downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti
downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti
downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>de</strong>fectuos. La inceput, fermentatia a fost consi<strong>de</strong>rata ca un simplu proces chimic: prin<br />
fermentatie alcoolica, zaharul se transforma in cantitati aproximativ egale <strong>de</strong> alcool si<br />
bioxid <strong>de</strong> carbon. Leeuwenhoek evi<strong>de</strong>ntiase cu microscopul lui, in lichidul <strong>de</strong><br />
preparare a berii, o levura pe care a <strong>de</strong>scris-o din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re morfologic, ca fiind<br />
<strong>de</strong> dimesiunea unei hematii, dar nu a facut legatura intre prezenta ei si fermentatie.<br />
Lavoisier, in anul 1789, a recunoscut pentru prima oara importanta levurii in<br />
<strong>de</strong>clansarea fenomenului chimic al fermentatiei. Rolul esential al levurii in procesul<br />
fermentativ a fost insa <strong>de</strong>monstrat si studiat mai amplu <strong>de</strong> catre Latour, care<br />
consi<strong>de</strong>ra levurile organisme vii, <strong>de</strong> origine vegetala, fiind lipsite <strong>de</strong> mobilitate. In<br />
aceeasi perioada, Pasteur a facut studii asupra fermentatiei lactice, butirice, acetice,<br />
alcoolice. El a aratat ca fiecare tip <strong>de</strong> fermentatie este <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> un anumit tip <strong>de</strong><br />
microorganism care este specific pentru fermentatia respectiva si ca modificarea<br />
randamentului sau a calitatii vinului a fost cauzata <strong>de</strong> patrun<strong>de</strong>rea unor<br />
microoganisme straine, nedorite, in procesul fermentativ. El a <strong>de</strong>monstrat astfel,<br />
natura biologica si nespecifica a <strong>de</strong>fectelor <strong>de</strong> fermentatie. Experientele sale din anii<br />
1850, prin care a aratat eficienta sterilizarii pentru bacterii si fungi, forme vegetative<br />
si spori, el a combatut <strong>de</strong>finitiv teoria generatiei spontanee. Studiind bolile viermilor<br />
<strong>de</strong> matase si apoi unele boli epi<strong>de</strong>mice la om si la animale, el a ajuns la concluzia ca<br />
acestea sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> microbi. Ca urmare, s-a avut produs o <strong>de</strong>zvoltare<br />
vertiginoasa a microbiologiei in a doua jumatate a secolului XIX, <strong>de</strong>scoperindu-se si<br />
studiindu-se numeroase bacterii, agenti etiologici ai multor boli contagioase. Astfel<br />
Pasteur a <strong>de</strong>scoperit streptococul, microbul febrei puerperale (1879), stafilococul<br />
(1880), Clostridium septicum (1887), iar mai tarziu agentul cauzator al holerei<br />
gainilor.<br />
Apoi se <strong>de</strong>scopera pe rand si alte bacterii. Neisser (1879) <strong>de</strong>scrie gonococul,<br />
Neisseria gonorheae, care cauzeaza gonoreea; Eberth (1880), bacilul tific, Salmonella<br />
typhi, care cauzeaza febra tifoida; Escherich (1882) bacilul coli, Escherichia coli,<br />
care se gaseste in colon; Koch a <strong>de</strong>scoperit bacilul tuberculozei Micobacterium<br />
tuberculosis (1882) facand totodata studii valoroase asupra infectiei tuberculoase; a<br />
<strong>de</strong>scoperit vibrionul holeric (1883) Vibrio cholerae. Inventand metoda cultivarii pe<br />
medii nutritive soli<strong>de</strong> (ser <strong>de</strong> bou coagulat) el a obtinut pentru prima oara culturi<br />
microbiene in stare pura. Yersin (1894) bacilul ciumei Yersinia pestis, care cauzeaza<br />
ciuma; Schaudin (1905) spirocheta Treponema pallidum care cauzeaza sifilisul<br />
s.a.m.d.<br />
Tot in aceasta perioada Pasteur a observat ca o cultura microbiana care<br />
<strong>de</strong>termina holera gainilor, prin invechire era incapabila sa mai produca boala, insa<br />
pasarile inoculate cu aceasta cultura <strong>de</strong>veneau rezistente, imune la o noua infectie.<br />
Prin aceasta mare <strong>de</strong>scoperire, Pasteur a pus bazele stiintifice ale vaccinarii,<br />
<strong>de</strong>monstrand totodata ca proprietatile biologice ale microbilor nu sunt fixe, ele putand<br />
fi modificate sub influenta unor factori din mediul extern: caldura, uscaciune etc.,<br />
bacteriile <strong>de</strong>venind inofensive si chiar folositoare pentru om. Pe baza acestei<br />
<strong>de</strong>scoperiri el prepara vaccinurile: carbunos, rabic, holera gainilor, punand astfel in<br />
practica metoda imunizarii prin vaccinuri vii si atenuate, principiu <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> actual<br />
si in prezent. Koch, medic german (1843-1910), alaturi <strong>de</strong> Pasteur, a initiat infectia<br />
experimentala si a aratat conditiile necesare pentru reproducerea infectiei la animalul<br />
pagina 6 din 166