anexei - Consiliul Judeţean Mureş
anexei - Consiliul Judeţean Mureş
anexei - Consiliul Judeţean Mureş
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
În relief se pot distinge următoarele subunităţi:<br />
a. Podişul Târgu <strong>Mureş</strong>, situat între râurile <strong>Mureş</strong> şi Niraj, este format din dealuri înalte de peste 500<br />
m frecvent acoperite cu păduri.<br />
b. Podişul Târnavelor, se caracterizează printr-o culme îngustă, cu versanţi accentuaţi spre Valea<br />
Târnavei Mici şi cu relief de cuestă, cu povârnişuri pronunţate la peste 100-150 m, dar în trepte largi şi<br />
domoale spre Valea <strong>Mureş</strong>ului, înălţimile dealurilor ajungând aproape de 600 m. În partea sa vestică se<br />
poate individualiza şi Podişul Cecălaca.<br />
c. Podişul Jacodului (Dealurile Nadeşului), este situat în partea de sud-est a judeţului, cu altitudini<br />
mai mari, bine conturate şi fragmentate de râuri. Aici sunt suprapuse straturile periferice de la Nadeş-<br />
Filitelnic-Şoimuş, grefate pe formaţiuni permiabile mai rezistente, care au facilitat eroziunea râurilor pe<br />
verticală.<br />
d. Podişul Dumbrăvenilor, parţial se găseşte în judeţul <strong>Mureş</strong> şi are un relief mai domol, interfluvii<br />
uşor înclinate şi văi largi. Este situat în sectorul de podiş cuprins între Valea Nadeşului şi Valea Bălţii, se<br />
caracterizează printr-un relief domol localizat în apropierea Văii Târnavei Mari, iar spre Târnava Mică se<br />
înfăţişează ca o succesiune de interfluvii uşor înclinate şi destul de netede.<br />
e. Podişul Vânătorilor, este cuprins între culoarul depresionar Saschiz-Buneşti şi Valea Şaieşului-<br />
Izvoarele Hârtibaciului, unde predomină un relief de platou aproape orizontal, cu uşoare denivelări pe trei<br />
trepte. Înălţimile cele mai mari se întâlnesc pe latura sudică (650-700 m) şi scad uşor către nord, unde ating<br />
abia 400m. Regiunea este acoperită cu păduri foioase şi numai suprafeţe restrânse se pot folosi pentru<br />
agricultură.<br />
În limitele judeţului <strong>Mureş</strong>, sunt incluse de asemenea o parte restrânsă a interfluviului Târnava Mare<br />
- Târmava Mică şi o parte redusă din Podişul Hârtibaciului, spaţii geografice recunoscute în literatura de<br />
specialitate sub diverse denumiri. Vegetaţia specifică Podişului Târnavelor, este acea a pădurilor de foioase<br />
mai ales fag-gorun în amestec cu arţar şi carpen, spre sud şi vest predominând stejarul şi vegetaţia de<br />
silvostepă.<br />
Câmpia Transilvaniei, ca unitate fizico-geografică cu trăsături distincte, cuprinde un teritoriu mult<br />
mai mare decât aria înscrisă în limitele judeţului <strong>Mureş</strong>. Pe teritoriul judeţului, Câmpia Transilvaniei îşi are<br />
limitele aproximative la cumpăna de ape ale afluenţilor Someşului în partea de vest şi nord-vest pe o linie<br />
care trece prin vestul localităţilor Valea Largă şi Grindeni spre Hădăreni şi Valea <strong>Mureş</strong>ului, iar în est limita<br />
este marcată de zona Văii Luţului şi o linie spre oraşul Reghin .<br />
Situată la nord de Râul <strong>Mureş</strong>, Câmpia Transilvaniei este de asemenea o regiune larg vălurită dar cu<br />
altitudini mai mici (media fiind de 400 m ), cu denivelări care ajung la peste 200 m la nivelul de bază local.<br />
Este caracterizată prin văi săpate în argilă, marne şi nisipuri sarmatice, rare tufuri vulcanice cu flancuri<br />
erodate şi curgeri noroioase, alunecări de teren care pe alocuri au barat râurile, astăzi eleştee amenajate de<br />
mâna omului.<br />
Deşi are un relief puţin accidentat cu altitudine mijlocie câmpia Transilvaniei nu poate fi inclusă în<br />
categoria câmpiilor, chiar dacă peisajul geografic vădeşte asemenea afinităţi. Denumirea de "câmpie" şi-o<br />
datoreşte caracterelor stepice şi folosirii cu precădere a terenurilor pentru agricultura cerealieră.<br />
Şi în această zonă este caracteristic relieful de domuri gazeifere, cu versanţi abrubţi spre sud şi vest,<br />
prelungiţi spre nord şi est şi puţin împăduriţi. Domurile sunt degradate de reţeaua fluviatilă care a sculptat<br />
relieful de cuestă, a construit lunci largi puternic colmatate în prezent cu băltiri de ape pe alocuri. În partea<br />
vestică câmpia are un pronunţat caracter stepic, iar spre est, o dată cu altitudinea creşte şi gradul de<br />
11