08.06.2013 Views

downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti

downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti

downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Zigomicetele Filum Zygomycetes sunt ciuperci inferioare, majoritatea saprofite.<br />

Cel mai important reprezentant este mucegaiul comun (Mucor mucedo), care traieste<br />

saprofit pe alimente dulci, pe care le altereaza <strong>de</strong>scompunand gluci<strong>de</strong>le complexe in<br />

substante simple. Miceliul este alcatuit dintr-o singura hifa unicelulara ramificata si<br />

plurinucleata, care se intin<strong>de</strong> pe alimente ca o pasla alba. Exista si specii parazite la<br />

om, ca <strong>de</strong> ex. Rhyzomucor parasiticus care traieste in plamani si produce o falsa<br />

tuberculoza.<br />

Ascomicetele Filum Ascomycetes sunt ciuperci saprofite sau parazite; miceliul<br />

pluricelular este format din celule uninucleate; organul <strong>de</strong> reproducere characteristic<br />

este asca, in care se formeaza ascosporii. Ascomicetele saprofite sunt:<br />

- Drojdia <strong>de</strong> bere (Saccharomyces cerevisiae), ciuperca unicelulara uninucleata<br />

microscopica, care, datorita enzimei zimaza, produce fermentatia alcoolica a berii sau<br />

dospira painii;<br />

- Drojdia vinului, care produce fermentatia vinului;<br />

- Penicilium notatum traieste saprofit pe alimente bogate in gluci<strong>de</strong> producand<br />

mucegaiul ver<strong>de</strong>. Din unele specii inrudite se extrage penicilina; Aspergillus produce<br />

mucegaiul la fructe si uneori provoaca micoze la om (aspergiloza pulmonara) sau<br />

micotoxicoze cu aflatoxine; Aspergillus niger (negreala zidurilor) poate sa afecteze<br />

zugravelile.<br />

- Zbarciogul, care traieste prin paduri si este comestibil.<br />

- Ascomicetele parazite: Claviceps purpurea care paraziteaza secara (cornul secarei),<br />

producand boala ergotism, prin intoxicare cu ergotamine, care sunt folosite si ca<br />

substante medicamentoase. O serie <strong>de</strong> ascomicete produc boli numite fainari la<br />

cereale, stejar, vita <strong>de</strong> vie etc.<br />

Bazidiomicetele Filum Basidiomycetes sunt ciuperci evoluate la care sporii<br />

sunt produsi in bazidii. Multe dintre bazidiomicete traiesc saprofit in pamant, pe<br />

substante organice moarte pe care le <strong>de</strong>scompun, iar altele traiesc parazit pe plante si<br />

animale. Bazidiomicetele parazite sunt: Puccinia graminis, rugina graului, Ustilago<br />

maydis, taciunele zburator al porumbului, etc. Bazidiomicetele saprofite, majoritatea<br />

ciuperci cu palarie, se impart in ciuperci comestibile si ciuperci otravitoare. Dintre<br />

ciupercile comestibile enumeram: buretii galbeni (Cantharellus cibarius), hribul<br />

(Boletus edulis), craitele (Amanita caesarea), vinetica (Russula vesca), etc. Dintre<br />

ciupercile otravitoare, cele mai periculoase sunt: hribul tiganesc (Boletus satanas),<br />

palaria sarpelui, muscarita (Amanita muscaria) etc. Daca urmarim intr-un atlas<br />

genurile Boletus si Amanita din exemplele <strong>de</strong> mai sus, observam ca aceste au atat<br />

specii comestibile, cat si specii otravitoare, ceea ce explica acci<strong>de</strong>ntele frecvente in<br />

cazul consumului acestora.<br />

Lichenii sunt o asociatie permanenta intre diferite specii <strong>de</strong> alge unicelulare si<br />

ciuperci (ascomicete sau bazidiomicete). Aceasta relatie <strong>de</strong> ajutor reciproc se numeste<br />

simbioza. Lichenii sunt raspanditi pe toata planeta, mai ales in medii ari<strong>de</strong> (<strong>de</strong>sert,<br />

tundra, stancarii alpine). Lichenii pot fi “pionierii vegetatiei” in zonele montane.<br />

Regnul Plantae<br />

Acest regn cuprin<strong>de</strong> organisme pluricelulare eucariote, adaptate la viata <strong>de</strong><br />

uscat. Celulele au perete celulozic, uneori lignificat. In citoplasma exista vacuole si<br />

cloroplaste in care predomina pigmentii clorofilieni. Principalul mod <strong>de</strong> nutritie este<br />

pagina 18 din 166

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!