downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti

Structura AND-ului bacterian. Nucleul este constituit din doua lanturi de
polinucleotide, formate din numeroase mononucleotide care la randul lor sunt
constituite din doua baze purinice: adenina si guanina si doua baze pirimidinice:
timina si citozina. Prin difractie cu raze X a ADN-ului cristalizat, Watson si Crick
(1952) au stabilit ca la bacterii, ca de altfel si la alte organisme, cele doua lanturi sunt
infasurate elicoidal in jurul unui ax central, ca o scara in spirala. Cele doua lanturi
sunt unite prin punti de hidrogen si obligatoriu legaturile se fac stereotipic intre
adenina si timina, guanina si citozina de pe cele doua lanturi diferite. Baza purinica
sau pirimidinica este legata intotdeauna de zaharul prezent in ADN, dezoxiriboza,
care la randul sau este legat de acidul fosforic.
Functiile nucleului. Nucleul detine la nivelul genelor toate caracterele speciei
pe care le transmite, in mod ereditar, la descendenti. El are rol esential in
multiplicarea bacteriilor, care se face de obicei prin diviziune directa (sciziparitate).
Diviziunea nucleului incepe prin clivajul longitudinal al cromozomului cu
resintetizarea concomitenta a lantului complementar. Odata clivajul terminat, in
celula sunt prezenti doi nuclei perfect identici, avand aceeasi structura si continand
aceeasi informatie genetica. Deoarece aceasta etapa precede diviziunea celulara se
pot surprinde imagini de celule cu 2-4 nuclei, inainte de separarea masei
citoplasmatice; in realitate este vorba de celula in diviziune.
Unele specii bacteriene pot prezenta elemente morfologice accesorii, care pot
lipsi in cadrul speciei, fara a afecta viabilitatea celulei.
5. Capsula este prezenta numai la unele specii bacteriene, este situata in afara
peretelui bacterian. Dimensiunea ei variaza in raport cu specia si conditiile de mediu,
fiind in general considerata ca un produs de secretie a bacteriilor. Ea poate avea
dimensiuni neinsemnate fiind abia vizibila, microcapsula, alteori capsula este bine
distincta putand fi evidentiata prin metode speciale de colorare sau tehnici
imunologice; iar alteori exista o masa capsulara abundenta in care plutesc bacteriile.
La unele bacterii capsulogene, coloniile capata un aspect macroscopic “mucos”
datorita abundentei de mucopolizaharide. Capsula, de obicei de natura poliozidica
este lipsita de structura, la unele specii bacteriene prezinta totusi o structura fibrilara
sau reticulara; in unele cazuri ea poate fi discontinua. Functii: capsula protejeaza
bacteriile de conditiile nefavorabile ale mediului extern si de actiunea fagocitelor din
organism. La unele specii capsula este sediul unor antigene importante: antigen Vi la
salmonele, antigen polizaharidic la pneumococ sau polipeptidic (glutamil-peptida) la
bacilul antraxului, fapt care explica virulenta crescuta a bacteriilor incapsulate, care
apartin acestor specii. Absenta capsulei la aceste bacterii se insoteste de obicei cu
scaderea virulentei, si o intalnim la tulpinile vaccinale.
6. Cilii sunt denumiti si flageli, sunt prezenti numai la speciile bacteriene
mobile. Se intalnesc mai frecvent la bacili (enterobacterii, anaerobi sporulati etc.) dar
s-au descris cili si la unele specii de coci (enterococ). Cilii au rol in mobilitatea
bacteriilor fiind considerate organe de locomotie. Cilii sunt de natura proteica,
constituiti dintr-o substanta numita flagelina (asemanatoare miozinei din structura
muschilor de la animale), cu proprietati contractile. Flagelina are o greutate
moleculara mare si o stricta specificitate imunologica (antigen flagelar). Ei sunt
formati din cel putin doua (de obicei 3-5) filamente rasucite elicoidal, formand un
pagina 26 din 166