi 4. peste 250 salariaŃi 9. NS/NR
8. Ce statut ocupaŃional aveaŃi în anii? (notaŃi codul aferent ocupaŃiei pentru fiecare an)
1. agricultor 2.lucrător pe cont propriu 3.şomer plătit
4.şomer fără plată 5.pensionar 6.elev/student
7.casnică 8. bolnav/incapacitate de muncă 99.NS/NR
9.altceva 10. salariat
A8_1
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1997 ocupatia
A8_4
2000 ocupatia
A8_7
2003 ocupatia
A8_10
2006 ocupatia
A8_2
1998 ocupatia
A8_5.
2001 ocupatia
A8_8
2004 ocupatia
A8_11
2007 ocupatia
Calif. În perioada 1997-2007 aŃi făcut vreun curs de calificare/ recalificare?
A8_3
1999 ocupatia
A8_6
2002 ocupatia
A8_9
2005 ocupatia
104

1. nu
2. da, treceŃi în tabel anul şi calificarea dobândită
anul calificare
9. Ce vechime aveŃi pe cartea de muncă? _________ani 9.NS/NR
9A. AŃi auzit de Programul de stimulente acordate întreprinzătorilor care angajează şi instruiesc în
altă meserie persoane disponibilizate? 1. da 2. nu
Dacă DA,
10. De unde aŃi auzit de Programul de stimulente acordate întreprinzătorilor care angajează şi
instruiesc în altă meserie persoane disponibilizate?
1. afişe 4. ziar local 7. de altundeva? ……………….
2. broşuri 5. radio local 8. de la biroul local al AZM
3. Tv local 6. de la oameni 9. de la firma angajatoare
8. Dvs. sau cineva din familia dvs. sunteŃi interesat să participaŃi la un astfel
de program? (maximun două raspunsuri)
1. Da, eu A8_1. DE CE?__________________________
2. Da, cineva din familie A8_2. DE CE? __________________________
3. Nu A8_3. DE CE? __________________________
25. Ce credeŃi că ar trebui făcut ca la acest program-angajare pe bază de stimulente- să
participe cât mai mulŃi oameni?
1. o mai bună informare 4. termene mai lungi de finanŃare
2. stimulente mai mari 5. altceva, ce? ________________
3. programe de instruire 9. NS/NR
SURSPR. Care este cea mai importantă sursă de venit a gospodăriei? (unul din codurile din tabelul
de mai jos) ____ 99.NS/NR
VEN. În luna august 2007, suma totală de bani obŃinută de către toŃi membrii gospodăriei dvs. (salarii,
dividende, pensii, chirii, vânzări etc.), a fost cam de …?
venSuma.......................venSurse (codurile din tabelul nr.1) ..................99.NS/NR
VEN2. În luna august 2007, suma totală de bani obŃinută de dvs. personal a fost cam de …?
VENSUBSuma...........VENSUBSurse (codurile din tabelul nr.1).......... 9.NR
Tabel 1. cu codurile răspunsuri pentru întrebările SURSPR, venSurse, VENSUBSurse
Salariu bugetar 1 Arendă / Chirie etc. 13
Salariu de la o întreprindere/firmă de stat 2 Dividende/dobânzi 14
105

Salariu de la o firmă privată 3 ActivităŃi ocazionale 15
ProducŃie agricolă( vegetală şi animală) 4 Propria afacere (înregistrată) 16
Pensie de la stat 5 Mici afaceri comerciale neînregistrate 21
Pensie C.A.P. 6 Venitul minim garantat 19
Ajutor de şomaj (sau şomajul) 7 Bani trimisi de membrii ai familiei care lucreaza in
strainatate
Pensie alimentară 11 Nici o sursă de venit 17
AlocaŃie pentru copii / burse de studiu 12 NS/NR 18
33. Dvs. sau familia dvs. aveŃi teren agricol în proprietate sau
folosinŃă (inclusiv grădina din jurul casei)?
Da Nu NS/NR
34. AveŃi animale în gospodăria dvs.? 1.Da 2.Nu
Dacă Da,câte
hectare
1 2 9 HA1. |__|__|,|__|
34A. . Cum apreciaŃi că va fi nivelul dvs. de trai peste un an?
Mult mai rău Ceva mai rău Neschimbat Ceva mai bun Mult mai bun NS/NR NC
1 2 3 4 5 9 8
38. Cum apreciaŃi posibilităŃile dvs. de a
apela la serviciile de asistenŃă medicală
acum în comparaŃie cu ultimul an ?
39. Acum am dori să ştim câtă încredere
aveŃi în următoarele grupuri de persoane.
DaŃi o notă de la 1 la 5 pentru fiecare
grup de persoane:
(unde 1 înseamnă foarte puŃină încredere,
iar 5 = foarte mare încredere) NS/NR=9,
NC=8
40. CredeŃi că se poate avea încredere în cei mai mulŃi dintre oameni?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
Au rămas aceleaşi 1
S-au îmbunătăŃit 2
A devenit tot mai greu să apelez la aceste servicii
9. NS/NR
3
Familie, rude 1 2 3 4 5 8 9
Prieteni 1 2 3 4 5 8 9
Vecini 1 2 3 4 5 8 9
Colegi de muncă 1 2 3 4 5 8 9
Şefi 1 2 3 4 5 8 9
CunoştinŃe 1 2 3 4 5 8 9
44.Cum apreciaŃi starea dvs. de sănătate?
1.foarte bună 2. bună 3. satisfăcătoare 4.proastă 5. foarte proastă 9.NS/NR
45. În ultimii 4 ani vi s-a întâmplat să simŃiŃi că viaŃa nu merită trăită ?
1. Foarte des 2. Des 3. Uneori 4. Rar 5. Foarte rar/deloc 9.NS/NR
46. Cât de important este, după părerea Dvs., Programul de Stimulente pentru angajarea foştilor
mineri şi a membrilor familiilor acestora, pentru localitatea Dvs.?
20
106

1. foarte important 4. foarte puŃin/ deloc important
2. important 9. NS/NR
3. nu prea important
LOCALIT. LOCALITATEA _________________ JUD. JUDETUL .. _________________
Nume subiect ______________________
Adresă subiect ___________________________________________
Telefon Subiect ________________________
Firma………………………………………………… Operator…………………..
107

CHESTIONAR LucrătoriETIS PANEL NR.|__|__|__|__| DATA |__|__|:|__|__|:2007
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS realizează un sondaj de opinie privind impactul social al restructurării industriei miniere.
Sondajul se realizează în firme din zone miniere din întreaga Ńară. MenŃionăm că aŃi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie, dintre persoanele
angajate in cadrul Programului se stimulente financiare pentru angajare si instruire, derulat de ANDZM. Părerile Dumneavoastră nu vor fi
transmise altor persoane, ci vor fi prelucrate statistic. Acceptul Dvs de a răspunde la chestionarul nostru este luat ca acord pentru analizarea în
scop de cercetare a datelor furnizate.
108
0. sunteŃi de acord să răspundeŃi la un astfel de chestionar pente un an?
1. da 2. nu →STOP INTERVIU
1. Câte persoane trăiesc în gospodăria dvs.? |__|__| 2. Dintre aceste persoane, câŃi copii sub 14 ani sunt în gospodărie? |__|__|
GOSP. Cine sunt membrii familiei/ gospodăriei dvs.? (se trec numai persoanele de 14 ani şi peste)
A. RelaŃia de rudenie
cu respondentul
1 = Respondentul
2 = SoŃ / soŃie
3 =Concubin/
concubină
4 = Fiu / fiică
5 = Ginere / noră
6=Tată/Mamă
8=socru/soacră
10 = Nepot/nepoată
11 = Frate / soră
12=cumnat/cumnată
13 = Altă rudă
B.
Sex
1.M
2.F
C. Vârsta
(ani)
D.
EducaŃie
1. Deloc /primară
2. 5-8 clase
(gimnaziu)
3.Treapta I de
liceu (10cls.)
4. Şcoală
profesională
5. Liceu
6.Şcoală
postliceală
E.
calificarea
SCRIE
CLAR!
F.
OcupaŃie/Statut de bază
1. elev/student
2. patron
3. salariat cu contract de munca
4. salariat fara contract de munca
5. lucrator pe cont propriu
6. lucrator familial neremunerat (lucrează într-o
unitate economică/asociaŃie familială/gospodărie
Ńărănească a unui membru al familiei/rudă şi nu
primeşte salariu şi venituri în natură)
7. zilier
8. somer indemnizat (cu ajutor de somaj)
9. somer neindemnizat (fara ajutor de somaj)
10. pensionar de la mină
12. Pensionar CAP
13. = Pensionar,de la altă întreprindere de stat
G
Forma de angajare
1. cu norma întreagă
2. cu fracŃiune de normă/
timp parŃial
3. pe perioadă determinată
(max.18 luni)
4. angajat la propria firmă/ afacere
5. ocazional / temporar / sezonier
(construcŃii, pădure,
agric. etc.)
8. Nu lucrează
I.
Locul activităŃii
Unde lucrează cel mai mult?
1. acasă /
la domiciliu
2. acasă şi în altă parte
3. în localitatea de domiciliu
4. în altă localitate (navetă)
5. în străinătate
6. se schimbă de la caz la caz
7. altă situaŃie
9. NS/NR
8. Nu lucrează deloc

Membrii familiei:
Respondentul
P1.
P2.
P3.
109
8 colegiu
7. ÎnvăŃământ
superior
11. casnic/a
12. persoana in incapacitate de munca
99. NR
A1. Cine este considerat capul familiei (gospodăriei)? |__|__| Operator: FolosiŃi codul din tabelul de mai sus (coloana A) pentru a identifica persoana menŃionată

3. Care este tipul întreprinderii în care lucraŃi în prezent?
1. Întreprindere de stat 5. Întreprindere privatizată (fostă de
stat)
3. Întrepr.agricolă de stat sau mixtă 6. Sector privat (firmă înfiinŃată
(stat+privat)
4. Întreprindere neagricolă mixtă
(stat+privat)
110
după 1991)
7. Firmă străină sau mixtă (românostrăină)
4. Care este dimensiunea firmei la care lucraŃi ?
1. 1-9 salariaŃi 2. 10-49 salariaŃi 3. 50-249 salariaŃi 4. peste 250 salariaŃi 9. NS/NR
5. Dumneavoastră aŃi fost disponibilizat din industria minieră?
1. da , eu în anul_________
2. nu eu am fost disponibilizat, ci altcineva din familie, în anul______________
6. A fost altcineva din familia Dvs. disponibilizat din minerit?
2. nimeni din familie
1. da, 6a. Cine ?
1 . soŃul /soŃia în anul_______
2. tata în anul__________
3. mama în anul__________
4. fiul in anul___________
5.fiica in anul___________
6b. Care era funcŃia / ocupaŃia dvs. în cadrul întreprinderii miniere……..........................
88. NC
7. Care era funcŃia / ocupaŃia membrilor din familie în cadrul întreprinderii miniere?
7.1. soŃ / soŃie ……………………… 88.NC
7.2. tata……………………………….....88.NC.
7.3. mama ................................... 88.NC.
7.4. fiu……………………………….... 88.NC.
7.5. fiică .....................................… 88.NC
8. Ce statut ocupaŃonal aveaŃi în anii?
1. agricultor 2. lucrător pe cont propriu 3.şomer plătit
4. şomer fără plată 5. pensionar 6.elev/student
7.casnică 8. bolnav/incapacitate de muncă 99.NS/NR
9.altceva 10. salariat
A8_1
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1997 ocupatia
A8_4
2000 ocupatia
A8_7
2003 ocupatia
A8_10
2006 ocupatia
A8_2
1998 ocupatia
A8_5.
2001 ocupatia
A8_8
2004 ocupatia
A8_11
2007 ocupatia
8. AsociaŃie familială (AF)
14. cooperativă meşteşugărească
11. Alt tip de întreprindere
A8_3
1999 ocupatia
A8_6
2002 ocupatia
A8_9
2005 ocupatia
1.
2.
Calif. În perioada 1997-2007 aŃi făcut vreun curs de calificare/ recalificare
1. nu
2. da, treceŃi în tabel anul şi calificarea dobândită
anul calificare

9. Ce vechime aveŃi pe cartea de muncă? ________ani 9.NS/NR
10. De unde aŃi auzit de Programul de stimulente acordate întreprinzătorilor care angajează şi instruiesc în altă
meserie persoane disponibilizate si/sau membri ai familiilor acestora?
1. afişe 4. ziar local 7. de altundeva? ………(„Fortele de munca”?).
2. broşuri 5. radio local 8. biroul local al AZM
3. Tv local 6. de la oameni 9. de la firma angajatoare
11. AŃi mai fost angajat/ ă în Programul de stimulente şi mai înainte?
1. da, la aceaşi firmă 2. da, la o altă firmă 3. nu
12. AŃi mai încercat să vă angajaŃi tot în cadrul Programului de stimulente?
1. da, De ce nu aŃi reuşit să vă angajaŃi?.................................
2. nu, De ce?...........................................................................................
13. De ce v-aŃi angajat dvs. la această firmă?
_________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________
14. Ce dificultăŃi aŃi întâmpinat pentru angajarea în cadrul acestui program?
_________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________
15. La ce dată v-aŃi angajat în cadrul Programului de stimulente?
(luna, anul)....................
16. AŃi urmat cursuri de instruire în cadrul acestei firme prin Programul de stimulente?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
Dacă DA, 16a. Cât timp ________zile
111
16b. Din care instruire teoretică__________ore/ zi
16c. Din care instruire practică__________ ore/ zi
16d. În ce domeniu (nume) __________________
17. Cât de mulŃumit sunteŃi de calitatea instruirii?
1. foarte mulŃumit 2. mulŃumit 3. nemulŃumit 4. foarte
nemulŃumit 9. NS/NR
18. În ce măsură credeŃi că această instruire vă va ajuta pe viitor în găsirea unui loc de muncă mai bun?
1. în foarte mare măsură 2. în mare măsură 3.în mică măsură
4. în foarte mică măsură/ deloc 9. NS/NR
19. Cu ce sumă sunteŃi plătit?(venit net lunar) _______________________99. NS/NR
20. Ce credeŃi că se va întâmpla când veŃi părăsi Programul?

