anexei - Consiliul Judeţean Mureş

Având în vedere prezenţa în ponderi însemnate ridicate a monumentelor din judeţul Mureş în rapirt cu
majoritatea celorlalte judeţe din ţară se impune ca judeţul Mureş trebuie să fie obiectul unei atenţii sporite în
ceea ce priveşte contribuţia statului la protejarea monumentelor istorice.
Referitor la monumentele istorice de valoare naţională excepţională evidenţiate de Legea nr. 5/2000 se
constată că la nivelul judeţului Prahova ele reprezintă cca. 2,4% din numărul total pe ţară (662).
Prin intermediul Planului Naţional de Restaurare pe 2006 s-a iniţiat (demers continuat şi pe parcursul
anului 2007 şi 2008) demararea lucrărilor la fortificaţiile cetãţii medievale din Sighişoara, precum şi a
Bisericii evanghelice fortificate de la Saschiz (consolidarea structurii bisericiii si a turmului, lucrări de
restaurare a arhitecturii, amenajari exterioare, realizarea unui canal pluvial etc.), precum şi a Bisericii de
lemn din Lăpuşna (lucrări de conservare şi de restaurare a picturii pe lemn).
42
Potenţialul turistic natural
Potenţialul morfoturistic este reprezentat de cele două lanţuri montane din partea estică a
judeţului: Călimani şi Gurghiu. Cele mai spectaculoase forme, cu potenţial de mare atractivitate sunt
craterele vulcanice, bine păstrate şi de dimensiuni mari: Căliman în Munţii Călimani, Fâncel-Lăpuşna şi
Saca-Tătarca din Munţii Gurghiu.
Relieful glaciar dezvoltat la altitudini de peste 2.000 m în aceste zone, conţine două circuri glaciare.
Munţii de sare de la Sovata conţin un substrat în care sarea este foarte aproape de suprafaţă (relief salin).
Defileul Deda-Topliţa, desfăşurat în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Mureş, are o lungime totală de
34 km, despărţind masivele vulcanice Călimani şi Gurghiu.
t Potenţialul climato-turistic permite practicarea activităţilor turistice în toate sezoanele, cu variaţii
în funcţie de specificul formelor de turism. Exceptând altitudinea masivelor muntoase, bioclimatul munţilor
mijlocii (1.200-1.800 m) este foarte extins, fiind indicat pentru efectuarea climato-terapiei.
t Potenţialul turistic hidromineral, lacustru şi al reţelei hidrografice
Apele minerale au importanţă turistică, întrucât au efecte terapeutice dintre cele mai diverse.
Predomină apele minerale bicarbonatat-carbogazoase, aflate în aureola mofetică Călimani - Gurghiu,
urmate de cele feruginoase.
Apele minerale sărate apar la Ideciu de Jos, Jabeniţa, Brâncoveneşti, Uila, Gurghiu şi Sovata. La Sângeorgiu
de Mureş acestea provin din zăcămintele gazifere ale domului Ernei.
Nămolurile sapropelice, utilizate în afecţiuni locomotorii, apar la Sovata.
Lacurile constituie o resursă importantă din mai multe motive: posibilităţi de agrement, de terapie, valoarea
peisagistică. În Munţii Călimani este prezent lacul glaciar Iezerul de sub Răţiţiş.
Lacurile sărate, mai numeroase, sunt concentrate în Ideciu de Jos, Jabeniţa şi mai ales la Sovata.
Aici există circa 10 lacuri sărate, între care Lacul Ursu. Importante sunt din punct de vedere terapeutic şi
lacurile Negru şi Aluniş care, alături de Lacul Ursu, au asigurat dezvoltarea staţiunii Sovata.
Păstrăvăriile, între care cele mai renumite sunt situate la Lăpuşna, pe valea Gurghiului şi Câmpul
Cetăţii, pe valea Târnavei Mici.
Iazurile, prezente în Câmpia Transilvaniei, având aceeaşi funcţie ca şi păstrăvăriile, se
concentrează pe valea Luduşului, în perimetrul comunelor Sânger, Tăureni, Zau de Câmpie, Şăulia şi
Miheşu de Câmpie.