anexei - Consiliul Judeţean Mureş

trecându-se la utilizarea lui. În anul 1918, s-a introdus iluminatul public cu gaz metan la Turda, gazul fiind
transportat de la Sărmaş printr-o conductă, prima de acest fel construită în ţară şi în Europa.
După cel de-al doilea război mondial lucrările geologice au cunoscut o amploare deosebită,
contribuind la descoperirea de noi structuri de gaze şi la punerea lor în exploatare în ţară şi pe teritoriul
judeţului nostru.
Compoziţia medie în gaz metan a zăcămintelor, este în proporţie de 98-99 %, iar alte hidrocarburi
cum ar fi: etan, propan, butan se află în proporţii mai reduse.
Până în prezent pe teritoriul judeţului Mureş, sunt exploatate 37 de structuri gazeiforme. În zona
centrală a judeţului, se încadrează domurile de joasă altitudine (600 - 2000 m) cum sunt structurile Târgu-
Mureş, Corunca, Ernei, Dumbrăvioara, Păingeni, Măgherani, Trei-Sate, Ghineşti, Filitelnic, Laslău şi altele.
În zona situată la nord-vest de Mureş, se găsesc domuri de altitudine mai mare (până la 100 m), unde sunt
grupate structurile Crăieşti, Sânmartin, Sărmăşel, Zau de Câmpie, Şăulia, Grebenişu de Câmpie, Dobra,
Luduş etc.
a ţării.
Ponderea gazului metan extras în anul 1995, în judeţul Mureş, reprezintă 62,5 % din producţia totală
În vederea descoperirii de noi rezerve de gaz se continuă forajul de cercetare geologică pe structurile
Ibăneşti, Icland, Lăureni, Sânpaul şi pe alte structuri.
b. Rocile utile, întâlnite sub diferite categorii pot fi utilizate în prepararea materialelor de construcţii,
iar unele varietăţi cuarţoase la fabricarea sticlei. Rocile de construcţii de bază au o răspândire regională cu
importante rezerve exploatabile şi cu valorificări multiple. Corpurile eruptive andezitice legate de lanţul
vulcanic Călimani-Harghita, asigură rezerve inepuizabile de andezit prezente pe suprafeţe întinse ale
judeţului şi sunt prelucrate prin carierele de piatră de la Stânceni , Sovata, etc. iar produsele finite (piatra
spartă ), se utilizează în lucrările de construcţii industriale.
c. Argilele, foarte răspândite pe teritoriul judeţului au o utilizare mai largă constituind materii prime
pentru industria ceramică. Depozitele aluvionale şi de terasă ale principalelor cursuri de apă, constituie o
sursă de bază pentru obţinerea nisipului, pietrişului (balast), necesare construcţiilor.
Pe albia Râului Mureş se află în exploatare balastierele Sângeorgiu de Mureş, Chinari, Glodeni,
Gorneşti iar pe albia Râului Târnava Mică cele de la Odrihei, Păucişoara şi Sărăţeni.
d. Substanţele minerale terapeutice (apele minerale sărate) constituie un bogat tezaur al subsolului
judeţului Mureş. Ele reprezintă întreaga gamă de substanţe minerale utile folosite în cura balneară.
Exploatările balneare de la Sovata, Sângeorgiu de Mureş, Ideciu de Jos, genetic se împart în două
categorii, fiind legate de formele diapire, cu străpungeri de sâmburi de sare, cazul apelor sărate de la Sovata
şi Ideciu de Jos. O altă categorie de ape minerale sărate, sunt cele de zăcământ din formaţiunile gazeifere,
spre exemplu apele sărate de la Sângeorgiu de Mureş.
13