1. Voi continua să fiu angajat în acelaşi loc
2. Voi găsi alt loc de muncă
3. Voi deveni din nou şomer
4. Altă situaŃie. Care? ___________________________________________
9. NS/NR
21. Mai sunt şi alŃi angajaŃi în cadrul firmei prin Programul de stimulente?
2. nu 9.NS
1. da
Dacă DA, 21a CâŃi? ............................ 99. NS/NR
112
21b. Vin la servici în mod obişnuit? 1. da 2. nu 8. nc
12c. Au participat la cursurile de instruire? 1. da 2. nu 8. nc
22. Au fost persoane angajate ca şi dumnevoastră, în cadrul Programului de stimulente, care au renunŃat la acest
servici?
1.Da 2. Nu 9. Ns/Nr
Dacă Da (au fost persoane care au renunŃat), 22a. De ce credeŃi că au renunŃat?
1.______________________________________________ 9.NS/NR
2.______________________________________________ 9.NS/NR
3.______________________________________________ 9.NS/NR
22b. După cât timp, de la angajare, s-a întâmplat ?______luni 9. NS / NR
23. Au fost persoane angajate ca şi dumnevoastră, în cadrul Programului de stimulente, care au fost concediate/
date afară din servici?
1.Da 2. Nu 9. Ns/Nr
Dacă Da, 23a. De ce credeŃi că au fost concediaŃi/ daŃi afară?
1._____________________________
2.________________________ 3._____________________________ 99. NS/NR 88. NC
23b. La cât timp după angajare s-a întâmplat să fie concediaŃi? ____ luni 88. NC
24. Au fost încălcate drepturi ale Dvs. ca salariat în cadrul firmei? 1.Da 2.Nu 9.NS/NR
Dacă DA,
24a. AŃi sesizat colectivului zonal AZM? 1. da 2. nu 9. NS/NR 8. Nc
25. Ce credeŃi că ar trebui făcut ca la acest program-angajare pe bază de stimulente- să participe cât mai mulŃi oameni?
1. o mai bună informare 4. termene mai lungi de finanŃare
2. stimulente mai mari 5. altceva, ce? ________________
3. programe de instruire 9. NS/NR
26. Pentru angajare in cadrul acestui Program, Dvs. aŃi fost nevoit să oferiŃi “cadouri” (bani, produse, servicii)?
1. da, la firma angajatoare 2. da, la biroul local al AgenŃiei Zonelor Miniere
3. da, în altă parte.......................... 4. nu
27. AŃi refuzat vreo ofertă de lucru în timpul scurs de la ultima angajare până la angajarea în Programul de
Stimulente?
1. DA 2. NU
Salariul era prea mic 1 8. NC

28. De ce?
(Răspuns multiplu)
29. În prezent căutaŃi de lucru? 1. da 2. nu 9. NR
30. Care credeŃi că ar trebui să fie salariul pentru
munca pe care o prestaŃi?
113
Salariul era prea mic 1
Nu era în sectorul în care vroiam să lucrez 2
Nu mi-au plăcut condiŃiile de lucru 3
Era prea departe de casă 4
Alt motiv. Care?_______________________ 5
Nu aveam carte de muncă 6
31. În ce măsură aŃi accepta o slujbă la negru (fără carte de muncă) ?
1. În foarte mare măsură 2. În mare măsură 3. În mică măsură
4. În foarte mică măsură/ deloc 9. NS/NR
|__|__|__|__| . RON
32. Printre cunoştinŃele dvs. sunt şi persoane care au o slujbă neoficială (la negru)?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
SURSPR. Care este cea mai importantă sursă de venit a gospodăriei? (unul din codurile din tabelul de mai jos)
____ 99.NS/NR
În luna august 2007, suma totală de bani obŃinută de către toŃi membrii gospodăriei dvs. (salarii, dividende,
pensii, chirii, vânzări etc.), a fost cam de …?
VENSuma................................ VENSurse (codurile din tabelul nr.1)..............99.NS/NR
În luna august 2007, suma totală de bani obŃinută de dvs. personal a fost cam de …?
VENSUBSuma..............VENSUBSurse (codurile din tabelul nr.1)...99.NR
Tabel 1. cu codurile răspunsuri pentru întrebările SURSPR, venSurse, VENSUBSurse
Salariu bugetar 1 Arendă / Chirie etc. 13
Salariu de la o întreprindere/firmă de stat 2 Dividende/dobânzi 14
Salariu de la o firmă privată 3 ActivităŃi ocazionale 15
ProducŃie agricolă( vegetală şi animală) 4 Propria afacere (înregistrată) 16
Pensie de la stat 5 Mici afaceri comerciale neînregistrate 21
Pensie C.A.P. 6 Venitul minim garantat 19
Ajutor de şomaj (sau şomajul) 7 Bani trimisi de membrii ai familiei care lucreaza in
strainatate
Pensie alimentară 11 Nici o sursă de venit 17
AlocaŃie pentru copii / burse de studiu 12 NS/NR 18
33. Dvs. sau familia dvs. aveŃi teren agricol în proprietate sau
folosinŃă (inclusiv grădina din jurul casei)?
animale în gospodăria dvs.? 1. Da 2. Nu
35. Cum apreciaŃi nivelul dvs. de trai de acum în comparaŃie cu situaŃia….
8. NC
Da Nu NS/NR Dacă Da,câte hectare
1 2 9 HA1. |__|__|,|__|
20
34. AveŃi

114
Mult mai rău Ceva mai
rău
Neschimbat Ceva mai
A.Când lucram/ lucra la mină 1 2 3 4 5 9 8
B. Înainte de a te angaja în
Programul de stimulente
C. Cât am lucrat/lucrez în
Programul de stimulente
bun
Mult
mai
bun
1 2 3 4 5 9 8
1 2 3 4 5 9 8
D. Anul viitor 1 2 3 4 5 9 8
36.Venitul mediu al familiei dvs. acoperă cheltuielile medii lunare ale gospodăriei?
1. Da 2. Nu
37. Ce faceŃi pentru a vă
acoperi cheltuielile
lunare?
(Răspuns multiplu)
88. NC
38. Cum apreciaŃi posibilităŃile dvs. de a
apela la serviciile de asistenŃă medicală
acum în comparaŃie cu ultimul an ?
39. Acum am dori să ştim câtă încredere
aveŃi în următoarele grupuri de
persoane. DaŃi o notă de la 1 la 5 pentru
fiecare grup de persoane:(unde 1
înseamnă foarte puŃină încredere, iar 5 =
foarte mare încredere) NS/NR=9, NC=8
1. Apelăm la ajutorul rudelor
2. Apelăm la ajutorul prietenilor
Ne împrumutăm
3. de la rude
4. de la prieteni
5. de la vecini
6. de la cămătari
12. mici afaceri comerciale neînregistrate
8. Apelăm la economii
9. facem orice ca să obŃinem banii (cerşit, furat, etc)
9. Altele….
10. Am vândut bunuri din casă
Au rămas aceleaşi 1
S-au îmbunătăŃit 2
A devenit tot mai greu să apelez la aceste servicii
9. NS/NR
3
40. CredeŃi că se poate avea încredere în cei mai mulŃi dintre oameni?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
NS/
NR
Familie, rude 1 2 3 4 5 8 9
Prieteni 1 2 3 4 5 8 9
Vecini 1 2 3 4 5 8 9
Colegi de muncă 1 2 3 4 5 8 9
41. De când v-aŃi angajat, relaŃiile din cadrul familiei...?
1. s-au îmbunătăŃit 2.au rămas la fel 3.s-au înrăutăŃit 8.NC
Şefi 1 2 3 4 5 8 9
CunoştinŃe 1 2 3 4 5 8 9
42. Dar în raport cu .....?
s-au îmbunătăŃitt s-au înrăutăŃit au rămas la fel NC NR
1. Prietenii 1 2 3 8 9
2. Vecinii 1 2 3 8 9
3. CunoştinŃele 1 2 3 8 9
NC

43. În ce măsură participarea la acest program v-a făcut mai încrezător în forŃele proprii?
1. în foarte mare măsură 2. în mare măsură 3 .în oarecare măsură
4. în mică măsură 5. în foarte mică măsură 9. NS/NR
44.Cum apreciaŃi starea dvs. de sănătate?
1. foarte bună 2.bună 3.satisfăcătoare 4.proastă 5. foarte proastă 9.NS/NR
45. În ultimii 4 ani vi s-a întâmplat să simŃiŃi că viaŃa nu merită trăită ?
1. Foarte des 2.Des 3. Uneori 4. Rar 5. Foarte rar/deloc 9.NS/NR
46. Cât de important este, după părerea Dvs., Programul de Stimulente pentru angajarea foştilor mineri pentru
localitatea Dvs.?
1. foarte important 4. foarte puŃin/ deloc important
2. important 9.NS/NR
3. nu prea important
LOCALIT. LOCALITATEA ………………… JUD. JUDETUL ..______________
Nume respondent _____________________
Adresă respondent _______________________________________
Telefon respondent _________________
Firma…………………………………………Operator……………………………
115

Anexa B – Chestionare şi alte instrumente pentru
Programul “Centre de afaceri şi suport pentru
întreprinzători”
Date despre firmele incubate in Centrele de Afaceri
1. localitate
2. administrator CA
3. nume firma
4. adresa firma
5. telefon firma
6. CUI
7. CAEN
8. Data inregistrarii firmei
9. Suprafata inchiriata
10. Nr. total angajati
11. Nr. angajati in Centru de Afaceri
12. Data inceput contract de inchiriere
13. Data incetare contract de inchiriere
14.Motivul intreruperii contractului de inchiriere
116

Date despre angajaŃii din firmele incubate in Centrele de Afaceri
centru de afaceri
nume firma
CUI firma
Numele si prenumele angajatului
Functia
adresa(localitate, strada, nr., bl.ap, tel)
data angajarii
data incetarii activitatii
tip angajare (1. nedeterminata; 2. determinata)
117

Proiect de ghid de interviu cu managerul centrelor de afaceri
1. Care credeti ca sunt principalele nevoi ale agentilor economici din zona Centrului Dvs. de afaceri?
2. Din acest sumar de nevoi, Caror tipuri de nevoi raspunde Centrul/Parcul de Afaceri pe care dvs. il
manageriati? (se verifica compatibilitatile de misiune si scop cu Centrele de Afaceri - spatii, logistica,
consultanta)
3. Cum anume ati reusit sa raspundeti la aceste cerinte din mediul de afaceri?
4. Care au fost dificultatile concrete pe care le-aŃi intampinat/le intampinati in acest demers?
(dificultati de resurse financiare, de interrelationare cu celelate institutii implicate in activitatea unui
Centru de Afaceri, de relationare cu firmele incubate in Centru de Afaceri, etc)
5. Care credeti ca va fi rolul unui Centru de Afaceri peste 2 ani? Ce anume ar trebui facut pentru a
creste importanta unui Centre de Afaceri in cadrul comunitatii in care-si desfasoara activitate? Dar
pentru continuarea si dezvoltarea rolului de motor economic local?
6. Ce fe de firme credeti ca ar trebui gazduite/incubate in Centrul De Afaceri pentru ca el sa-si
indeplineasca rolul?
7.Cum ar trebui in opinia dvs. structurata strategia de iesire a firmelor din Centrul de Afacere?
8. A dus la dezvoltarea mediului economic din zona dv. existenŃa Centrelor de afaceri ? DaŃi
câteva exemple?
9. Cum vedeti procesul de trecere a CA spre autoritatile publice locale?
10. Cum vedeti fisa postului/ atributiunile unui manager de Centru de Afaceri peste 2 ani?
118

Proiect de ghid de interviu cu reprezentantul APL din Consiliul De Coordonare
1. Care credeti ca sunt principalele nevoi ale agentilor economici din zona localităŃii Dvs. ?
2. Din acest sumar de nevoi, Caror tipuri de nevoi raspunde Autoritatea Publica Locala (Primaria)?
3. Cum anume ati reusit sa raspundeti la aceste cerinte din mediul de afaceri?
4. Care au fost dificultatile concrete pe care le-aŃi intampinat/le intampinati in acest demers?
5. Care credeti ca va fi rolul unui Centru de Afaceri peste 2 ani? Ce anume ar trebui facut pentru a
creste importanta unui Centre de Afaceri in cadrul comunitatii in care-si desfasoara activitate? Dar
pentru continuarea si dezvoltarea rolului de motor economic local?
6. Ce fe de firme credeti ca ar trebui gazduite/incubate in Centrul De Afaceri pentru ca el sa-si
indeplineasca rolul ?
7. Cum ar trebui in opinia dvs. structurata strategia de iesire a firmelor din Centrul de Afacere?
8. A dus la dezvoltarea mediului economic din zona dv. existenŃa
Centrelor de afaceri ? DaŃi câteva exemple?
9. Cum vedeti procesul de trecere a CA spre autoritatile publice locale? Care
credeti ca vor fi potentialele probleme pe care va trebui sa le rezolvati?
10. Cum vedeti fisa postului/ atributiunile unui manager de Centru de Afaceri peste 2 ani?
119

120
Chestionar cu managerii firmelor incubate in Centrele de Afaceri
Nr. __________
Agentia pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) prin Centrul de Sociologie Urbana şi
Regională CURS realizează un studiu privind Programul Centre de Afaceri şi sprijin pentru
întreprinzători” derulat prin două agenŃii specializate Sogges şi Svasta Consult. Alegerea Dvs. s-a
realizat din lista de beneficiari ai Programului. Studiul are rolul de a imbunatatii activitatea desfasurata
in Centrele de Afaceri
Gradul de apelare la serviciile CA
Q1. Pentru ce tipuri de spatii aveti contactat cu Centrul de Afacere (CA)?
(rugam incercuiti variantele care corespund tipului de contract incheiat cu CA, si precizati suprafata pe
tip de spatiu inchitiat)
1. spaŃiu individual pentru productie............ Q1. 1.S. Suprafata inchiriata m²__________
2. spaŃiu individual pentru birouri ............ Q1. 2.S. Suprafata inchiriata m²_________
3. sptiu individual pentru depozitare............. Q1. 3.S. Suprafata inchiriata m²_________
4. spatiu individual pentru vestiare, dusuri, toalete... Q1. 4.S. Suprafata inchiriata m²____
5. spatiu individual exterior pentru parcare... .Q1. 5.S. Suprafata inchiriata m²________
6. spatiu comun10% din (1+2+3+4+5)… Q1. 6. S. Suprafata inchiriata m²_________
7. alte spatii __________________________Q1. 7. S. Suprafata inchiriata m²_________
8. spatii comune_______________________Q1. 8.S. Suprafata inchiriata m²__________
Q 2. Ce tipuri de utilităŃi furnizate de CA aŃi folosit in ultima lună - septembrie 2007?
(raspuns multiplu)
1. linie telefonică internă şi externă
2. linie de fax
3. fotocopiator
4. retroproiector
5. calculator si imprimanta
6. scaner
8. internet
9. mobilier
10. curent electric (220 V şi 380V)
11. apă curentă
12.apă caldă
13. sistem de securitate
14.curăŃenie în zonele comune
15. curăŃenie în zone individuale
16. altele________

