downloada aici - Facultatea de Farmacie Bucureşti

obiectiv, ulei de cedru sau glicerina (obiectivul cu imersie). Microscopul cu imersie
are o putere de marire cuprinsa intre 300 si 1.500 de ori.
Microscopul cu fond negru utilizeaza iluminarea laterala a preparatelor (pe
baza fenomenului Tyndall) prin care particule foarte mici devin vizibile, stralucitoare
pe un camp intunecat. Puterea de rezolutie este cuprinsa intre 0,2-0,35µm.
Microscopul cu lumina ultravioleta permite studierea unor detalii structurale ale
bacteriilor, puterea de rezolutie fiind sub valoarea de 0,1µm. Microscopul cu contrast
de faza, bazat pe absorbtia diferita a luminii, datorita structurilor celulare diferite,
microscop are o putere de rezolutie care permite studiul unor detalii structurale pe
preparate de celule vii. Microscopul electronic utilizeaza pentru formarea imaginii un
fascicol de electroni puternic accelerati prin diferente de potential electric. Puterea de
rezolutie de pana la 0,1pm permite examinarea structurii bacteriene, a rickettsiilor
precum si morfologia si structura virusurilor. Puterea de marire a microscopului
electronic este cuprinsa intre 30.000 si 200.000 de ori.
In general prima etapa in studierea bacteriilor este:
1. examinarea microscopica a produselor biologice, patologice, alimente,
medicamente (examen direct) care se poate face:
a) in preparat umed intre lama si lamella, pentru examinarea morfologiei dar mai
ales a mobilitatii bacteriilor, fie cu microscopul fotonic obisnuit (cu obiectiv uscat)
sau cu acelasi microscop adaptat pentru examinarea pe fond negru. Pentru observarea
detaliata a morfologiei bacteriene, a asezarii lor sau a raportului fata de celulele
organismului se utilizeaza examinarea la microscopul cu imersie dupa
b) colorarea preparatelor. Coloratiile pot fi simple in care se utilizeaza un singur
colorant, iar bacteriile se coloreaza in aceeasi culoare, sau coloratii duble care
diferentiaza pe acelasi preparat specii bacteriene cu afinitate diferita pentru doi
coloranti; in acest caz colorarea se face cu primul colorant urmat de decolorare la care
unele specii rezista iar altele se decoloreaza; cel de-al doilea colorant actioneaza
asupra bacteriilor decolorate, diferentiindu-le de primele (coloratia Gram, Ziehl-
Neelsen). Pentru punerea in evidenta a unor detalii de structura bacteriana: capsula,
cili, spoi se utilizeaza coloratii speciale.
In afara de examenul morfologic, care permite stabilirea prezentei si formei
bacteriilor dintr-un produs etapa urmatoare pentru examinarea bacteriilor este:
2. Insamantarea produsului pe medii de cultura, respectand conditiile de exigenta
nutritiva, temperatura, pH, izotonie, pentru bacteria pusa in evidenta, in examenul
direct. Dupa 24 ore de mentinere a culturilor la incubator (pentru bacilul Koch
minimum 2-3 saptamani), se urmareste aspectul macroscopic si microscopic al
culturilor. Aspectul macroscopic constituie un criteriu ajutator in recunoasterea
speciilor bacteriene, deoarece de multe ori bacteriile au aspecte caracteristice ale
culturilor atat pe mediu lichid cat si solid (aspect diferit al coloniilor). Examenul
macroscopic va fi completat in mod obligatoriu cu un examen microscopic.
Daca in produsul de examinat exista mai multe specii microbiene, atunci se va
urmari:
3. Izolarea bacteriilor, iar bacteria sau bacteriile izolate vor fi studiate in scop
pentru:
pagina 28 din 166