DANIEL IOAN Cocan CREŞTEREA PĂSTRĂVULUI ... - Editura Bioflux

Creşterea păstrăvului curcubeu în sistem recirculant şi condiţii controlate de mediu
Daniel Ioan Cocan
Indiferent de părerile împărţite ale specialiştilor în domeniu, bazinele betonate prezintă un
trend ascendent, semn că până la urmă sunt de preferat, astăzi în România puţine păstrăvării
utilizând bazine de pământ: Câmpul Cetăţii, Prejmer.
Furajarea peştilor se desfăşoară de cele mai multe ori manual, dar încet-încet tehnologia
modernă pătrunde şi în acest domeniu, astăzi existând sisteme de furajare cu autoservire sau
automatizate complet.
Sistemele clasice intensive de creştere a păstrăvilor sunt cele mai răspândite la ora actuală în
România şi probabil vor mai trece ani buni până când alte siteme de creştere le vor lua locul, însă în
mod cert acestea prezintă unele dezavantaje ce trebuiesc remediate:
o suprafeţe de teren relativ mari, în condiţiile în care preţul terenurilor din zonele
montane (şi nu numai) au explodat, din cauza investiţiilor masive în turismul
montan
o consum mare de apă
o un personal numeros care deserveşte desfăşurarea proceselor tehnologice, cu efect
direct asupra creşterii nivelului cheltuielilor
o expunerea la riscul de a prelua ape poluate din sursa de alimentare
o dependenţa de factorii climaterici (secetă, caniculă, ger, îngheţ) cu efect direct
Fig.21 Influenţa factorilor
climaterici asupra păstrăvăriilor
clasice – Păstrăvăria Fiad jud.
Bistriţa-Năsăud
asupra vitezei de creştere a materialului de cultură (fig.21).
Chiar dacă prezintă o serie de dezavantaje, de genul celor prezentate mai sus, aceste
păstrăvării produc în proporţie de 90%, păstrăvul destinat consumului, iar până la apariţia altor
sisteme de creştere pe piaţă, vor rămâne baza salmoniculturii româneşti.
29