Q3. AŃi beneficiat de următoarele gratuităŃi in ultima luna (septembrie 2007)? (raspuns multiplu)
1. serviciul de copiere in limita aa 50pagA4(alb-negru)/firmă/lună
2. serviciul de internet
3. serviciul de conexiune telefonică (numai costul abonamentului unui post telefonical Centrului)
4. serviciul de pază motorizată prin GPRS
5. servicii de întreŃinere şi curăŃenie în spaŃii comune
6. servicii de service pentru instalaŃii sanitare/canalizare/încălzire în spaŃii comune
7. acces la sala de conferinte
8. sprijin pentru dezvoltarea afacerii
9. networking
10. acces la folosirea echipamentelor comun din interiorul sau din afara Centrului de afacere(acolo
unde astfel de echipamente există)
11. asistenŃă pentru elaborarea planului de afaceri şi recomandări pentru porcedura de înregistrare a
afacerii
12. cursuri de instruire despre cum se scrie un plan de afaceri viabil
13. asistenŃă în : management şi planificare strategică, identificarea surselor de finanŃare şi
14. marketingul produselor, implementarea planurilor de dezvoltare şi luarea afacerilor
15. planificare afacerii şi asistenŃă financiară pentru demararea afacerii
16. sfaturi tehnice in alegerea tehnologiilor inovatoare, imbunatatirea productivitatii, controlul calitatii
si mentenanŃă
17. acces la retelele altor intreprinzători si ale furnizorilor de servicii externi
18. servicii de consiliere si instruire pentru a imbunatatii la firmele incubate abilitatile manageriale si
tehnicile de marketing
19. asistenŃa în evaluarea demarării afacerilor si inregistrarii lor
20. asistenta în pregătirea propriilor materiale promotionale
21 .activitati de lucru in retea(stabilirea de relatii de afaceri si schimb cu alte firme incubate în centrele
de afaceri din Romania sau din străinătate).
Q 4. Cât de bine funcŃionează afacerea?
1. foarte bine 3. nici bine, nici rău 5. foarte prost
2. bine 4. prost 9. NS/NR
Q5. Ce tip de piaŃă (zona unde vă comercializaŃi produsele) aveŃi?
1. locală 2. judeŃeană 3. regională 4. naŃională
5. europeană 6. internaŃională 7. alta............
Q6. Muncitorii angajaŃi pentru derularea activităŃii în cadrul Centrului de Afaceri sunt folosiŃi în
principal pentru…?
121

1. desfăşurarea activitatii propriu-zise 2. dezvoltarea activităŃilor existente
3. activităŃi nou create în cadrul firmei 4. altceva, ce? ………………………..
Q7. Cand ati deschis afacerea aŃi solicitat asistenŃă pentru începerea unei afaceri? (răspuns
multiplu)
1. da 2. nu
122
Daca DA, Q7.1. De unde? (raspuns multiplu)
1. De la prieteni 4. De la AgenŃia Zonelor Miniere
2. De la rude 5. Birou de sprijin pentru antreprenori.
Care ...........................................
3. De la bancă 6. Consultantul care administrează Centrul
de Afaceri
Q8. AŃi solicitat vreodată asistenŃă pentru dezvoltarea afacerii?
1. da 2. nu
Daca DA, Q8.1. De unde? (raspuns multiplu)
1. De la prieteni 4. De la AgenŃia Zonelor Miniere
9. NS/NR
2. De la rude 5. Birou de sprijin pentru antreprenori.
Care.........................
3. De la bancă 6. Consultantul care administrează Centrul de Afaceri 9. NS/NR
Q9. De care din următoarele programe desfasurate de ANDZM aŃi auzit? (raspuns multiplu)
1. Programul de stimulente acordate întreprinzătorilor care angajează şi instruiesc în altă
meserie persoane din localiŃile miniere
2. Incubare firma in Centru de afaceri
3. Sprijin (consultanta si training) pentru întreprinzători
3. Micro-credite din fonduri ANDZM
4. Proiecte pe Schema de dezvoltare sociala a comunităŃilor miniere
5. Alte programe. Care?______________________________
Q10. La care din aceste Programe ati participat/beneficiat? (se trec coduri de la 1-5
întrebarea Q9) ___________________________________
Q11. La cat estimati valoarea beneficiilor obtinute cu ajutorul Programelor AZM? (roni)
__________________________________________________999. Nu pot estima
Q12. Cât de important consideraŃi aportul Programului Centre de Afaceri si Sprijin pentru
Intreprinzatori pentru activitatea desfăşurată de firmă, în perioada contractului cu ANDZM?
Programul foarte important putin foarte putin Ns/
important
important important Nr
1. Incubare Centru de Afaceri 1 2 3 4 9
2. Consultanta de specialitate 1 2 3 4 9
3. Trainig 1 2 3 4 9
4. alte beneficii. Care?______ 1 2 3 4 9
Q13.1. Care ar fi fost alternativa la spatiul inchiriat pentru activitate in Centrul de Afaceri?
1. as fi ramas in spatiul insuficient pe care-l aveam
2. as fi inchiriat in alta parte, in conditii asemanatoare

123
3. as fi inchiriat in alta parte, in conditii mai dificile
4. as fi fost nevoit sa incep construirea unui spatiu propriu
5. alta solutie. Care? (exemplu va rog!)______________________________
Q13.2. Care ar fi fost alternativa la consultanta de specialitate furnizata de conducerea
Centrului si Agentiei de implementare a Proiectului (Soges/Svasta)?
1. nu as fi cautat consultanta in alta parte
2. as fi cautat consultanta la alte institutii din subordinea Guvernului
3. as fi cautat consultanta la firme private specializate
4. alta solutie. Care ? (exemplu va rog!)______________________________
Q14. Cum apreciaŃi activitatea de informare privind Programul Centre de Afaceri şi Sprijin
pentru întreprinzători?
1. foarte bună 2. bună 3.Nici bună, nici proastă
4. proastă 5. foarte proastă 9. NS/NR
Q15. Cât de transparent vi s-a părut procesul de evaluare a aprobării cererii de incubare în
Centrul de Afaceri?
1. foarte transparent 2. transparent 3. nici transparent, nici ascuns
4. neclar 5. foarte neclar 9. NS/NR
Q16. Vi s-au cerut contraservicii sau alte foloase pentru facilitarea aprobării cererii?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
Q16. Ce v-a determinat pe Dvs. să apelaŃi la acest Program?
____________________________________________________________________
Q17. Care credeŃi că sunt avantajele Programului Centre de Afacere şi Sprijin pentru
Întreprinzători în comparaŃie cu alte forme de finanŃare/ sprijin pentru antreprenori?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Q18. Câte zile au trecut de la data demararii negocierilor cu AdministraŃia Centrului până la data
semnarii contractului de incubare?_____zile
Q19.Care au fost costurile făcute în cadrul procedurilor de obŃinere a contractului de incubare ?
Financiare_________________ lei Timp _________________zile
Q20 AŃi beneficiat de reduceri privind plata chiriei?
1. da, pentru ____luni 2. nu
Dacă NU, Q20.1 Care au fost cauzele?
1._____________________________________

Q21. Ce alte facilităŃi aŃi obŃinut ?
124
2._____________________________________
3._____________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Q22. Ce sugestii aŃi da ANDZM si administratorului acestui Centru pentru ca activitatea
afacerii dvs. şi a celorlalte firme sa se imbunatateasca?
......................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
Q23. Care consideraŃi că sunt principalele dezavantaje ale Programului Centre de Afaceri şi
Sprijin pentru Întreprinzători?
1.......................................................................................................................
2.......................................................................................................................
Q24. Ce credeŃi că ar trebui făcut pentru ca la acest Program- Centre de Afaceri şi Sprijin pentru
Întreprinzători - să participe cât mai multe firme?
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Nume si prenume persoana intervievata
______________________________________
Varsta (in ani implinit)___________
Nivel de instruire (absolvit)
şcoală generala
2. liceu
3. şcoala postliceala
4. facultate
Ocupatia ____________________

Functia _________________________
Institutia _________________________________
Nr. salariati________________________________
cod CAEN al activitatii principale____________
Localitatea_______________________________
Judetul _________________________________
Operator.............................……………. Data interviului.............................
125

Proiect de ghid de interviu cu manageri de firme neincubate in CA
1. Care credeti ca sunt principalele nevoi ale agentilor economici din zona localitatea Dvs.?
2. Din acest sumar de nevoi, Caror tipuri de nevoi raspunde Centrul de Afaceri ? (accent pe
ofera CA - spatii, logistica, consultanta)
3. Care sunt, in opinia Dvs. avantajele pe care un Centru de Afacerile ofera firmelor incubate ?
4. Care credeti ca sunt dezavantajele unei incubari in Centrul de Afaceri ?
5. Ce fe de firme credeti ca ar trebui gazduite/incubate in Centrul De Afaceri pentru ca el sa-si
indeplineasca rolul? Cum apreciati faptul ca firmele incubate pot rămâne maximum 3 ani în Centrul
de Afaceri ?
6. Firma dvs. A fost incubată în CA ? Daca DA de ce ati plecat? Daca NU de ce nu ati mers sa va
incubati ?Care au fost dificultatile pe care dvs. le-aŃi intâmpinat în intenŃia de a va incuba in Centrul
de Afaceri ?
7. Chiar daca nu v-aŃi incubat ati apelat la alte servicii oferite de Centrul de Afaceri ? (consultanta,
logistica, etc.)
8. Cum apreciaŃi calitatea serviciilor la care aŃi apelat?Dar în general calitatea serviciilor oferite de
Centrul de Afaceri?
9. Care credeŃi ca ar trebui să fie atitudinea Consiliului Local faŃă de Centrele de Afaceri?
10. Ce anume ar trebui facut pentru a creste importanta unui Centre de Afaceri in cadrul comunitatii
in care-si desfasoara activitate? Dar pentru continuarea si dezvoltarea rolului ?
11. Centrul de Afaceri este proprietatea ANDZM. CredeŃi că peste 2 ani când va trece în administrarea
autoritatilor locale îşi va continua rolul actual ? Care sunt motivele pentru răspunsul dvs.?
12. Cum vedeti fisa postului/ atributiunile unui manager de Centru de Afaceri peste 2 ani?
126

Chestionar beneficiar de servicii de consultanta Nr.______________
Agentia pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) prin Centrul de
Sociologie Urbana şi Regională CURS realizează un studiu privind Programul
Centre de Afaceri şi sprijin pentru întreprinzători” derulat prin două agenŃii
specializate Sogges şi Svasta Consult. Alegerea Dvs. s-a realizat printr - o
selectie aleatoare din lista de beneficiari ai Programului. Studiul are rolul de a
imbunatatii serviciul de acordare de consultantă pentru persoanele fizice sau
juridice din zona de operare a AgenŃiei.
Q1. Ce tipuri de servicii aŃi solicitat?
127
1. Consultanta pentru inceperea unei afacere
2. Organizarea activitatilor in cadrul firmei, gestiune comuna
3. sfaturi privind achizitionare utilaje pentru fabrica
4. sfaturi privind activitati de promovare a firmei
5. Modalitati de stimulare a personalului
6. Consultanta credite bancare
7. Consultanta plan de afaceri
8. Consultanta privind influenta noului Cod fiscal asupra activitatii viitoare a firmelor
9. Asistenta in vederea incheierii unui contract
10. informatii de finantare pt IMM uri
11. Accesare programe de finantare
12. accesare fonduri nerambursabile
13. Cerere informatii pentru facilitati acordate prin programele Agentiei Zonelor Miniere
14. facilitati acordate de AJOFM
15. alt tip de consultantă. Care?______________________
Q2. În ce măsură răspunsurile acordate/furnizate au răspuns aşteptărilor dvs.?
1. În foarte mare măsură 2. în mare măsură 3. în mică măsură
4. în foarte mică măsură 9. NS/Nr
Q3. Ce a însemnat pentru afacere consultanŃa pe care aŃi primit-o?
1. rezolvarea unei probleme punctuale
2. sprijin in cautarea unei solutii
3. orientarea catre o institutie/firme care pot contribui la rezolvarea problemei ridicate
9. Ns/nr
Q4. Ce alternative aveaŃi dacă nu primeaŃi această consultanŃă? DaŃi câteva exemple concrete
.....................................................................................................................
Q5. Pe aceaşi temă aŃi căutat răspuns anterior Soges/Svasta şi la alti consultanŃi?
2. Nu 1. Da Q5.1 Dacă DA la cine?__________________________________________
Q6. Ati mai solicitat in ultimul an consultanta si la alte institutii/firme?
1. da 2. nu (treci la Q4)

128
Pentru cei care au spus DA,
a.
b.
c.
Q6.1. De la ce
institutie/firma
Q6.2.Care a fost serviciul
solicitat?
Q6.3. În ce măsură răspunsurile
acordate/furnizate au răspuns aşteptărilor
dvs.?
1.În foarte mare măsură
2.în mare măsură
3.în mică măsură
4.în foarte mică măsură
9.NS/Nr
1 2 3 4 9
1 2 3 4 9
1 2 3 4 9
Q7. AŃi elaborat vreun proiect /aplicatie la un program de granturi? 2. nu 1. da
Daca DA
a.
b.
c.
Q7.1.La ce program? Q7.b.Cum se numea aplicaŃia Q7.c.
Q5. La care din proiecte aŃi folosit si cunostiintele dobandite la consultarile furnizate de
Sogges/Svasta?________________________________________88. la niciunul
În ce an?
Q6. In general cat de mult a conteaza in activitatea dumneavoastra cotidiana informatiile furnizate de
firmele de consultanta?
1. foarte mult 2. mult 3. putin 4. foarte putin
5. deloc 9. ns/nr
Q7. Ce ar trebui făcut pentru a sporii eficienŃă activitatilor de consultanta furnizate de Agentiile
contractate de Agentia Zonelor Miniere ?
____________________________________________________________99. ns/nr
Data
(luna,an)
AŃi primit
finaŃare?
1.da 2. nu

Q8. Spre ce domenii ar trebui sa se indrepte activitatea de consultanta a Consultantilor Agentiei
Zonelor Miniere?
__________________________________________________________________________________
_
D1. In momentul de fata aveti o afacere? 1. da 2. nu (treci la D7)
129
daca DA, D2.a Care este codul CAEN al activitatii principale?__________
D3. De când funcŃionează? |__|__| luni 999. NR
D4. Cât de bine funcŃionează afacerea?
1. foarte bine 3. oarecum bine 5. foarte putin/deloc bine 9. NS/NR
2. bine 4. nu prea bine 8. NC(Nu are afacere)
D5. Câte persoane lucrează în afacere?
1. doar eu 3. eu şi alŃii din afara familiei, câŃi I__I__I 9. NS/NR
2. eu şi familia 4. doar angajaŃi, număr de angajaŃi |__|__|
D7. Care consideraŃi că sunt principalele probleme cu care se confruntă un întreprinzător în localitatea /
zona dvs.?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__
D8. Dintre problemele semnalate de dvs. pe care credeŃi că le poate rezolva parŃial sau total ANDZM si
Consultantii săi?________________________________________________
D9. Dintre problemele semnalate de dvs. pe care credeti că le poate rezolva parŃial sau total autorităŃile
locale?____________________________________________________________________
D10. Dintre problemele semnalate de dvs. pe care credeti că le poate rezolva parŃial sau total
autorităŃile centrale?___________________________________________________________
D11. Sexul respondentului? 1. masculin 2. feminin D12. Varsta(in ani impliniti)_______
D13. Nivel de instruire (absolvit) 1. şcoală generala 2. liceu 3. şcoala postliceala 4. facultate
Ocupatia_______________________________________ Institutia______________________
Localitatea_______________________________________Judetul __________________

