anexei - Consiliul Judeţean Mureş

Prin apele uzate se evacuează în receptori mari cantităţi de substanţe impurificatoare. „Situaţia
cantităţilor de nocivităţi evacuate în anul 2008 - pe activităţi” este prezentată în anexa 4.6.2.1. Din acest
tabel rezultă că în judeţul Mureş în cursul anului 2008 s-au evacuat în receptori:
- rezidiu fix: - 25,5 mii tone, din care 16,3 mii tone rezultă de la staţiile de epurare
orăşeneşti şi 9,0 mii tone de la prelucrări chimice;
- suspensii: - 3,07 mii tone, din care 2,3 mii tone provin de la staţiile de epurare
orăşeneşti;
- cloruri: - 5,5 mii tone, din care 2,3 mii tone provin de la staţiile de epurare orăşeneşti;
- CCO-Cr: - 3,3 mii tone, din care 2,5 mii tone provin de la staţiile de epurare orăşeneşti
iar 0,47 mii tone de la prelucrări din industria chimică;
- azotaţi: - 1,46 mii tone, din care 1,3 mii tone provin de la prelucrări din industria
chimică;
- sulfaţi: - 2,76 mii tone, din care 1,54 mii tone provin de la staţiile de epurare
orăşeneşti;
- CBO5: - 1,5 mii tone, din care 1,1 mii tone provine de la staţiile de epurare
orăşeneşti;
- amoniu: - 0,9 mii tone din care 0,6 mii tone provine de la staţiile de epurare orăşeneşti
iar 0,2 mii tone de la prelucrări din industria chimică.
Principalele caracteristici ale apelor uzate evacuate de la unităţile care au evacuare directă în apele
de suprafaţă şi „Situaţia indicatorilor de calitate a apelor epurate la unităţile mari poluatoare” sunt
prezentate în anexele 4.6.2.2. (34 de societăţi comerciale).
3.2.5.5. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
3.2.5.5.1. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
a) La nivelul judeţului Mureş, zona cea mai critică din punct de vedere al poluării apelor de
suprafaţă este tronsonul de râu Târnava Mică, aval de Târnăveni, unde starea chimică a apei, din cauza
concentraţiilor foarte ridicate ale indicatorilor cobalt, crom, cupru şi plumb, este „P” (proastă). Menţionăm,
că unitatea vinovată, S.C. BICAPA S.A. Târnăveni, şi-a încetat activitatea de mai bine de cinci ani, dar
poluarea remanentă deosebit de ridicată se datorează depozitelor de deşeuri, situate de a lungul râului, care
şi la ora actuală poluează, prin intermediul freaticului. Pe râul Târnava Mică, la debite scăzute, creşte mult
salinitatea apei, din cauza apelor sărate din zona Praid - Sovata.
b) Un alt tronson de râu, afectat din punct de vedere fizico-chimic şi mai ales bacteriologic, este râul
Mureş, în aval de municipiul Târgu Mureş, din cauza poluării produse de S.C. AZOMUREŞ S.A. şi SC
Compania AQUASERV SA (Staţia de epurare Cristeşti). În cursul anului 2009 pe acest tronson, categoria
de calitate a fost determinată de indicatorii regimului de nutrienţi. Probleme deosebite la aceşti indicatori
apar în lunile cu debite scăzute (ianuarie, februarie, iulie, august, decembrie). Acest tronson de râu este
considerat sensibil la eutrofizare (din cauza concentraţiilor de nutrienţi), aval Târgu Mureş până la limită de
judeţ.
103