downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti

profilaxia prelungită cu antibiotice nu reduce rata apariţiei infecţiei la nivelul plăgii
chirurgicale; în plus este raportată creşterea riscului de apariţie a rezistenţei
microbiene la antibiotice.
Un studiu efectuat de Palmer şi colab. privind eficienţa administrării
profilactice a antibioticelor in practica stomatologică în Anglia relevă că într-o
proporţie semnificativă medicii stomatologi recomandă antibiotice în scop profilactic
intr-un mod eronat, atât pentru proceduri chirurgicale cât şi pentru tratamente dentare
comune. Se evidenţiază că într-o proporţie alarmantă, peste 60% din situaţii,
recomandările se fac fără ca pacienţii să prezinte nici cel mai mic risc de infecţie sau
antecedente infecţioase recente. Analizând eficienţa administrării profilactice a
antibioticelor la pacienţii în stare critică, pentru reducerea riscului de infectii
pulmonare, D’Amico raportează efectele salutare în profilaxia infecţiilor pulmonare,
cu o reducere semnificativă a ratei acestora. Interesant este că la pacienţii în stare
gravă, cu afectare pulmonară severă, adminstrarea de antibiotice nu reduce rata
mortalităţii. Profilaxia cu antibiotice poate fi aplicată în chirurgia colonului, unde
riscul de infecţii este înalt. În chirurgia generală unde se aşteaptă ca incidenţa
infecţiilor să fie mai mică de 5%, antibioticele trebuie evitate. O motivaţie pentru
administrarea profilactică a antibioticelor o constituie chirurgia implantelor cardiace,
ortopedice, de organe.
Profilaxia cu antibiotice este recomandată şi chiar necesară la pacienţii neutropenici
şi imunodeprimaţi. La aceştia riscul infecţiilor oportuniste este extrem de ridicat.
Profilaxia se face cu antibiotice bactericide, fungicide şi virustatice: betalactamine
(peniciline semisintetice, fără sau cu inhibitori de betalactamaze, imipenem),
aminoglicozide, glicopeptide, flourochinolone, antituberculoase, antifungice
sistemice (Fluconazol, Ketokonazol, Amfotericină) antivirale (Acyclovir,
Ganciclovir, Foscarnet).
Inutilitatea administrării profilactice a antibioticelor este susţinută şi de Peled
şi colab. Studiul efectuat arată că administrarea profilactică a antibioticelor în
chirurgia estetică şi reconstructivă este cvasiprezentă în pofida tuturor celorlalte
măsuri luate pentru reducerea riscului de infecţie. Autorii, conform experienţei
personale, consideră că anumite stări patologice, cum ar fi diabetul zaharat,
hipertensiunea arterială sau tratamente cu steroizi nu influenţează negativ rata
infecţiilor post intervenţie, în condiţiile unei pregătiri preoperatorii corecte, iar
tratamentul profilactic antibiotic este inutil. Profilaxia cu antibiotice trebuie
contraindicată în următoarele circumstanţe:
-suprainfecţii bacteriene din cursul unor afecţiuni virale sau contaminări cu germeni
diferiţi;
-profilaxia de masă cu antibiotice, cu excepţia unor situaţii deosebite: epidemii,
dezastre, atacuri biologice sau bioterorism;
-la pacienţii care primesc tratament imunosupresor sau la persoanele
imunodeprimate;
-“acoperirea cu antibiotice” în timpul actului chirurgical, indiferent de natura şi de
amploarea acestuia;
Dezinfectantele şi antisepticele sunt substanţe care permit distrugerea sau
inactivarea microorganismelor, aflate în/pe ţesuturi vii (antisepticele) sau pe obiecte
pagina 46 din 166