130

Chestionar pentru participantii la trainingurile organizate de ConsultanŃii contractaŃi de ANDZM Nr._______________
Agentia pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) prin Centrul de Sociologie Urbana şi Regională CURS realizează un studiu
privind Programul Centre de Afaceri şi sprijin pentru întreprinzători” derulat prin două agenŃii specializate Sogges şi Svasta Consult.
Alegerea Dvs. s-a realizat printr - o selectie aleatoare din lista de beneficiari ai Programului. Studiul are rolul de a imbunatatii
serviciul de acordare de consultantă pe training- uri pentru persoanele fizice sau juridice din zona de operare a AgenŃiei.
Nume si prenume__________________________________ Varsta _____ Nivel de instruire (absolvit) 1. şcoală generala 2. liceu 3. şcoala postliceala 4.
facultate
Ocupatia ____________________ Institutia _________________________________cod CAEN_______Localitatea__________________________Judetul
__________
131
Q1. La care din urmatoarele cursuri organizate de Soggss şi Svasta Consult aŃi participat?
Denumire curs 1. da 2. nu 9. nu-mi
amintesc
Daca Da, in
ce prioada?
Luna anul
Daca DA,
In ce masură cunoştiinŃele dobîndite la acest curs v
– au ajutat în activitatea desfasurată ulterior?
1.in foarte mare măsură 2. în mare măsură
3.în mică măsură 4. în foarte mică măsură
9. nu mă pot pronunŃa
a. Cum sa lucrăm un proiect 1 2 9 1 2 3 4 9
b. Firma în exerciŃiu 1 2 9 1 2 3 4 9

c. Planul de afaceri 1 2 9 1 2 3 4 9
d. Initierea unei afaceri, surse de finantare, facilitati acordate
intreprinzatorilor
132
1 2 9 1 2 3 4 9
e. Tehnici de vânzare 1 2 9 1 2 3 4 9
f. Consultanta in afaceri 1 2 9 1 2 3 4 9
g. Finantarea afacerilor prin fonduri structurale 1 2 9 1 2 3 4 9
h. Proiecte cu finantare europeana 1 2 9 1 2 3 4 9
j. Calea spre afacerea mea – a fi sau a nu fi intreprinzator 1 2 9 1 2 3 4 9
k. Elaborarea si managementul proiectelor 1 2 9 1 2 3 4 9
l. Optiuni europene de finantare pentru mediul de afaceri 1 2 9 1 2 3 4 9
m. SEAP – prevederile noii legislaŃii din domeniul achiziŃiilor publice 1 2 9 1 2 3 4 9
n. Sprijinul oferit de UE întreprinzătorilor, ONG-urilor şi autoritatilor locale 1 2 9 1 2 3 4 9
Q2. Ce alte teme de instruire aŃi dori să vă mai propună ConsultanŃii (Sogges şi Svasta Consult) contractaŃi de ANDZM?
a. ____________________________________________b._________________________________________c.
_________________________________________________
Q3. AŃi mai participat la instruiri realizate de alte instituŃii/firme?
2. da 2. nu (treci la Q4)
Pentru cei care au spus DA,
Cine era instituŃia
organizatoare
Titlul cursului audiat? Consultantul care
sustine prezentare
Data
(luna,
anul)
In ce masură cunoştiinŃele
dobîndite la acest curs v – au
ajutat în activitatea desfasurată
ulterior?

133
a.
b.
c.
Q4. AŃi elaborat vreun proiect /aplicatie la un program de granturi? 2. nu 1. da
a.
b.
c.
Daca DA
1. in foarte mare măsură
2. în mare măsură
3. în mică măsură
4. în foarte mică măsură
9. nu mă pot pronunŃa
La ce program? Cum se numea aplicaŃia În ce an? AŃi primit finaŃare?
1.da 2. nu
Q5. La care din proiecte aŃi folosit si cunostiintele dobandite in instruirile organizate de Sogges/Svasta?________________________________________88. niciunul
Q6. In general cat de mult a conteaza participarea la training-uri in activitatea dvs. cotidiana?
1. foarte mult 2. mult 3. putin 4. foarte putin 5. deloc 9. ns/nr

12. Ce ar trebui făcut pentru a sporii eficienŃă acestor
instruiri?____________________________________________________________________________________________________________99. ns/nr
134

Anexa C – Chestionar şi alte instrumente pentru schema de
Micro-Credite
Chestionar pentru persoanele juridice beneficiare de microcredite
Agentia Zonelor Miniere (ANDZM) prin Centrul de Sociologie Urbana şi Regională CURS realizează un studiu privind
programul de microcreditare derulat prin Agentiile de microcreditare CDE/CHF. Alegerea Dvs. s-a realizat printr - o
selectie aleatoare din lista de beneficiari ai programului. Studiul are rolul de a imbunatatii programul de microcreditare,
de dezvoltarea localitatilor din aria de operare a AZM.
DEN. Denumirea firmei?___________________________________________CUI. _____________
AN. Anul infiintarii firmei?______________CAEN. Cod CAEN______________
Nr.Salariati oct. 2007______ Nr.sal. anul 2006______________Nr.sal. anului 2005____________
F1.Piata pentru produsele dvs. este …?
1. locala 2. judeteana 3. nationala
4. internationala 5. alt tip de piata.Care?____________ 9. ns/nr
F2. Care sunt principalele probleme intampinate in derularea activitatii dvs.? (raspuns multiplu)
1. lipsa de capital (resurse financiare)
2. lipsa de personal specializat cerintelor activitatii desfasutate in firma
3. lipsa unui spatiu adecvat pentru desfasurarea activitatii
4. dificultatile de plasare a produselor/serviciilor realizate de firma
5. alte probleme?_________________
9. ns/nr
Q1. Cum ati aflat de schema de microcreditare? (raspuns multiplu)
1. afise la sediul Primariei
2. contactati de reprezentanti ai CDE/CHF (agentiile de microcreditare din cadrul Programului)
3. mass-media locala
4. de la alti intreprinzatori, interesati si ei de Program
5. alte surse. Care_____________________
Q2. Prima suma imprumutata a fost la nivelul dorintei dvs.?
1. da (treci la Q4) 2. nu 9.ns/nr
Q3. Daca NU, Care au fost motivele pentru care ati imprumutat o suma mai mica?
1. a fost primul credit, nu mi s-a aprobat mai mult de CDE/CHF
2. nu am avut posibilitatea sa imprumut mai mult
3. atat a fost plafonul maxim
4. alt motiv. Care?____________
Q4. V-au fost solicitate garantii pentru microcreditul acordat?

1. da 2.nu (treci la Q5.)
Q4.1 Daca DA, In ce a constat ele?
__________________________________________________________
Q5. Care a fost motivul principal pentru care ati contactat primul/singurul microcredit?
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte/utilaje/echipamente de productie ( neagricole)
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii economice constructii anexe
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q6. Care a fost principala nemultumire/neintelegere rezultata din experienta primului microcredit contractat la
CDE/CHF?___________________________________
Q8. Inainte de primul microcredit contractat cu CDE/CHF ati mai contactat vreun alt microcredit de la o alta agentie
specializata pe microcredite?
1. da 2. nu (treci la Q15)
Daca DA, Q8.1. Cum ati afla de existenta acestei Agentii? (raspuns multiplu)
1. afise la sediul Primariei
2. contactati de reprezentanti ai agentiei de microcreditare
3. mass-media locala
4. de la alti intreprinzatori, interesati si ei de microcredite
5. alte surse. Care___________________________________________________
Daca DA, Q9.1. Cate microcredite de la alte agentii de microcreditare ati contractat in total pana la
momentul microcreditul acordat de CDE/CHF?_________
*** intrebarile Q9 –Q14 se refera la ultimul microcredit contractat anterior celui de la
CDE/CHF***
Q9. In ce an a fost contractat ultimul microcredit contractat de la IFN, inaintea celui de la CDE/CHF?_________
Q9.v. In valoare de _________ron
136

Q10. Comparativ cu primul microcredit contractat cu CDE/CHF, precedentul
microcredit contractat de la o alta agentie de microcreditare a fost…?
1. mai mare 2. la aceeasi valoare 3. mai mica
Q11. Sediul altei agentii de unde ati contractat microcreditul a fost in…?
1. in localitate 2. in cel mai apropiat oras
3. in resedinta judetului 4. in alt judet
Q13. Scopul principal al microcreditului contractat anterior la a fost?
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte/utilaje/echipamente de productie ( neagricole)
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe
gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
19. altele. Care?________
Q14. Care a fost principala nemultumire fata de conditiile referitoare la acordare
microcreditului?_________________________________________8.NC
Q15. Ati mai contractat vreun credit de la o Banca in perioada anterioara accesarii microcreditului CHF/CDE?
1. da 2. nu (treci la Q20)
Daca DA, 15.1. Cate credite ati contractat in total pana la momentul microcreditul acordat de
CDE/CHF?_________
*** intrebarile Q16 –Q19 se refera la ultimul credit contractat la o Banca anterior microcreditului contractat de la
CDE/CHF***
Q16. In ce an a fost contractat ultimul credit la Banca, inaintea celui de la CDE/CHF?______ in valoare de
Q16.v._________ron
Q17. Comparativ cu primul microcredit contractat cu CDE/CHF, precedentul credit
contractat de la o Banca a fost…?
1. mai mare 2. la aceeasi valoare 3. mai mica
137

Q18. Scopul principal al creditului contractat anterior la Banca a fost…?
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte/utilaje/echipamente de productie ( neagricole)
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q19. Care a fost principala nemultumire fata de conditiile referitoare la acordarea
microcreditului?_________________________________________
Q20. Ati mai contracta vreun microcredit de la alta agentie de microcreditare (exceptand CDE,CHF) de la prima
accesare de microcredit de a CDE/CHF?
1. da 2. nu (treci la Q23)
Daca DA, Q21. Care a fost valoarea creditului ulterior contractat accesarii primului microcredit CDE/CHF ? ____ ron
Daca DA, Q21.1. Care a fost scopul principal ?
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte/utilaje/echipamente de productie ( neagricole)
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q22. In ce masura va folosit experienta acumulata in relatia de microcreditare cu CDE/CHF
in contactarea noului microcredit?
1. in foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura
4. in foarte mica masura 9. ns/nr
Q23. AŃi mai contactat vreun credit de la BANCA dupa accesarea microcreditului la CDE/CHF?
138

1. da 2. nu (treci la Q26)
*** intrebarile Q23.1-Q25 se refera la primul credit contractat dupa cel al accesarii primului microcredit CDE / CHF ***
Daca DA, Q23.1. Care a fost valoarea creditului ulterior contractat cu Banca? _________ron
Q24, Care a fost scopul creditului ulterior accesarii microcreditului CDE/CHF?
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte/utilaje/echipamente de productie ( neagricole)
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q25. In ce masura va folosit experienta acumulata din relatia cu CDE/CHF in contractarea noului imprumut?
1. in foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura
4. in foarte mica masura 9. ns/nr
Q26. Care considerati ca sunt avantajele microcreditarii prin CDE/CHF spre deosebire de alte agentii de microcreditare
?____________________________________________
Q27. Care considerati ca sunt dezavantajele microcreditarii prin CDE/CHF spre deosebire de alte agentii de
microcreditare? _________________________________________
Q28. Care considerati ca sunt avantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii bancare?
____________________________________________________
Q29. Care considerati ca sunt dezavantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii bancare?
_____________________________________________________
Q30. Care ar fi lucrul pe care l-ati schimba in metodologia de acordare a microcreditelor pentru persoane
juridice?______________________________________________________
Qa. CredeŃi că se poate avea încredere în cei mai mulŃi dintre oameni?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
Qb. Acum am dori să ştim câtă încredere aveŃi Familie, rude 1 2 3 4 5 8 9
în următoarele grupuri de persoane. DaŃi o notă
de la 1 la 5 pentru fiecare grup de
Prieteni 1 2 3 4 5 8 9
persoane:(unde 1 înseamnă foarte puŃină
încredere, iar 5 = foarte mare încredere)
NS/NR=9, NC=8
Vecini
Parteneri de afaceri
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
8
8
9
9
139

CunoştinŃe 1 2 3 4 5 8 9
Qc. În ce măsură participarea la acest program v-a făcut mai încrezător în forŃele proprii?
1. în foarte mare măsură 2. în mare măsură 3 .în oarecare măsură
4. în mică măsură 5. în foarte mică măsură 9. NS/NR
Qd. In ce masura microcreditul a contribuit la cresterea veniturilor realizate in activitatea dvs.?
1. in foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura
4. in foarte mica masura 9. Ns/nr
Qe. Ce credeti ca lipseste afacerii dvs. pentru a fi mai prospera?
___________________________________________________________________________________
Qf. Ati angajat mai multi oameni in primul an dupa contractarea primului microcredit?
1. da. cati_____ 2. nu
Q31. De ce credeti ca au fost refuzate firme care au apelat la programul de microcredite?
___________________________________________________________________________________
Q32. Care credeti ca au fost castigurile pentru localitatea dvs. rezultate din microcreditarea
persoanelor juridice prin CDE/CHF ?
_____________________________________________________________________
D1.Varsta___________D2. Functia persoanei intetervievate?_________________
D3. Sexul respondentului? 1. masculin 2. feminin
D4. Stare civila?
1. necasatorit 2. casatorit, cu copiii 3. casatorit fara copiii 4. divortat 5. vaduv 6.
alta.
D5. Ultima scoala absolvita
1. scoala generala 2. scoala gimnaziala 3. 10 clase 4. scoala profesionala
5. liceu 6. Scoala post liceala/maistrii 7. studii superioare
D4. Numar persoana in gospodarie?__________
D5. Venitul banesc al gospodariei Dvs. din luna septembrie 2007(ron)?_____
140

Chestionar pentru persoanele juridice nebeneficiare de microcredite, dar interesate de
microcredite/imprumuturi de la agentiile specializate/banci
Agentia Zonelor Miniere (ANDZM) prin Centrul de Sociologie Urbana şi Regională CURS realizează un studiu privind
programul de microcreditare derulat prin Agentiile de microcreditare CDE/CHF. Alegerea Dvs. s-a realizat printr - o
selectie aleatoare din lista de beneficiari ai programului. Studiul are rolul de a imbunatati programul de microcreditare,
de dezvoltare a localitatilor din aria de operare a AZM.
DEN. Denumirea firmei?___________
CUI. _____________________
AN. Anul infiintarii firmei?______
CAEN. Cod CAEN al activitatii principale din firma?_______________
Nr.Sal_oct_2007 Nr. salariati in firma la momentul interviului?_____________
Nr.sal. la sf.anul 2007_______________________________________________
Nr.sal. la sf.anul 2006_______________________________________________
Nr.sal. la sf.anului 2005______________________________________________
F1.Piata pentru produsele dvs. este …?
1. locala
2. judeteana
3. nationala
4. internationala
5. alt tip de piata.Care?____________
9. ns/nr
F2. Care sunt principalele probleme intampinate in derularea activitatii dvs.? (raspuns multiplu)
1. lipsa de capital(resurse financiare)
2. lipsa de personal specializat cerintelor activitatii desfasutate in firma
3. lipsa unui spatiu adecvat pentru desfasurarea activitatii
4. dificultatile de plasare a produselor/serviciilor realizate de firma
5. alte probleme?_________
9. ns/nr
Q1. Dumneavoastra (firma dvs.) ati aflat de agentiile de microcreditare finantate din fondurile ANDZM (CDE, CHF)
1. da 2. nu (treci la Q10)
Q2.Daca DA, In ce an?______
Q3. Cum ati aflat de schema de microcreditare? (raspuns multiplu)
1. afise la sediul Primariei
2. contactati de reprezentanti ai CDE/CHF (agentiile de microcreditare din cadrul Programului)
3. de la alti membri ai grupului de microcreditare
141

