anexei - Consiliul Judeţean Mureş
anexei - Consiliul Judeţean Mureş
anexei - Consiliul Judeţean Mureş
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Printre edificiile religioase se află Biserica din deal - Sighişoara, una dintre cele mai vechi din<br />
România, menţionată documentar în 1345, care păstrează frumoase sculpturi decorative în stil gotic şi<br />
valoroase picturi murale (sec. XV), dominând oraşul prin masivitatea zidurilor sale; Biserica Mânăstirii<br />
Dominicane–Sighişoara, menţionată documentar în 1298, care a suferit numeroase modificări ulterioare şi<br />
deţine piese de mare valoare artistică (covoare orientale); Biserica reformată-Tg. <strong>Mureş</strong>, monument de<br />
arhitectură în stil gotic, construită între anii 1316 - 1442, cu sprijinul voievodului Iancu de Hunedoara;<br />
Biserica fortificată-Daia, datând din anul 1457; Biserica fortificată-Saschiz; Biserica evanghelică-Reghin,<br />
construită între anii1300-1330; Biserica leproşilor-Sighişoara, construită în stil gotic în sec. XV, care a servit<br />
ca azil leproşilor în secolele următoare; Biserica romano catolică-Tg. <strong>Mureş</strong>, ridicată între 1728-1750 de<br />
călugării iezuiţi, Biserica ortodoxă de lemn- Tg. <strong>Mureş</strong>.<br />
Dintre edificiile culturale reprezentative, amintim Biblioteca Teleki - Tg. <strong>Mureş</strong>, deţinând una<br />
dintre cele mai bogate colecţii de carte veche din Transilvania, lăcaş al culturii europene din secolele trecute.<br />
A fost întemeiată de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei (la sfârşitul sec. XVIII). Construită<br />
în 1802 este prima bibliotecă publică din ţara noastră. Deţine un fond de peste 200.000 volume (după<br />
asocierea cu Biblioteca Bolyai), numeroase lucrări având o valoare excepţională. În aceeaşi clădire<br />
(monument istoric, 1799 - 1803) este găzduit şi Muzeul memorial Bolyai, care împreună cu expoziţiile<br />
bibliotecii sunt vizitate anual de numeroşi turişti din ţară şi străinătate; Palatul Culturii-Tg. <strong>Mureş</strong>, ridicat<br />
între 1911–1913, este unul dintre cele mai impozante edificii ale municipiului. Faţada este împodobită<br />
artistic cu remarcabile statui şi basoreliefuri. Celebra "Sală a oglinzilor" reţine atenţia prin numărul mare de<br />
vitralii, prin oglinzile veneţiene şi mobilierul elegant.<br />
MASS-MEDIA<br />
În municipiul Tg - <strong>Mureş</strong> există mai multe cotidiene: Cuvântul Liber, Nepujsag, 24 de ore<br />
mureşene, Zi de Zi şi săptamânale: Ziarul de <strong>Mureş</strong>, Recurs, Jurnalul de <strong>Mureş</strong>, Flash, Látó, Vatra, Vocea<br />
<strong>Mureş</strong>ului şi Harghitei, posturile de radio: Radio Star, Radio GA-GA, Radio Pro FM, Studioul teritorial de<br />
radio Tîrgu <strong>Mureş</strong>, radio Kiss FM, radio SON şi staţiile locale ale televiziunilor PRO TV şi Antena 1, Tv –<br />
TTM, Ştii - Tv.<br />
Mass-media este reprezentată în municipiul Reghin prin televiziunea locală T.V.– Reghin,<br />
televiziune prin cablu “UPC şi CATGLIGA TV, RADIOSON, 6 ziare locale şi Gazeta Reghinului, care<br />
apare periodic.<br />
În municipiul Sighişoara se află un post de televiziune prin cablu “TELESON”, două posturi de<br />
radio, RADIOSON şi Radio MIX FM, iar presa scrisă este reprezentată de Jurnalul Sighişoara Reporter şi<br />
Buletinul Informativ al Primăriei Sighişoara.<br />
În municipiul Târnăveni şi oraşul Sovata există câte o televiziune locală, iar mijloacele de<br />
informare scrisă sunt asigurate de câte un ziar local.<br />
Mijloacele de informare video, audio şi presa scrisă în celelalte localităţi din judeţ sunt<br />
reprezentate de 4 televiziuni locale prin cablu, 2 posturi de radio, 2 ziare locale şi 155 de publicaţii<br />
periodice.<br />
50<br />
SPORT<br />
Evoluţia mişcării sportive din judeţ în ultimii ani relevă o scădere continuă a numărului de secţii .<br />
Având în vedere situaţia generală de la nivelul întregii ţări, judeţul <strong>Mureş</strong>, după numărul de secţii<br />
sportive şi numărul de sportivi legitimaţi ocupă locul 5 la nivel naţional (exceptând capitala Bucureşti, care e<br />
liderul necontestat, la o diferenţă mare de oricare judeţ din ţară).