anexei - Consiliul Judeţean Mureş

70
Direcţia Silvică execută benzi izolatoare în zonele cu probabilitate de producere a incendiilor.
În zona de deal şi câmpie există suprafeţe acoperite cu răşinoase situate pe suprafeţe variind de la
10-100 ha cu perimetre de răşinoase. Ocoalele silvice Lunca Bradului, Răstoliţa, Gurghiu, Fâncel, Sovata
unde proporţia arboretului de răşinoase este mai mare (cca 80%) posibilitatea incendiilor creşte considerabil.
3.1.3 Avalanşe
Avalanşele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea sau curgerea
pe pantele muntilor a unor mase de zapada, care antreneaza uneori in mişcare si pietre, stanci, arbusti etc.
Ele sunt temute, căci fac uneori victime omeneşti. În munţii noştri, victimele avalanşelor sunt mai ales
turiştii, schiorii, alpiniştii, aşa cum am precizat anterior. ele producand deseori catastrofe, acoperind sosele,
căi ferate si mijloace de transport surprinse in zonă, dar si cătune, cartiere si chiar oraşe. Avalansele
spontane care surprind oameni in cladiri sau in mijloace de transport, fac mai multe victime deodată.
Cercetatori Elveţieni au decorticat zece ani de accidente de avalanse, adică câteva sute de
cazuri ce au avut loc între anii 1987 - 1997. Rezultatele publicate în 2000 în Statele Unite, cu ocazia unui
colocviu international, subliniau punctele urmatoare :
- Zonele de plecare ale avalanşelor au o înclinare medie de 38,7°, cu toate că unele sunt sub
30°, si altele depăşesc 45° (nu sub 25° si nu peste 55°)
- Grosimea medie a placii în dreptul rupturii (fisura superioară) este de 49 cm, dar unele sunt
foarte subtiri iar altele depăşesc 1,20 m.
- Profilul stratigrafic de rezistenţă al plăcilor şi al suportului lor (ce ramîne sub placa care a
plecat) este foarte variat, dar întotdeauna găsim pe undeva în pătura de zăpadă, o zonă de
rezistenţă minimă.
- Fulgii de zapada care constitue plăcile sunt câeodata fulgi fini care formează straturi dure, dar
cel mai adesea zăpada proaspătă sau prea puţin transformată (fete nordice) (particule usor de