4. am fost invitat la adunarile Grupului de microcredite
5. alte surse. Care_____________________
Q4. Ati incercat sa contactati pe cineva pentru mai multe informatii despre microcredite de la CDE/CHF din momentul
in care ati aflat de existenta lor?
2. nu 1. da (treci la Q6)
Q5. Daca NU, De ce nu ati incercat sa contactati microcredite la CDE/CHF?
1. nu am incredere in acest tip de institutii financiare
2. ofera sume mici in cadrul microcreditarii
3. conditiile mai dificile decat cele cerute de banci
4. Alte motive. Care?_______________________
9. NS/NR
Daca DA, Q6. Ati depus cerere de microcreditare?
1. da 2. nu (treci la Q8)
Daca DA Q7. Care a fost scopul principal pentru care vroiati sa contractati microcreditul? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodarest
11.dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe
gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q8. Daca NU, De ce nu ati mai depus documentatia pentru microcredit?
Q9. Daca DA, (a depus cerere de microfinantare), Care a fost motivul pentru care v-a fost refuzata
cererea?_______________________________________________
Q10. Cunoasteti alte agentii de microcreditare se exclud CDE/CHF ?
142

1 da 2.nu (treci la Q17)
Q11. daca DA, Le ştiaŃi dinainte de a afla de CDE/CHF?
1. da 2. nu
Q11.1 . Sediul IFN de unde ati contractat microcreditului a fost in…?
1. in localitate
2. in cel mai apropiat oras
3. in resedinta judetului
4. in alt judet
Q12. Ati incercat sa contractati vreun credit de la IFN in ultimii 4 ani?
1. da 2. nu (treci la Q17)
Daca DA, Q12.1 . Microcreditul a fost aprobat?
2. nu 1.da (treci la Q13)
Daca NU, Q12.2. Care a fost principalul motiv comunicat despre refuzarea microcreditului?
_______________________________________________________________________________________________
_
Q 13. In ce an ati contractat ultimul microcredit IFN?______
Q 13.1. Ce valoare avea …….ron
Q14. Care a fost scopul principal, pentru care vroiati sa contractati microcreditul? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodarest
11.dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii
anexe gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
143

Daca NU. Q17. De ce nu ati incercat sa contractati un microcredit de la o agentie de microcredite
_________________________________________________________________
Q18. Ati incercat sa contractati vreun credit de la o Banca in ultimii 4 an?
1. da 2. nu (treci la Q22)
Daca DA, Q18.1 . Creditul a fost aprobat?
2. nu 1.da (treci la Q20)
Daca NU, Q19. Care a fost principalul motiv comunicat dvs. despre refuzarea microcreditului?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________
Daca DA, Q20.1.In ce an ati contractat ultimul credit de la Banca?___________
Q20.2. Care a fost valoarea ultimului credit contractat cu Banca? _________ron
Q20.3. Daca DA, Care a fost scopul principal, pentru care ati contractat creditul? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodarest
11.dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe
gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q21. Care a fost principala nemultumire/neintelegere rezultata din experienta primului credit contractat la
Banca?______________________
144

Daca NU. Q22. De ce nu ati incercat sa contractati un credit de la Banca?
_________________________________________________________________
Q27. Care considerati ca sunt avantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii
bancare?____________________________________________________
Q28. Care considerati ca sunt dezavantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii
bancare?_____________________________________________________
Qa. CredeŃi că se poate avea încredere în cei mai mulŃi dintre oameni?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
Qb. Acum am dori să ştim câtă încredere aveŃi
în următoarele grupuri de persoane. DaŃi o notă
de la 1 la 5 pentru fiecare grup de
persoane:(unde 1 înseamnă foarte puŃină
încredere, iar 5 = foarte mare încredere)
NS/NR=9, NC=8
Familie, rude 1 2 3 4 5 8 9
Prieteni 1 2 3 4 5 8 9
Vecini 1 2 3 4 5 8 9
Parteneri de afaceri 1 2 3 4 5 8 9
CunoştinŃe 1 2 3 4 5 8 9
Qc. În ce măsură participarea la acest program v-ar fi făcut mai încrezător în forŃele proprii?
1. în foarte mare măsură 2. în mare măsură 3 . în oarecare măsură
4. în mică măsură 5. în foarte mică măsură 9. NS/NR
Qd. In ce masura microcreditul ar fi contribuit la cresterea veniturilor realizate in activitatea dvs.?
1. foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura 4. in foarte mica masura 9. ns/nr
Qe. Ce credeti ca lipseste afacerii dvs. pentru a fi mai prospera?
_______________________________________________________________________________________________
____________________________________________________
Q29. De ce credeti ca au fost refuzate firme care au apelat la programul de microcredite?
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Q30. Care credeti ca au fost castigurile pentru localitatea dvs. rezultate din microcreditarea persoanelor juridice prin
CDE/CHF ? _____________________________________________________________________
Date factuale
D.Varsta___________ D1. Sexul respondentului? 1. masculin 2. feminin
D2. Stare civila?
145

1. necasatorit 2. casatorit, cu copiii 3. casatorit fara copiii
4. divortat 5. vaduv 6. alta. Care?_________________
D3. Ultima scoala absolvita
1. scoala generala 2. scoala gimnaziala 3. 10 clase 4. scoala profesionala
5. liceu 6. Scoala post liceala/maistrii 7. studii superioare
D4. Numar persoana in gospodarie?__________
D5. Venitul banesc al gospodariei Dvs. din luna septembrie 2007(ron)?____________
D6. Venitul gospodariei Dvs.din activitati agricole?____________
D7. Venitul gospodariei Dvs.din alte activitati neagricole? ____________________
146

Chestionar pentru persoanele fizice beneficiare de microcredite Agentia Zonelor
Miniere derulate prin AgenŃiile de microcreditere CDE/CHF
Agentia Zonelor Miniere (ANDZM) prin Centrul de Sociologie Urbana şi Regională CURS realizează un studiu privind programul
de microcreditare derulat prin Agentiile de microcreditare CDE/CHF. Alegerea Dvs. s-a realizat printr - o selectie aleatoare din lista
de beneficiari ai programului. Studiul are rolul de a imbunatati programul de microcreditare, de dezvoltarea localitatilor din aria de
operare a AZM.
Q1. Cum ati aflat de schema de microcreditare? (raspuns multiplu)
1. afise la sediul Primariei
2. contactati de reprezentanti ai CDE/CHF (agentiile de microcreditare din cadrul Programului)
3. de la alti membri ai grupului de microcreditare
4. am fost invitat la adunarile Grupului de microcredite
5. alte surse. Care_____________________
Q2. Care a fost criteriul principal pentru care v-ati afiliat/asociat cu alte persoane fizice sau juridice într-o grup de
microcreditare?(un singur raspuns)
1. aveam incredere in capacitatea conducatorilor grupului de a microcreditare
2. era un singur grup constituit
3. erau oameni de incredere, seriosi, personalitati de incredere in comunitate
4. alt motiv.care ?_____________________
Q3. In cadrul Grupului sunteti…?
1. presedinte 2. casier 3. membru in comitet 4. membru simplu
Q4. Cine a stabilit ordinea de accesare a fondurilor derulate de CDE/CHF in cadrul grupului?(un singur raspuns)
1. Adunarea generală a Grupului
2. Comitetul de conducere al Grupului
3. Agentiile de microcreditare
4. Altcineva.Cine?____________________________
Q5. Suma imprumutata a fost la nivelul dorintei dvs? (la primul microcredit)
1. da
2. nu
9.ns/nr
Q5.1 Daca NU, Care au fost motivele pentru care ati imprumutat o suma mai mica?
1. a fost primul credit, nu mi s-a aprobat mai mult de CDE/CHF
2. nu am avut posibilitatea sa imprumut mai mult
3. alt motiv. Care?__________________________
8. NC 9. NS/NR
Q6. Care a fost motivul principal pentru care ati contractat primul/singurul microcredit? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
147

4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10.constructii anexe gospodaresti
11.dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q7.1 Care a fost principala nemultumire/neintelegere rezultata din experienta primului microcredit contractat la
CDE/CHF?___________________________________
Q8. Inainte de primul microcredit contractat la CDE/CHF ati mai contactat vreun alt microcredit de la o alta agentie
specializata in microcredite ?
1. da 2.nu.(treci la Q14.1)
Daca DA, Q9. Cate pana la primul microcredit CDE/CHF?______
Q9 .1 In ce an ati cntractat ultimul microcredit inainte de cel de la CDE/CHF ?_______
Q9.2. Care a fost fost valoarea acestuia?_________ron
Q10. Comparativ cu microcreditul de la CDE/CHF, suma contractata de la alte agentii specializate in microcredite a fost
…?
1. mai mare
2. la aceeasi valoare
3. mai mica
Q11. Sediul celeilalte agentii de microcreditare de unde ati contractat microcreditul a fost in…?
1. in localitate 2. in cel mai apropiat oras 3. in resedinta judetului 4. in alt judet
Q12. Cum ati aflat de existenta acesteia ? (raspuns multiplu)
1. afise la sediul Primariei
2. contactati de reprezentanti ai agentiei de microcreditare
3. de la alti clienti de credite ai agentiei de microcredite
4. am fost invitat la adunarile organizate de reprezentanti ai agentiei de microcredite
5. Alte surse. Care________________________
148

Q13. Scopul primului /singurului microcredit contractat anterior la o alta agentie de microcreditare a fost, in principal?
(un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q14. Care a fost principala nemultumire fata de conditiile referitoare la acordarea microcreditului de la cealalta
agentie?_____________________________
Q14. 1. Ati mai contractat vreun credit de la o Banca in perioada anterioara accesarii microcreditului CHF/CDE?
1. da 2. nu (treci la Q18)
Daca DA , Q14. 2. In ce an?______
Q14. 3. Suma contractata a fost, comparativ cu cel de la CDE/CHF, mai…
1. mai mare 2. la aceeasi valoare 3. mai mica
Q15. Sediul Bancii unde ati contractat imprumutul a fost in…?
1. in localitate 2. in cel mai apropiat oras 3. in resedinta judetului 4. in alt judet
Q16. Scopul creditului contractat anterior a fost? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
149

Q17. Care a fost principala nemultumire fata de conditiile referitoare la acordare creditului
bancar?_____________________________________8. NC
Q18. Ati mai contractat vreun alt microcredit (in afara de primul) de la CDE,CHF?
1. da 2. nu (treci la Q21)
Daca DA, Q19. Care a fost motivul? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodaresti
11. dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe
gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q20. Care au fost avantajele care v-au determinat sa luati si un alt microcredit CDE/CHF? (un singur raspuns)
1. flexibilitate in acordarea microcreditului
2. dobanda atractiva
3. context favorabil afacerii; posibilitate de extindere
4. seriozitatea Agentiei de microcredite
5. alt motiv. Care?_____________
Q21. Ati mai contractat vreun microcredit de la o alta agentie de microcreditare (exceptand CDE,CHF) de la prima
aceesare de microcredit de a CDE/CHF?
1. da 2. nu (treci la Q23)
Q21.1. Daca DA, Care a fost motivul?
1. pentru noi proiecte de investitii
2. pentru dezvoltarea fondului circulat
3. alt motiv. Care?_______________
Q22. In ce masura v-a folosit experienta acumulata in relatia cu CDE/CHF?
1. in foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura 4. in foarte mica masura 9. ns/nr
Q23. AŃi mai contractat vreun credit de la Banca dupa accesarea microcreditului la CDE/CHF?
1. da 2. nu (treci la Q25)
150

Q23.1. Daca DA, A fost pentru un scop similar cu cel pentru care ati contractat microcreditul CDE/CHF?
1. da 2. nu
Q24. In ce masura v-a folosit experienta acumulata din relatia cu CDE/CHF in contractarea noului imprumut?
1. in foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura 4. in foarte mica masura 9. ns/nr
Q25. Ce alte servicii ale Agentiei Zonelor Miniere v-ar fi necesare pentru dezvoltarea afacerii/gospodariei
Dvs.?(raspuns multiplu)
1.consultanta pentru inceperea unei afaceri
2. consultanta pentru dezvoltarea afacerii
3. spatii pentru desfăsurarea unei afaceri
4. microcredite
5. stimulente acordate patronilor care angajează locuitori din zonele miniere
6. lucrari de infrastructura locala (utilitati, drumuri)
7. altele?___________________
Q26. Care considerati ca sunt avantajele microcreditarii prin CDE/CHF spre deosebire de alte agentii de microcreditare
(IFN)?______________________________________________________
Q27. Care considerati ca sunt dezavantajele microcreditarii prin CDE/CHF spre deosebire de alte agentii de
microcreditare (IFN)?_______________________________________________________________________
Q28. Care considerati ca sunt avantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii
bancare?________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________
Q29. Care considerati ca sunt dezavantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii
bancare?________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________
Q30. Care ar fi lucrul pe care l-ati schimba in modul de acordare a microcreditelor pentru persoane
fizice?__________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________
Qa. CredeŃi că se poate avea încredere în cei mai mulŃi dintre oameni?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
Qb. Acum am dori să ştim câtă încredere aveŃi
în următoarele grupuri de persoane. DaŃi o notă
de la 1 la 5 pentru fiecare grup de
persoane:(unde 1 înseamnă foarte puŃină
încredere, iar 5 = foarte mare încredere)
NS/NR=9, NC=8
Familie, rude 1 2 3 4 5 8 9
Prieteni 1 2 3 4 5 8 9
Vecini 1 2 3 4 5 8 9
Parteneri de
afaceri
1 2 3 4 5 8 9
Qc. În ce măsură participarea la acest program v-a făcut mai încrezător în forŃele proprii?
1. în foarte mare măsură 2. în mare măsură 3 .în oarecare măsură
4. în mică măsură 5. în foarte mică măsură 9. NS/NR
Qd. In ce masura microcreditul a contribuit la cresterea veniturilor realizate in activitatea dvs.?
151

