DANIEL IOAN Cocan CREŞTEREA PĂSTRĂVULUI ... - Editura Bioflux

Creşterea păstrăvului curcubeu în sistem recirculant şi condiţii controlate de mediu
3.4. VIVIERE FLOTANTE.
Daniel Ioan Cocan
Majoritatea sistemelor intensive de creştere a păstrăvului necesită investiţii iniţiale majore,
însă dacă un potenţial investitor nu dispune de un capital suficient, poate opta pentru metoda de
creştere a peştilor în viviere flotante.
Metoda constă în creşterea peştilor în viviere ce plutesc la suprafaţa apei datorită unor
flotoare (obiecte plutitoare) sau pot fi fixate de substratul bazinului acvatic(Vodă, 2004).
Nu este foarte bine cunoscută originea acestei metode de creştere a peştilor. Se pare că ea
derivă din modul în care pescarii păstrau peştele capturat pe parcursul mai multor zile, până când
aveau o cantitate suficientă pentru a o scoate pe piaţă. Aceştia confecţionau structuri asemănătoare
unor cuşti, din cele mai diverse materiale, în care peştele era menţinut viu. Totuşi se cunoaşte faptul
că metoda de creştere propriu-zisă a peştilor în viviere a debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea în
S-E Asiei, când peştii erau menţinuţi în viviere din lemn sau bambus şi hrăniţi cu resturi alimentare.
Odată cu apariţia şi diversificarea materialelor sintetice, s-au creat numeroase modele de
viviere, foarte durabile şi uşor de întreţinut. Faptul că furajele granulate au devenit din ce în ce mai
accesibile, a fost de asemenea un element care a dus la dezvoltarea acestei metode de creştere a
peştilor în numeroase ţări.
considerare:
Deşi pare o metodă simplă la prima vedere, există unele aspecte care trebuie luate în
o densitatea mare a peştilor din viviere poate genera probleme legate de calitatea apei
şi răspândirea bolilor
o furajele administrate trebuie să fie nealterate şi complete din punct de vedere
nutriţional, asigurând în întregime necesarul de proteine, hidraţi de carbon, lipide,
vitamine şi minerale
o vivierele pot fi uşor vandalizate, ceea ce impune paza strictă a acestora
o este necesară intervenţia zilnică la nivelul fiecărei viviere
o dacă nu se aplică aerare suplimentară, producţia poate fi mai mică decât în alte
sisteme de creştere
Pe lângă toate aceste aspecte legate de creşterea peştilor în viviere, metoda prezintă şi
avantaje:
creşterea peştilor în viviere se poate practica pe cursuri de apă sau în bazine acvatice
din cele mai variate (heleşteie, lacuri de baraj sau naturale etc.) care nu se pretează a
fi vidate sau care se golesc cu greutate
sunt eliminate costurile de construcţie/amenajare a bazinelor
vivierele sunt ieftine, astfel că este necesară o investiţie iniţială relativ mică
31