anexei - Consiliul Judeţean Mureş

Industria se caracterizează printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu specializări de
importanţă naţională. Este ramura cu ponderea cea mai mare în economia judeţului, reprezentând 41% în
economia judeţului şi 19,83% din numărul unităţilor economice din judeţ. După evenimentele din anul 1989,
procesul de tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la
un sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor unităţilor
de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea volumului producţiei şi a
capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale.
Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea
geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice.
Industria se caracterizează printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu specializări de
importanţă naţională, între care menţionăm:
industria extractivă a gazului metan ocupă un loc important în industria respectiv economia judeţului
Mureş, fiind principala sursă de gaze naturale a ţării, în ceea ce priveşte industria naţională (SNGN
ROMGAZ SA - Sucursala Târgu Mureş şi E-ON Gaz Romania).
industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este una dintre cele mai dezvoltate ramuri industriale,
în special datorită faptului că în această zonă a ţării materia primă se găseşte din abundenţă.
producţia de mobilier a cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, devenind o ramură de bază în
industria judeţului, reprezentativ în acest domeniu fiind municipiul Tîrgu Mureş (S.C. MOBEX S.A.,
S.C. ILEFOR S.A., S.C. PROLEMN S.A., S.C. AMIS MOB S.A., etc.).
producţia de mobilier şi instrumente muzicale. Producţia de mobilier a judeţului Mureş este una dintre
cele mai importante din ţară, precum şi cea de instrumente muzicale. Cea din urmă este recunoscută
atât la nivel naţional, precum şi la nivel internaţional prin calitatea şi tradiţia viorilor fabricate în
Reghin.
industria chimică şi producţia de medicamente este reprezentată în municipiul Târgu Mureş, unde se
produc îngrăşăminte chimice, produse chimice anorganice de bază, anti-dăunători şi medicamente (S.C.
AZOMUREŞ S.A., ACF AESCULAP, S.C. GEDEON RICHTER ROMANIA S.A., S.C. BIOEEL
S.R.L., etc.).
prelucrarea maselor plastice cuprinde trei firme producătoare de mase plastice, în Tîrgu Mureş.
industria alimentară, băuturi, reprezentative pentru aceasta fiind municipiile Târgu Mureş, Reghin,
Sighişoara şi oraşul Sovata.
industria textilă, încălţăminte şi confecţii din textile şi piele este reprezentată prin producţia de ţesături
din bumbac şi tip bumbac, confecţii textile, pielărie şi încălţăminte în municipiile Târgu Mureş şi
Sighişoara.
produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlărie, cărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construcţii,
alte materiale de construcţii, sticlă decorativă, porţelan, faianţă) sticlărie, cărămizi, blocuri ceramice,
ţigle, poame şi olane din argilă, var şi prefabricate din beton armat. Tot în ramura produselor din
minerale nemetalice este cuprinsă şi producţia ceramică (faianţă menaj, sticlă şi porţelan fosfatic) de la
Sighişoara, care cunoaşte o dezvoltare tot mai mare în ultimii ani.
maşini, echipamente, aparate electrice se regăseşte în municipiul Târgu Mureş şi în măsură mai mică
în Sighişoara, Reghin, Luduş.
Începând cu anii '90, în urma privatizării, reorganizării sau desfiinţării unor capacităţi de producţie,
fiecare zonă a judeţului s-a confruntat cu probleme specifice în ce priveşte evoluţia sectorului industrial.
Chiar dacă, în ultimii 10 ani, s-au făcut numeroase privatizări în rândul societăţilor de stat ale
industriei mureşene, ceea ce a presupus, implicit, numeroase restructurări, industria rămâne o ramură
importantă în ceea ce priveşte gradul de ocupare a forţei de muncă.
Comerţ
Comerţul este domeniul de activitate care a cunoscut o adevărată explozie în perioada de după
1990, acest sector reprezentă, o pondere de 37% în totalul structurii cifrei de afaceri, pe activităţi ale
economiei judeţului.
36