1. in foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura 4. in foarte mica masura 9. ns/nr
Qe. Ce credeti ca lipseste gospodariei dvs. pentru a fi mai prospera?
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Q31. De ce credeti ca au fost refuzate firme care au aplicat la programul de microcredite?
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Q32. Care credeti ca au fost castigurile pentru localitatea dvs. rezultate din microcreditarea persoanelor fizice prin
CDE/CHF ? _____________________________________________________________________
Q33. Din gospodaria dvs. (adica din cei care-si administreaza banii in comun) este, in momentul de fata, cineva plecat la
munca in srtainatate? 1. da 2. nu
Q34. Dumneavoastra ati fost plecat in ultimii 3 ani la munca in strainatate? 1. da 2. nu
Date factuale
D2. Sexul respondentului? 1. masculin 2. feminin D1.Varsta__________
D3. Stare civila?
1. necasatorit 2. casatorit, cu copiii 3. casatorit fara copiii
4. divortat 5. vaduv 6. alta. Care?_________________
D4. Ultima scoala absolvita
1. scoala generala 2. scoala gimnaziala 3. 10 clase
4. scoala profesionala 5. liceu 6. Scoala post liceala/maistrii
7. studii superioare
D4. Numar persoana in gospodarie?(inclusiv dvs.)__________
D5. Venitul banesc al gospodariei Dvs. din luna septembrie 2007(ron)?____________
D6. Venitul gospodariei Dvs.din activitati agricole?____________
D7. Venitul gospodariei Dvs.din alte activitati neagricole? ____________________
152

Chestionar pentru persoanele fizice nebeneficiare de microcredite CDE/CHF, dar
interesate de microcredite/imprumuturi de la agentiile specializate/banci
Agentia Zonelor Miniere (ANDZM) prin Centrul de Sociologie Urbana şi Regională CURS realizează un studiu privind
programul de microcreditare derulat prin Agentiile de microcreditare CDE/CHF. Alegerea Dvs. s-a realizat printr - o
selectie aleatoare din lista de beneficiari ai programului. Studiul are rolul de a imbunatati programul de microcreditare,
de dezvoltarea localitatilor din aria de operare a AZM.
Q1. Dumneavoastra ati aflat de agentiile de microcreditare finantate din fondurile ANDZM (CDE, CHF)
1. da 2. nu (treci la Q10)
Q2. Daca DA, In ce an?______
Q3. Cum ati aflat de schema de microcreditare? (raspuns multiplu)
1. afise la sediul Primariei
2. contactati de reprezentanti ai CDE/CHF (agentiile de microcreditare din cadrul Programului)
3. de la alti membri ai grupului de microcreditare
4. am fost invitat la adunarile Grupului de microcredite
5. alte surse. Care_____________________
Q4. Ati incercat sa contactati pe cineva pentru mai multe informatii despre microcredite de la CDE/CHF din momentul
in care ati aflat de existenta lor?
2. nu 1. da (treci la Q6)
Q5. Daca NU, De ce nu ati incercat sa contractati pentru mai multe informatii despre microcredite la CDE/CHF?
1. nu am incredere in acest tip de institutii financiare
2. ofera sume mici in cadrul microcreditarii
3. conditiile mai dificile decat cele cerute de banci
4. Alte motive. Care?_______________________
9. NS/NR
Daca DA, Q6. Ati depus cerere de microcreditare?
1. da 2. nu (treci la Q8)
Daca DA Q7. Care a fost scopul pentru care vroiati sa contractati microcreditul? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
153

8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodarest
11.dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe
gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q8. Daca NU, De ce nu ati mai depus documentatia pentru
microcredit?__________________________________________
Q9. Daca DA (a depus cerere de microfinantare), Care a fost motivul pentru care v-a fost refuzata
cererea?_______________________________________________
Q10. Cunoasteti alte agentii de microcreditare, (se exclud CDE/CHF) ?
1 da 2.nu (treci la Q20)
Q11. daca DA, Le ştiaŃi dinainte de a afla de CDE/CHF?
1. da 2. nu
Q12. Sediul agentiei de unde ati contractat microcreditul a fost in…?
1. in localitate
2. in cel mai apropiat oras
3. in resedinta judetului
4. in alt judet
Q13. Ati incercat sa contractati vreun credit de la o alta agentie de microcredite
in ultimii 4 ani?
1. da 2. nu (treci la Q19)
Q14. Microcreditul de la agentia de microcreditare va fost aprobat?
1.da (treci la Q16) 2. nu
Q15. Daca NU, Care a fost principalul motiv comunicat despre refuzarea
microcreditului?_________________________________________8.NC
Daca DA Q16. In ce an ati luat primul microcredit de la o alta agentie de microcreditare ?___________
Daca DA. Q17. Care a fost scopul principal, pentru care vroiati sa contractati microcreditul? (un singur raspuns)
1. achizitii animale
154

2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodarest
11.dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe
gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Q18. Care a fost principala nemultumire/neintelegere rezultata din experienta primului microcredit contractat la o alta
agentie de microcreditare?
_______________________________________________________________________________________________
_________________________________________
Daca NU. Q19. De ce nu ati incercat sa contractati un microcredit de la o alta agentie de microcreditare ?
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________
Q20. Ati incercat sa contractati vreun credit de la o Banca in ultimii 4 ani?
1. da 2. nu (treci la Q27)
Q21. Sediul Bancii de unde ati contractat creditului a fost in…?
1. in localitate 2. in cel mai apropiat oras 3. in resedinta judetului 4. in alt judet
Q22. Creditul de la Banca va fost aprobat?
1.da (treci la Q24) 2. nu
Q23. Daca NU, Care a fost principalul motiv comunicat dvs. despre refuzarea creditului?
_________________________________________8.NC
Daca DA Q24. In ce an ati luat primul credit de la o Banaca?
____________________________________________________________
Daca DA, Q25. Care a fost scopul principal, pentru care aŃi contractat primul/singurul credit? (un singur raspuns)
155

1. achizitii animale
2. utilaje pentru creşterea si procesarea produselor animaliere
3. achizitie teren agricol
4. achizitii unelte agricole
5. finantarea lucrarilor la culturiile agricole (arat, semanat,recoltat, motorina, etc.)
6. constructii magazie/depozit produse agricole
7. achizitii unelte neagricole
8. materiale de constructii
9. capital fond circulant
10. constructii anexe gospodarest
11.dezvoltarea de noi produse/servicii ale activitatii gospodaresti/economice constructii anexe
gospodaresti
12. cresterea calificarii personalului
13. imbunatatirea calitatii serviciilor/bunurilor
14. altele. Care?________
Daca DA, Q26. Care a fost principala nemultumire/neintelegere rezultata din experienta primului credit contractat la
Banca? _________________________________________________________________
Daca NU. Q27. De ce nu ati incercat sa contractati un credit de la Banca?
____________________________________________________________________
Q28. Care considerati ca sunt avantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii
bancare?____________________________________________________
Q29. Care considerati ca sunt dezavantajele microcreditarii spre deosebire de creditarea prin institutii
bancare?_____________________________________________________
Qa. CredeŃi că se poate avea încredere în cei mai mulŃi dintre oameni?
1. Da 2. Nu 9. NS/NR
Qb. Acum am dori să ştim câtă încredere aveŃi
în următoarele grupuri de persoane. DaŃi o notă
de la 1 la 5 pentru fiecare grup de
persoane:(unde 1 înseamnă foarte puŃină
încredere, iar 5 = foarte mare încredere)
NS/NR=9, NC=8
Familie, rude 1 2 3 4 5 8 9
Prieteni 1 2 3 4 5 8 9
Vecini 1 2 3 4 5 8 9
Parteneri de afaceri 1 2 3 4 5 8 9
CunoştinŃe 1 2 3 4 5 8 9
Qc. În ce măsură eventuala dvs. participare la acest program de microcredite v-ar fi făcut mai încrezători în forŃele
proprii?
1. în foarte mare măsură 2. în mare măsură 3 .în oarecare măsură
4. în mică măsură 5. în foarte mică măsură 9. NS/NR
156

Qd. In ce masura microcreditul ar fi contribuit la cresterea veniturilor realizate in activitatea dvs.?
1. in foarte mare masura 2. in mare masura 3. in mica masura
4. in foarte mica masura 9. Ns/nr
Qe. Ce credeti ca lipseste gospodariei dvs. pentru a fi mai prospera?
______________________________________________________________________________________
Q30. Ce alte servicii ale Agentiei Zonelor Miniere v-ar fi necesare pentru dezvoltarea afacerii/gospodariei
Dvs.?(raspuns multiplu)
1. consultanta pentru inceperea unei afaceri
2. consultanta pentru dezvoltarea afacerii
3. spatii pentru desfăsurarea unei afaceri
4. microcredite
5. stimulente acordate patronilor care angajează locuitori din zonele miniere
6. lucrari de infrastructura locala (utilitati, drumuri)
7. altele?___________________
Q31. De ce credeti ca au fost refuzate persoane / firme care au apelat la programul de microcredite?
_______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________
Q32. Care credeti ca au fost castigurile pentru localitatea dvs. rezultate din microcreditarea persoanelor fizice prin
CDE/CHF ?
_______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________
Q33. Din gospodaria dvs. (adica din cei care-si administreaza banii in comun) este, in momentul de fata, cineva plecat la
munca in srtainatate? 1. da 2. nu
Q34. Dumneavoastra ati fost plecat in ultimii 3 ani la munca in strainatate? 1. da 2. nu
Date factuale
D1.Varsta___________
D2. Sexul respondentului? 1. masculin 2. feminin
D3. Stare civila?
1. necasatorit 2. casatorit, cu copiii 3. casatorit fara copiii
4. divortat 5. vaduv 6. alta. Care?_________________
D4. Ultima scoala absolvita
1. scoala generala
157

2. scoala gimnaziala
3. 10 clase
4. scoala profesionala
5. liceu
6. Scoala post liceala/maistrii
7. studii superioare
D5. Numar persoane in gospodarie?__________
D6. Venitul banesc al gospodariei Dvs. din luna septembrie 2007(ron)?____________
D7. Venitul gospodariei Dvs.din activitati agricole?____________
D8. Venitul gospodariei Dvs.din alte activitati neagricole? ____________________
158

Anexa D – Chestionare şi alte instrumente pentru programul
SGM
Ghidul pentru focus group-ul cu grupuri vulnerabile(femei cu copiii, tineri si batrani)
1. Care sunt, in opinia dvs., principalale probleme ale locuitorilor din localitatea dvs.?
Dar ale familiei dvs.?Dar ale dvs. personal?
2. Cum aŃi cautat sa le rezolvati (problemele localitatii, ale familiei, ale persoanei)?
3. Cum au procedat locuitorii din localitatea dvs pentru rezolvarea problemelor
intampinate in viata de zi cu zi?
4. Cum credeti ca se pot imbunatati relatiile dintre oameni, comunicare dintre oamenii
din aceasi localitate (altfel spus intarirea sentimentului apartenetei la o anumita
localiate)
5. ? Cum credeti ca se poate imbunatati situatia familiilor cu mai multi copiii? Dar
situatia tinerilor? Dar situatia batranilor?
6. Cine credeti ca va poate sprijini in eforturile dvs.?Cum poate autoritatea locala sa va
sprijine?
7. AŃi auzit de ANDZM? Cu ce anume credeti ca se ocupa(programe derulate)?
8. AŃi apelat la ANDZM pentru sprijin personal(ex. Loc de munca)? Dar pentru
sprijinirea unor proiecte ce vizeaza bunurile/obiectivele publice?
159

Ghid de interiviu in profunzine cu autoritati publice locale
1. Care sunt, in opinia dvs., principalale probleme ale locuitorilor din localitatea dvs.?
2. Cum au procedat locuitorii din localitatea dvs pentru rezolvarea problemelor
intampinate in viata de zi cu zi?( se intreaba si despre migratia interna si externa)
3. Cum poate autoritatea locala sa contribuie la solutionarea probleme locuitorilor?
4. Cum credeti ca se pot imbunatati relatiile dintre oameni, comunicare dintre oamenii
din aceasi localitate (altfel spus intarirea sentimentului apartenetei la o anumita
localiate)?
5. Cum credeti ca se poate imbunatati situatia familiilor cu mai multi copiii? Dar
situatia tinerilor? Dar situatia batranilor?
6. AŃi auzit de ANDZM? Cu ce anume credeti ca se ocupa(programe derulate)?
7. AŃi apelat la ANDZM pentru sprijinirea eforturilor dvs. pentru imbunatatirea vietii
locuitorilor din localitatea dvs.?
8. Dar pentru sprijinirea unor proiecte ce vizeaza bunurile/obiectivele publice?
9. Care sunt asteptarile dvs. de la ANDZM in urmatorii 2 ani?
160

Anexa E – Chestionare şi alte instrumente pentru programul
Creşterea CapacităŃii Comunitare
Chestionar Creşterea Capacitatii Institutionale la nivelul comunitatilor
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS realizează un sondaj de opinie privind impactul social al restructurării industriei
miniere. Sondajul se realizează în primăriile din zone miniere din întreaga Ńară. MenŃionăm că aŃi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Părerile
Dumneavoastră nu vor fi transmise altor persoane, ci vor fi prelucrate statistic. Acceptul Dvs de a răspunde la chestionarul nostru este luat ca acord
pentru analizarea în scop de cercetare a datelor furnizate.
1. Primăria localităŃii ____________________
2. FuncŃia respondentului în cadrul instituŃiei __________________
3. Cum v-au ajutat programele AZM de creştere a capacităŃii comunitare la nivel
comunitar?
____________________________________________________
____________________________________________________
4. Cum aŃi adus la cunoştinŃa populaŃiei programele AZM de dezvoltare comunitară?
____________________________________________________
____________________________________________________
5. Ce efecte a avut această informare asupra participării cetăŃenilor?
____________________________________________________
____________________________________________________
6. Cite organizatii neguvernamentale (şi sindicate) sunt inregistrate in localitate dvs?
Nr. ________________
7. Cite sunt active? Nr. ______________
8. Cite firme sunt înregistrate? Nr. ________________
9. Cîte sunt active? Nr. ________________
10. Cite parteneriate cu organizatii neguvernamentale ati realizat in ultimii 5 ani?
161

Nr. _________________________
11. Dacă da, Pe ce teme?
____________________________________________________
____________________________________________________
12. Cite consultari publice ati organizat in ultimii 5 ani?
Nr. _________________________
13. Dacă da, Pe ce teme?
____________________________________________________
____________________________________________________
14. Care sunt principalele priorităŃile în strategia Dv.?
1. __________________ 2. ____________________
3. __________________ 4. ____________________
14. Ce faceŃăi pentru a-I stimula pe cetăŃeni să participe la luarea deciziilor privind
proiectele de dezvoltare comunitară?
____________________________________________________
____________________________________________________
15. AveŃi strategie de dezvoltare locală?
1. da 2. nu 9. NS/NR
16. În cât timp a fost elaborată această strategie?
_______________________
17. Care sunt principalele direcŃii de dezvoltare prevăzute în strategie?
____________________________________________________
____________________________________________________
162

18. A fost aceasta realizată prin consultare publică?
1. da 2. nu 9. NS/NR
19. Dacă da, Cite grupuri din comunitate (ONG, instituŃii etc) şi cetăŃeni eu participat la
procesul de elaborare a strategiei locale? (tipuri şi număr de grupuri, număr cetăŃeni
etc)?
____________________________________________________
____________________________________________________
20. Cum au cotribuit aceste grupuri/cetăŃenii la elaborarea strategiei? (tipuri de iniŃiative,
identificare priorităŃi, evaluare priorităŃi etc)
____________________________________________________
____________________________________________________
21. Cam câte dintre priorităŃile din strategia dv. au fost stabilite pe baza acestor consultări
cu grupurile şi cetăŃenii?
____________________________________________________
____________________________________________________
22. Cam câte din aceste priorităŃi stabilite cu grupurile/cetăŃenii au fost integrate în
strategia de dezvoltare a localităŃii? Care sunt cele mai importante?
____________________________________________________
____________________________________________________
23. AngajaŃii din instituŃia dv au participat la cursuri de pregătire referitoare la…?
1. palnificare strategică
2. management de proiect
3. acces la fondurile UE
4. dezvoltare de parteneriat public-privat
5. altele, care? ______________________
23.1. Cum I-au ajutat pe angajaŃii instituŃiei dv aceste cursuri la activităŃile de
planificare strategică, accesare de fonduri UE, dezvoltare parteneriate?
____________________________________________________
____________________________________________________
163

