Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

SIMMODS (MALADIA) insuficienţă gravă a hipofizei anterioare care se manifestă prin atrofia
altor glande endocrine stimulate în mod normal de hormonii
antehipofizari, cu alterarea progresivă a stării generale, ajungându-se până
la caşexie.
SIMPATALGIE durere de tip variabil (furnicături, înţepături, arsuri) care survin în
paroxisme şi se însoţesc de tulburări vasomotorii.
SIMPATECTOMIE rezecţia unui ganglion, unui nerv sau lanţ simpatic.. după localizare,
simpatectomia poate fi cervicală, dorsală, lombară sau toracolombară.
SIMPATIC sistemul nervos simpatic; parte a sistemului nervos formată din ganglioni
şi fibre nervoase, care reglează funcţiile vegetative.
SIMPATICOLITIC care inhibă acţiunea simpaticului.
SIMPATICOMIMETIC care are efecte similare celor obţinute prin stimularea simpaticului.
SIMPATIĂ substanţă secretată de terminaţiile nervoase ale sistemului simpatic; în
organism există două tipuri: simpatina E, care acţionează ca un
vasoconstrinctor şi simpatina I, cu acţiune vasodilatatoare; astăzi
simpatina este considerată a fi identică cu noradrenalina.
SIMPATOBLASTOM sin. neuroblastom.
SIMPATOZĂ orice afecţiune care presupune tulburări funcţionale ale sistemului nervos
simpatic.
SIMPLEX poliploid care are la un locus o singură alelă dominantă; ex. Aaaa.
SIMPODIU tulpină la care mugurele terminal îşi încetează activitatea, iar ramificarea
şi creşterea tulpinii este realizată prin mugurii axilari, situaţi imediat sub
apex care, la rândul lor, după o creştere oarecare a ramurilor, devin
inactivi; ramificarea simpodială este caracteristică pentru castravete, măr,
nuc etc.
SIMPTOM semn, indiciu, manifestare a unei boli; serveşte la stabilirea
diagnosticului.
SIMPTOMATIC care are caracter de simptom; care urmăreşte suprimarea unuia sau mai
multor simptome.
SIMPTOMATOLOGIE 1. studiul simptomelor;
2. ansamblu de simptome care caracterizează o boală.
SIMS (POZIŢIA) poziţie culcat pe o parte cu coapsele flectate.
SIMŢ (lat. sensum - simţ), sensibilitate care permite perceperea impresiilor
conştiente, cele cinci simţuri clasice sunt: vederea, auzul, mirosul, gustul
şi pipăitul.
SIALGIE durere localizată, provocată de o leziune situată într-o altă regiune (durere
a unui dinte sănătos provocată de un dinte bolnav).
SIAGIU structură compusă, alcătuită din unirea unor sporangii, caracteristică unor
ferigi.
SIAPISM cataplasmă sau plasture pe bază de făină de muştar aplicată în scopul
producerii de revulsie.
SIAPTOFOR aparat pentru diagnosticarea stabismului şi pentru stabilirea indicilor de
tratament prin metode ortoptice.
453