anexei - Consiliul Judeţean Mureş

Unitatea administrativ – teritorială bine proporţionată, având condiţii naturale deosebit de variate şi
prielnice unei ample dezvoltări economice şi sociale, judeţul Mureş se întinde pe 2,8 % din suprafaţa ţării şi
dispune de un potenţial industrial, agricol şi forestier considerabil, înscriindu-se organic în marea familie a
judeţelor ţării.
8
2.1.3 Forme de relief, specificităţi, influenţe
Caracteristica esenţială a reliefului judeţului Mureş, o constituie etajarea generală dispusă în trepte de
la est spre vest, de la cei peste 2100 m înălţime pe care îi atinge creasta Călimanilor şi până la lunca joasă a
Mureşului de la ieşirea din judeţ, unde altitudinea este de numai 280 m. Originea şi geneza deosebită a
formelor majore de relief, îşi găsesc reflectarea directă în neuniformitatea de alcătuire geologică în timpul de
formare şi în caracterul diferenţiat al prefacerilor geografice ulterioare.
Dominat de zidul răsăritean al Carpaţilor, peisajul natural al judeţului, se extinde spre vest prin
dealuri larg ondulate, cu aspect de domuri mai cutate în zona de munte prin văi largi şi adânci cu versanţi
degradaţi de alunecările de teren, de eroziunea torenţială, şi văi ale căror lunci şi albii sunt intens aluvionate.
Zona montană vulcanică a fost şi ea intens fragmentată de râurile şi torenţii de munte, care au creat văi tipice
între care se întind interfluvii cu aspect triunghiular (planeze), câmpii piemontane de piroclastite, ori se
înalţă conuri semeţe de andezite cu cratere deschise spre exterior, de aceeaşi acţiune a apelor curgătoare.
Munţii Călimani: Asemănători unui dreptunghi lung de 56 km şi lat de aproximativ 30 km ocupă o arie de
cca. 2000 km 2 , pe teritoriul judeţului Mureş, aflându-se doar sectorul cuprins între culme, acolo unde se
înalţă vârfurile Pietrosu Călimanilor (2100 m) Rătitişu (2022 m) şi Bistricioaru (1990 m), până la Râul
Mureş spre sud, pâraiele Lomaş şi Călimănel spre est, creasta vârfului Poiana Tomii şi Poiana Bistrii spre
vest.
Masivul Călimanilor domină toate unităţile de relief înconjurătoare, prin povârnişurile care urcă
repede deasupra culmilor din Ţara Dornelor, din Munţii Bârgaielor şi din subcarpaţii transilvăneni ai
Bistriţei şi Reghinului. Pe culmea principală a Masivului Pietrosu Călimanilor, trece linia care separă
judeţele Suceava, Bistriţa-N şi Mureş.
În zona Vârfului Pietrosu Călimanilor conurile muntoase alcătuite din andezite, au aspect alpin cu
urme glaciare, iar platourile vulcanice formate din aglomerate, sunt acoperite de păşuni montane cu mici
suprafeţe mlăştinoase. O panoramă frumoasă se înfăţişează ochilor asupra masivului Călimanilor, privindu-l
din Depresiunea Vălenii de Mureş, cât şi de pe crestele masivului sudic al Gurghiului, unde se profilează
pitorescul Vârf Scaunul Domnului cu o înălţime de 1381 m.
Pe cuprinsul munţilor Călimani se întinde şi o morfologie de tip carstic cu roci vulcanice, cu grotele
săpate în straturi de lavă, formaţiuni de stalactite şi stalagmite, o gamă largă de stânci spectaculoase în care
apele au săpat văi adânci şi pitoreşti.
Munţii Gurghiului: Se întind de la Defileul Mureşului până în partea nordică a Munţilor Harghita.
Partea din judeţul Mureş se extinde doar până la cumpăna de ape a afluenţilor râului Gurghiu, adică până la
aliniamentul de creastă a vârfurilor Bătrâna (1634 m) Tătarca (1688 m) şi puţin mai spre est de aliniamentul
cu vârfurile mai cunoscute: Fâncelu (1684 m) şi Saca (1777 m) cel mai înalt vârf din întregul masiv. Deşi
sunt alcătuiţi din aceleaşi roci ca şi masivul Călimanilor, totuşi Munţii Gurghiului sunt mai ascunşi şi mai
puţin diversificaţi în forme. Ei au un pronunţat caracter de masivitate, iar gradul de acoperire cu vegetaţie de
conifere, este mult mai ridicat decât al masivelor învecinate. Culmea din partea răsăriteană a munţilor,
compusă din vârfuri cu aspect conic grupate în jurul principalelor căldări vulcanice, imprimă masivului o
pronunţată asimetrie apărând ca un zid înalt către Depresiunea Giurgeului şi ca o pantă domoală spre
Depresiunea Transilvaniei. Şi în acest masiv muntos, râurile au tăiat cratere vulcanice, creindu-se mici