24. Dispuneti de informatie satisfacatoare cu privire la accesul la fondurile europene?
1. da 2. nu 9. NS/NR
25. În ultimii 2 ani aŃi elaborat proiecte de accesare de fonduri de dezvoltare comunitară
? Dacă da, câte dintre ele erau fonduri de pre-aderare (Phare, Ispa, Sapard) şi câte de
la UE sau Banca Mondială?
____________________________________________________
____________________________________________________
26. AŃi primit consultanŃă când aŃi elaborat aceste proiecte? Dacă da, de la cine şi a fost
gratuită sau plătită?
____________________________________________________
____________________________________________________
27. Dacă nu, de ce nu aŃi apelat la consultanŃă?
____________________________________________________
____________________________________________________
28. Pentru proiectele de interes comunitar, există organizaŃii ale societăŃii civile (ONG
etc) care au atras fonduri pentru probleme de interes comunitar? PuteŃi exemplifica la
ce se refereau aceste proiecte?
____________________________________________________
____________________________________________________
29. AŃi participat la realizarea acestor proiecte? Dacă da, În ce a constat a ceastă
participare?
____________________________________________________
____________________________________________________
30. În ce mod implicaŃi comunitatea în proiectele de dezvoltare comunitară? AgenŃii
economici sau cetăŃenii au participat la activităŃile prevăzute în proiectele de
dezvoltare comunitară? Dacă da, în ce mod? (financiar, participare directă prin
muncă)
____________________________________________________
164

____________________________________________________
31. Cum apreciaŃi nivelul de participare a comunităŃii la aceste proiecte?
____________________________________________________
____________________________________________________
32. Există în present la nivelul Primăriei Dv. o evidenŃă a participării cetăŃenilor la
activităŃile organizate de Primărie? Ce conŃine această evidenŃă ?
____________________________________________________
____________________________________________________
33. Cum credeŃi că se vor susŃine poiectele de dezvoltare comunitară ale localităŃii dv în
viitor? (va fi nevoie de noi surse de finanŃare, de unde credeŃi că vor veni aceste
surse?)
____________________________________________________
____________________________________________________
34. Există în present la nivelul Primăriei Dv. un sistem de monitorizare şi evaluare a
serviciilor pe care Primăria le furnizează comunităŃii?
____________________________________________________
____________________________________________________
34.1. Dacă da, cum este organizat acest sistem?
____________________________________________________
____________________________________________________
34.2. Dacă nu, cum evaluaŃi calitatea respectivelor servicii?
____________________________________________________
____________________________________________________
35. Care este relaŃia dv. cu AgenŃia de Dezvoltare Regională (ARD), (participare la
întâlniri, cunoaştere programe, relaŃie cu consultanŃii ARD)?
____________________________________________________
165

____________________________________________________
35.1. Cum apreciaŃi relaŃia dv cu ARD? (dificultăŃi întâmpinate, problemeetc)?
____________________________________________________
____________________________________________________
166

JudeŃ: _______________ Localitate:__________________
Chestionar pentru gospodării nr. ________
Bună ziua, numele meu este…… şi lucrez la ……, companie specializată în studii de piaŃă şi sondaje de opinie. Dorim
să cunoaştem părerile dvs. despre unele aspecte legate de infrastructura şi serviciile comunitare din localitate dv.
MenŃionăm că aŃi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Părerile dvs. nu vor fi transmise altor persoane, ci vor fi
prelucrate statistic.
A1. AŃi fost informat în legătură cu serviciile sociale şi proiectele de investiŃii care se
desfăşoară în localitatea dv.?
1. da 2. nu 9. NS/NR
A2. AveŃi cunoştinŃă despre ceea ce se va face în localitatea dv.prin programele AZM
cu privire la dezvoltarea infrastructura localităŃii dv?
1.da, de care aŃi auzit? ____________________________ 2.nu
CCB1. Vi s-a cerut opinia cu privire la cele mai importante obiective pe care ar trebui să le
aibă proiectul?
1. da 2. nu 9. NS/NR
CCB2. Vi s-a cerut să participaŃi la şedinŃele consiliului general pentru a vă informa şi
a discuta despre obiectivele proiectului?
1. da 2. nu 9. NS/NR
CCB3. AŃi fost informat cu privire la contribuŃia în bani a familiei dv. pentru activităŃile
proiectului?
1. da 2. nu 9. NS/NR
CCB4. Pană acum, dv sau cineva din familia dv a participat la şedinŃele consiliului
general sau alte întâlniri publice privind proiectele AZM?
da
Nu, dar mi-am exprimat părerea completând un chestionar
nu, nu am participat
167

NS/NR
CCB5. Dacă da, În timpul şedinŃelor dv….? (răspuns multiplu)
aŃi ascultat
aŃi pus întrebări şi aŃi cerut clarificări
aŃi reprezentat punctul de vedere al altei
localitîŃi
aŃi exprimat propria viziune
aŃi propus soluŃii
v-aŃi implicat in luarea deciziilor (v-aŃi aumat
responsabilităŃi)
în cele mai multe cazuri am fost mediator între oamenii
cu păreri diferite
altceva _________________________
NS/NR
CCB6. Dacă nu, care au fost motivele pentru care nu aŃi participat la aceste
întâlniri/dezbateri?
1.lipsa de timp
2. nu mă interesează
3. lipsa cunoaşterii problemelor
4. nu am considerat că părerile noastre vor fi luate în consideraŃie
5. vremea urâtă 8.NC (a participat la cel puŃin o întâlnire)
6. distanŃa mare 9.NS/NR
7. alte motive, de exemplu ………………..
CCB7. Cât de mult credeŃi că Ńine seama Consiliul Local de opinia locuitorilor atunci
când iau decizii în chestiunile de interes general?
1. foarte mult 2. mult 3. puŃin 4. foarte puŃin/deloc 9. NS/NR
CCB8. ConsideraŃi că sunteŃi suficient de informat despre programul şi activităŃile
Consiliului Local?
da nu 9. NS/NR
CCB9. Cât de mult credeŃi că este influenŃată viaŃa dv şi a familiei dv de deciziile luate
de Primărie (autorităŃi locale)?
1. destul de
mult
2. mult 3. nu foarte mult 4. deloc
9.NS/NR
168

CCB10. Cât de multă încredere aveŃi în
următoarele instituŃii/persoane din
localitate?
Foarte
multă
Multă PuŃină Deloc NS/NR
1. Primar 4 3 2 1 9
2. Membrii Consiliului Local 4 3 2 1 9
4. ONG-uri locale 4 3 2 1 9
5. Vecini 4 3 2 1 9
6. cetăŃenii din localitate 4 3 2 1 9
CCB11. Comparativ cu anul trecut, încrederea dv în capacitatea Primăriei de a
rezolva problemele de infrastructură…?
1. s-a îmbunătăŃit 2. e la fel 3. s-a înrăutăŃit 9. NS/NR
Cât de multumit sunteŃi de ...?
CCB12. felul în care Consiliul
Local Ńine seama de opinia
publică când ia decizii importante
pentru localitate
Foarte
mulŃumit
MulŃumit NemulŃumi
t
Foarte
nemulŃumit
4 3 2 1 9
CCB13. În ce măsură sunteŃi de acord cu următoarea afirmaŃie “Oamenii sunt
preocupaŃi în general de bunăstarea lor şi a familiilor lor şi nu îi interesează de situaŃia
vecinilor/localităŃii”?
1.Acord total 2.Acord parŃial 3.Dezacord parŃial 4.Dezacord total 8.NS 9NR
CCB14. Care dintre următoarele două afirmaŃii se potriveşte cel mai bine cu părerea dv.?
1. Oamenii ca mine nu au capacitatea de a evalua
deciziile luate de primar şi/sau consiliul local
NS/
NR
2. Este important ca oamenii din localitate sa-şi
exprime părerea cu privire la deciziile pe care le
iau autorităŃile locale
CCB15. Atunci când se ia o decizie în această localitate cu privire la un proiect de
dezvoltare (drum, apă, canalizare) sunteŃi consultat pe această temă sau decizia este
luată numai de liderii din comunitate?
169

1. Liderii din comunitate decid 2. ToŃi locuitorii din comunitate sunt întrebaŃi 9. NS/NR
CCB16. care dintre grupurile de mai jos credeŃi că au mai multă influenŃă asupra
autorităŃilor locale atunci când se iau anumite decizii cu privire la ce trebuie făcut în
localitate? NominalizaŃi pe cel mai influent şi pe cel mai puŃin influent
1. antreprenorii locali
2. partidele politice
3. cetăŃenii
4. Consiliul JudeŃean
5. cei mai bogaŃi oameni din
comunitate
6. cei mai respectaŃi oameni din
comunitate
7. asociaŃiile locale
8. altele, care
______________________
9. NS/NR
Cel mai influent |___| Cel mai puŃin influent |___|
CCB17. AŃi fost informat şi consultat atunci când s-a dezbătut bugetul local?
1. da, informat 2. da, consultat 3. ambele 4. nu 9. NS/NR
CCB18. Atunci când vă întâlniŃi cu prietenii, vecinii sau rudele, cât de des discutaŃi
despre problemele localităŃii?
1. frecvent 2. ocazional 3. niciodată 9.NS/NR
CCB19. Cum apreciaŃi participarea oamenilor din localitatea dv la rezolvarea
problemelor comunităŃii?
1. foarte
scăzută
2.scăzută 3.ridicată 4.foarte ridicată 9.NS/NR
CCB20. Dv sunteti membru în vreo organizaŃie?
1. da , care? __________ 2. nu 9. NS/NR
CCB21. Există în localitatea dv un Comitet de iniŃiativă cetăŃenească?
da nu 9. NS/NR
170

MI1. AcordaŃi o notă de la 1 la 6 următoarelor situaŃii referitoare la starea drumurilor
si a condiŃiilor de transport din localitatea dv. (1 cea mai gravă, 6 cea mai puŃin gravă)
SituaŃia Nota
1. drumuri proaste în perioadele ploioase
2. drumuri proaste pe tot parcursul anului
3. avarii produse autoturismelor din cauza drumurilor proaste
4. taxele percepute de companiile de transport
5. preŃul ridicat al carburantului
6. alta, care? _____________________________
MI2. Cel mai apropiat drum de casa dv este:
1. foarte aglomerat 2. aglomerat 3. nu foarte aglomerat 4. deloc aglomerat 9.NS/NR
MI3. Cât de departe locuiŃi de cel mai important drum public din localitatea dv.?
_________ metri
MI4. Dintre următoarele aspecte de infrastructură care sunt principalele 3 priorităŃi
de rezolvat în localitatea dv.?
Prima______ A doua _______ A treia_______
aprovizionarea cu apă
canalizarea pentru apa menajeră
staŃii de purificare a apei
drumuri
poduri
centre de educaŃie şi sănătate
unităŃi de colectare a produselor menajere
8. pieŃe
9. parcuri
10. iluminatul public
11. şcoli
centre de asistenŃă socială
transport public
servicii telefonice
farmacii
bănci
altele _________________
171

MI5. Care este cea mai importantă sursă de apă pentru gospodăria dv?
apă de la robinet în casă 4. puŃ forat cu pompă
apă de la robinet în afara casei/în curte 5. conductă publică/cişmea pe stradă
fântână
MI6. Dv aveŃi în gospodărie sistem de canalizare?
1. conectat la sistemul public 2. fosă septică proprie
3. niciun fel de sistem de canalizare
MI7. Dacă nu are sistem de canalizare (cod 3 la MI6) IntenŃionaŃi să vă faceŃi o fosă
septică?
1. da
da, dacă îmi voi putea permite
nu, nu cred că mi-aş putea permite
8. NC 9.NS/NR
MI8. Dv aveŃi în casă…? da nu
1 baie conectată la sistemul public 1 2
2 WC conectat la sistemul public 1 2
3 baie/cabină de duş conectat la propriul sistem (fântână’) 1 2
4 WC conectat la propirul sistem 1 2
Socio-demografice
F1. Vârsta ____ F2. SEX: 1. bărbat 2. femeie
F3. EducaŃie
1.şcoală elementară (1-4 ani) 4. liceu
2.şcoală gimnazială (7,8,10 ani) 5. posliceală/colegiu
3.şcoală tehnică 6. facultate
F4. OcupaŃie
1. agricultor 7. patron/angajat pe cont propriu

2. muncitor necalificat 8. fără ocupaŃie (dacă nu munceşte în
gospodărie)
3. muncitor calificat 9. şomer
4. tehnician/maistru 10. pensionat (dacă nu e angajat pe cont
prorpiu)
5. personal cu studii superioare 11.student
6. manager/director
F5. NaŃionalitate
1.român 3.german 5.evreu
2.maghiar 4.rrom 6.alta
Loc1. LocuinŃa dv este….?
1 într-o casa individuala
2 Într-o casa cu mai multe locuinte
3 într-o vila (2-4 apartamente)
4 într-un bloc de confort I sau II
5 într-un bloc confort III, IV sau fost camin de nefamilisti
6 în locuinte parasite
7 într-o locuinta improvizata
9. NS/NR
Loc2. Câte camere are locuinŃa dv? _______
F6. De când locuiŃi în actuala casă?
1.mai puŃin de un an 3. 6-10 ani 5.aici m-am născut
2. 2-5 ani 4.de peste 10 ani
F7. stare civilă
1. necăsătorit 3.căsătorit/ă 5.uniune consensuală
2. văduv/văduvă 4.divorŃat/ă
F8. Număr de persoane în gospodărie: ________ dintre care sub 18 ani ______
173

Data interviului: __________________Operator: ________________________
174

Anexa F – Chestionare şi alte instrumente pentru programul
Infrastructură Muncipală
Chestionar Infrastructura Municipala:
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS realizează un sondaj de opinie privind impactul social al restructurării industriei
miniere. Sondajul se realizează în primăriile din zone miniere din întreaga Ńară. MenŃionăm că aŃi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Părerile
Dumneavoastră nu vor fi transmise altor persoane, ci vor fi prelucrate statistic. Acceptul Dvs de a răspunde la chestionarul nostru este luat ca acord
pentru analizarea în scop de cercetare a datelor furnizate.
15. Primăria localităŃii ____________________
16. FuncŃia respondentului în cadrul insitutŃiei __________________
17. Cunoasteti programul AZM cu privire la sustinerea proiectelor de dezvoltare a
infrastructurii municipale?
1. da 2. nu 9. NS/NR
18. Intentionati sa aplicati la programul de granturi pe IM?
1. da 2. nu 9. NS/NR
19. Aveti o strategie de dezvoltare locala?
1. da 2. nu 9. NS/NR
20. Dacă da, Strategia de dezvoltarea locală a fost realizata participativ, implicind
cetăŃenii şi grupurile reprezentative din comunitate în stabilirea priorităŃilor şi
direcŃiilor de acŃiune strategică?
1. da 2. nu 9. NS/NR 8. NC
21. S-au făcut studii de fezabilitate pentru priorităŃile din cadrul strategiei?
1. da 2. nu 9. NS/NR
22. Dacă da, ce s-a întâmplat ca urmare a acestor studii?
____________________________________________________
____________________________________________________
23. În ce măsură credeŃi că vă sunt folositoare rezultatele acestor studii?
1. în foarte mare măsură 2. în mare măsură 3. în mică măsură 4. în foarte mică
măsură
175

9.1. ExplicaŃi _________________________________________________
24. Cum apreciaŃi activitatea comitetelor implicate în în procesul de identificare a
priorităŃilor de infrastructură (Comitetul organizaŃional, Consiliile Consultative,
Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a comunităŃii)? Cum aŃi colaborat cu ele?
____________________________________________________
____________________________________________________
10.1. Ce dificultăŃi aŃi întâmpinat?
____________________________________________________
25. Care ar fi necesarul financiar pentru realizarea priorităŃilor de infrastructură stabilite?
(suma necesară)
____________________________________________________
26. Cât de mult au cântărit în decizia de adoptare a unui anumit tip de proiect cheltuielile
sau dificultăŃile legate de obŃinerea certificatului de mediu, inclusiv a efectuării
studiului de mediu? AŃi renunŃat la vreun proiect din cauza sumelor mari sau a
dificultăŃilor întâmpinate? ExemplificaŃi:
____________________________________________________
27. In elaborarea strategiei de dezvoltare locală aŃi beneficiat de consultanŃă externă?
1. da 2. nu 9. NS/NR
28. Dacă da, de unde şi de la cine?
_______________________________________________________________________
________________________________________________________________ 8. NC
29. Programul de IM va acorda granturi unor proiecte de reabilitare a infrastructurii
locale prin implicarea şi mobilizarea membrilor comunităŃii în activităŃi de planificare
176

strategică. În localitatea dvs. au fost realizate pînă acum întîlniri de lucru cu
reprezentaŃii grupurilor interesate din comunitate?
1. da 2. nu 9. NS/NR
30. Dacă da, Cîte întilniri au fost organizate?
Nr. ___________
31. Cu ce teme de discuŃie (agenda)?
____________________________________________________
____________________________________________________
32. Care sunt, in opinia dvs, principalele grupuri interesate de a participa in elaborarea
proiectelor de IM? Vă rugam listaŃi…
____________________________________________________
____________________________________________________
33. Care sunt priorităŃile de reablilitare infrastructură locală identificate de comunitatea
dvs? (Vă rugăm să le precizaŃi pe primele trei în ordinea priorităŃilor, aşa cum au
reieşit din consultarea cu reprezentanŃii comunităŃii.)
1. alimentare cu apă
2. canalizare pentru ape menajere
3. staŃii de epurare a apelor
4. drumuri locale
5. podeŃe
6. centre de educaŃie şi sănătate
7. unităŃi de învăŃămînt preuniversitar
8. centre comunitare
9. pieŃe
10. parcuri
11. iluminat public
12. staŃii de colectare a deşeurilor şi facilităŃi de depozitare
13. altele, care? ___________________________________
34. Ati aplicat în trecut la alte programe de finantare pentru proiecte de infrastructura
municipala?
1. da 2. nu 9. NS/NR
35. Daca Da, care?
____________________________________________________
____________________________________________________
177

36. Ce a adus nou în localitatea dv programul de Infrastructură Muncipală? Vă rog
explicaŃi
....................................................................................
37. În ce măsură credeŃi că reprezentanŃii autorităŃilor locale pot influenŃa deciziile
Consiliului JudeŃean privind investiŃiile în infrastructura judeŃeană?
1. în foarte mare măsură 2.în mare măsură 3. în mică măsură 4. în foarte mică măsură
38. În ce măsură credeŃi că reprezentanŃii autorităŃii locale pot influenŃa deciziile
Consiliului JudeŃean privind reechilibrările bugetare?
1. în foarte mare măsură 2.în mare măsură 3. în mică măsură 4. în foarte mică măsură
178

JudeŃ: _______________ Localitate:__________________
Chestionar pentru gospodării nr. ________
Bună ziua, numele meu este…… şi lucrez la ……, companie specializată în studii de piaŃă şi sondaje de opinie. Dorim
să cunoaştem părerile dvs. despre unele aspecte legate de infrastructura şi serviciile comunitare din localitate dv.
MenŃionăm că aŃi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Părerile dvs. nu vor fi transmise altor persoane, ci vor fi
prelucrate statistic.
A1. AŃi fost informat în legătură cu serviciile sociale şi proiectele de investiŃii care se
desfăşoară în localitatea dv.?
1. da 2. nu 9. NS/NR
A2. AveŃi cunoştinŃă despre ceea ce se va face în localitatea dv.prin programele AZM
cu privire la dezvoltarea infrastructura localităŃii dv?
1.da, de care aŃi auzit? ____________________________ 2.nu
CCB1. Vi s-a cerut opinia cu privire la cele mai importante obiective pe care ar trebui să le
aibă proiectul?
1. da 2. nu 9. NS/NR
CCB2. Vi s-a cerut să participaŃi la şedinŃele consiliului general pentru a vă informa şi
a discuta despre obiectivele proiectului?
1. da 2. nu 9. NS/NR
CCB3. AŃi fost informat cu privire la contribuŃia în bani a familiei dv. pentru activităŃile
proiectului?
1. da 2. nu 9. NS/NR
CCB4. Pană acum, dv sau cineva din familia dv a participat la şedinŃele consiliului
general sau alte întâlniri publice privind proiectele AZM?
da
Nu, dar mi-am exprimat părerea completând un chestionar
nu, nu am participat
179

NS/NR
CCB5. Dacă da, În timpul şedinŃelor dv….? (răspuns multiplu)
aŃi ascultat
aŃi pus întrebări şi aŃi cerut clarificări
aŃi reprezentat punctul de vedere al altei
localitîŃi
aŃi exprimat propria viziune
aŃi propus soluŃii
v-aŃi implicat in luarea deciziilor (v-aŃi aumat
responsabilităŃi)
în cele mai multe cazuri am fost mediator între oamenii
cu păreri diferite
altceva _________________________
NS/NR
CCB6. Dacă nu, care au fost motivele pentru care nu aŃi participat la aceste
întâlniri/dezbateri?
1.lipsa de timp
2. nu mă interesează
3. lipsa cunoaşterii problemelor
4. nu am considerat că părerile noastre vor fi luate în consideraŃie
5. vremea urâtă 8.NC (a participat la cel puŃin o întâlnire)
6. distanŃa mare 9.NS/NR
7. alte motive, de exemplu ………………..
CCB7. Cât de mult credeŃi că Ńine seama Consiliul Local de opinia locuitorilor atunci
când iau decizii în chestiunile de interes general?
1. foarte mult 2. mult 3. puŃin 4. foarte puŃin/deloc 9. NS/NR
CCB8. ConsideraŃi că sunteŃi suficient de informat despre programul şi activităŃile
Consiliului Local?
da nu 9. NS/NR
CCB9. Cât de mult credeŃi că este influenŃată viaŃa dv şi a familiei dv de deciziile luate
de Primărie (autorităŃi locale)?
1. destul de
mult
2. mult 3. nu foarte mult 4. deloc
9.NS/NR
180

CCB10. Cât de multă încredere aveŃi în
următoarele instituŃii/persoane din
localitate?
Foarte
multă
Multă PuŃină Deloc NS/NR
1. Primar 4 3 2 1 9
2. Membrii Consiliului Local 4 3 2 1 9
4. ONG-uri locale 4 3 2 1 9
5. Vecini 4 3 2 1 9
6. cetăŃenii din localitate 4 3 2 1 9
CCB11. Comparativ cu anul trecut, încrederea dv în capacitatea Primăriei de a
rezolva problemele de infrastructură…?
1. s-a îmbunătăŃit 2. e la fel 3. s-a înrăutăŃit 9. NS/NR
Cât de multumit sunteŃi de ...?
CCB12. felul în care Consiliul
Local Ńine seama de opinia
publică când ia decizii importante
pentru localitate
Foarte
mulŃumit
MulŃumit NemulŃumi
t
Foarte
nemulŃumit
4 3 2 1 9
CCB13. În ce măsură sunteŃi de acord cu următoarea afirmaŃie “Oamenii sunt
preocupaŃi în general de bunăstarea lor şi a familiilor lor şi nu îi interesează de situaŃia
vecinilor/localităŃii”?
1.Acord total 2.Acord parŃial 3.Dezacord parŃial 4.Dezacord total 8.NS 9NR
CCB14. Care dintre următoarele două afirmaŃii se potriveşte cel mai bine cu părerea dv.?
1. Oamenii ca mine nu au capacitatea de a evalua
deciziile luate de primar şi/sau consiliul local
NS/
NR
2. Este important ca oamenii din localitate sa-şi
exprime părerea cu privire la deciziile pe care le
iau autorităŃile locale
CCB15. Atunci când se ia o decizie în această localitate cu privire la un proiect de
dezvoltare (drum, apă, canalizare) sunteŃi consultat pe această temă sau decizia este
luată numai de liderii din comunitate?
181

1. Liderii din comunitate decid 2. ToŃi locuitorii din comunitate sunt întrebaŃi 9. NS/NR
CCB16. care dintre grupurile de mai jos credeŃi că au mai multă influenŃă asupra
autorităŃilor locale atunci când se iau anumite decizii cu privire la ce trebuie făcut în
localitate? NominalizaŃi pe cel mai influent şi pe cel mai puŃin influent
1. antreprenorii locali
2. partidele politice
3. cetăŃenii
4. Consiliul JudeŃean
5. cei mai bogaŃi oameni din
comunitate
6. cei mai respectaŃi oameni din
comunitate
7. asociaŃiile locale
8. altele, care
______________________
9. NS/NR
Cel mai influent |___| Cel mai puŃin influent |___|
CCB17. AŃi fost informat şi consultat atunci când s-a dezbătut bugetul local?
1. da, informat 2. da, consultat 3. ambele 4. nu 9. NS/NR
CCB18. Atunci când vă întâlniŃi cu prietenii, vecinii sau rudele, cât de des discutaŃi
despre problemele localităŃii?
1. frecvent 2. ocazional 3. niciodată 9.NS/NR
CCB19. Cum apreciaŃi participarea oamenilor din localitatea dv la rezolvarea
problemelor comunităŃii?
1. foarte
scăzută
2.scăzută 3.ridicată 4.foarte ridicată 9.NS/NR
CCB20. Dv sunteti membru în vreo organizaŃie?
1. da , care? __________ 2. nu 9. NS/NR
CCB21. Există în localitatea dv un Comitet de iniŃiativă cetăŃenească?
da nu 9. NS/NR
182

MI1. AcordaŃi o notă de la 1 la 6 următoarelor situaŃii referitoare la starea drumurilor
si a condiŃiilor de transport din localitatea dv. (1 cea mai gravă, 6 cea mai puŃin gravă)
SituaŃia Nota
1. drumuri proaste în perioadele ploioase
2. drumuri proaste pe tot parcursul anului
3. avarii produse autoturismelor din cauza drumurilor proaste
4. taxele percepute de companiile de transport
5. preŃul ridicat al carburantului
6. alta, care? _____________________________
MI2. Cel mai apropiat drum de casa dv este:
1. foarte aglomerat 2. aglomerat 3. nu foarte aglomerat 4. deloc aglomerat 9.NS/NR
MI3. Cât de departe locuiŃi de cel mai important drum public din localitatea dv.?
_________ metri
MI4. Dintre următoarele aspecte de infrastructură care sunt principalele 3 priorităŃi
de rezolvat în localitatea dv.?
Prima______ A doua _______ A treia_______
aprovizionarea cu apă
canalizarea pentru apa menajeră
staŃii de purificare a apei
drumuri
poduri
centre de educaŃie şi sănătate
unităŃi de colectare a produselor menajere
8. pieŃe
9. parcuri
10. iluminatul public
11. şcoli
centre de asistenŃă socială
transport public
servicii telefonice
farmacii
bănci
altele _________________
183

MI5. Care este cea mai importantă sursă de apă pentru gospodăria dv?
apă de la robinet în casă 4. puŃ forat cu pompă
apă de la robinet în afara casei/în curte 5. conductă publică/cişmea pe stradă
fântână
MI6. Dv aveŃi în gospodărie sistem de canalizare?
1. conectat la sistemul public 2. fosă septică proprie
3. niciun fel de sistem de canalizare
MI7. Dacă nu are sistem de canalizare (cod 3 la MI6) IntenŃionaŃi să vă faceŃi o
fosă septică?
1. da
da, dacă îmi voi putea permite
nu, nu cred că mi-aş putea permite
8. NC 9.NS/NR
MI8. Dv aveŃi în casă…? da nu
1 baie conectată la sistemul public 1 2
2 WC conectat la sistemul public 1 2
3 baie/cabină de duş conectat la propriul sistem (fântână’) 1 2
4 WC conectat la propirul sistem 1 2
Socio-demografice
F1. Vârsta ____ F2. SEX: 1. bărbat 2. femeie
F3. EducaŃie
1.şcoală elementară (1-4 ani) 4. liceu
2.şcoală gimnazială (7,8,10 ani) 5. posliceală/colegiu
3.şcoală tehnică 6. facultate
184

F4. OcupaŃie
1. agricultor 7. patron/angajat pe cont propriu
2. muncitor necalificat 8. fără ocupaŃie (dacă nu munceşte în
gospodărie)
3. muncitor calificat 9. şomer
4. tehnician/maistru 10. pensionat (dacă nu e angajat pe cont
prorpiu)
5. personal cu studii superioare 11.student
6. manager/director
F5. NaŃionalitate
1.român 3.german 5.evreu
2.maghiar 4.rrom 6.alta
Loc1. LocuinŃa dv este….?
1 într-o casa individuala
2 Într-o casa cu mai multe locuinte
3 într-o vila (2-4 apartamente)
4 într-un bloc de confort I sau II
5 într-un bloc confort III, IV sau fost camin de nefamilisti
6 în locuinte parasite
7 într-o locuinta improvizata
9. NS/NR
Loc2. Câte camere are locuinŃa dv? _______
F6. De când locuiŃi în actuala casă?
185

născut
1.mai puŃin de un an 3. 6-10 ani 5.aici m-am
2. 2-5 ani 4.de peste 10 ani
F7. stare civilă
1. necăsătorit 3.căsătorit/ă 5.uniune consensuală
2. văduv/văduvă 4.divorŃat/ă
F8. Număr de persoane în gospodărie: ________ dintre care sub 18 ani ______
Data interviului: __________________Operator: ________________________
186

187

188