Cuvinte cheie

More documents

Recommendations

Info

2. Sistemul cedează căldură spre exterior (Q < 0), pe seama lucrului mecanic pe care îl primeşte din exterior (L < 0). Transformarea ciclică monotermă fiind reversibilă, posibilitatea de a realiza în practică un asemenea proces este exclusă pentru că parcurgând ciclul în sens invers am ajunge în prima situaţie, aceea care nu a putut fi confirmată experimental. 3. Atât lucrul mecanic total, cât şi căldura totală sunt nule. Aceasta este singura posibilitate care se poate confirma experimental. Tragem de aici următoarea concluzie experimentală : � Într-o transformare ciclică, monotermă, reversibilă căldura totală şi lucrul mecanic total sunt nule. Dacă transformarea este ciclică şi monotermă, dar nu este şi reversibilă, experimental se poate constata doar că sistemul termodinamic primeşte lucru mecanic din exterior şi furnizează căldură exteriorului. Tragem de aici următoarea concluzie experimentală : � Într-o transformare ciclică, monotermă, ireversibilă sistemul termodinamic primeşte lucru mecanic din exterior. � Cuvinte cheie Al doilea principiu al termodinamicii Generalizarea acestor constatări experimentale a condus la formularea celui deal doilea principiu al termodinamicii (această formulare aparţine lui William Thomson, lord Kelvin). ÎNTR-O TRANSFORMARE CICLICĂ, MONOTERMĂ SISTEMUL TERMODINAMIC NU POATE EFECTUA LUCRU MECANIC ASUPRA EXTERIORULUI. DACĂ TRANSFORMAREA ESTE ŞI IREVERSIBILĂ, SISTEMUL TERMODINAMIC PRIMEŞTE LUCRU MECANIC DIN EXTERIOR. Al doilea principiu al termodinamicii O formulare echivalentă aparţine lui Clausius : � Nu este posibilă trecerea de la sine a căldurii de la un corp cu temperatură mai scăzută la un corp cu temperatură mai ridicată. 150
În fine, consecinţa inginerească cea mai importantă este aceea că nu se poate construi o maşină termică care să transforme integral căldura primită în lucru mecanic. Aşadar : � Nu se poate construi un perpetuum mobile de speţa a doua. 7.7. CONSECINŢE ALE PRINCIPIULUI AL DOILEA AL TERMODINAMICII 7.7.1. Ciclul Carnot Concluzia celor discutate până acum este că orice maşină termică poate furniza lucru mecanic în exterior doar dacă este pusă în contact cu minimum două surse de căldură (termostate). � Cuvinte cheie Ciclu Carnot Randamentul unei maşini termice � Motorul termic este o maşină termică care furnizează lucru mecanic în exterior, funcţionând conform unui ciclu termodinamic. � Cel mai simplu ciclu termodinamic după care ar putea funcţiona un motor termic se numeşte ciclu Carnot. � Un ciclu Carnot este format din două transformări adiabatice şi două transformări izoterme, în cursul cărora sistemul termodinamic este pus în contact cu termostatele. Unul dintre termostate are rolul de a ceda căldură motorului termic, iar celălalt de a prelua căldură de la acesta. Deoarece orice motor termic funcţionează ciclic, variaţia totală a energiei interne în cursul unui ciclu este nulă. Conform primului principiul al termodinamicii, ne rămâne relaţia : Q + Q = L primit cedat total În această relaţie Qprimit şi Ltotal au valori pozitive, iar Qcedat valoare negativă. � Randamentul unui motor termic este definit prin relaţia Ltotal η = Q primit Înlocuind expresia lucrului mecanic total, obţinem : 151
Page 3 and 4:
1. ANALIZA DIMENSIONALĂ 1.1. MĂSU
Page 5 and 6:
EXEMPLU putem extrage următoarele
Page 7 and 8:
sau : 225 km 225 821 11 mach min
Page 9 and 10:
1.3. OMOGENITATEA DIMENSIONALĂ A L
Page 11 and 12:
K ϕ 1 10 F 1 ⋅ .... K ϕ m ϕ 10
Page 13 and 14:
sau : [ v ] = [ gh] � se ştie c
Page 15 and 16:
2. MECANICA CLASICĂ � Cuvinte ch
Page 17 and 18:
x x � r1,4 ez ex ez ex � r1,2 O
Page 19 and 20:
cet decât melcul (de exemplu, dac
Page 21 and 22:
� Viteza momentană este mărimea
Page 23 and 24:
2.2.3. Clasificarea mişcărilor du
Page 25 and 26:
O altă ecuaţie importantă a miş
Page 27 and 28:
2.3. DINAMICA 2.3.1. Forţe Măsur
Page 29 and 30:
Notând forţele care acţionează
Page 31 and 32:
� Rezultatul unei aceleiaşi expe
Page 33 and 34:
2.3.2.4. Principiul acţiunii şi a
Page 35 and 36:
În calcule, este mai comod să uti
Page 37 and 38:
În relaţie, forţa este o mărime
Page 39 and 40:
� Viteza de variaţie a impulsulu
Page 41 and 42:
� Impulsul total al unui sistem d
Page 43 and 44:
Utilizând definiţia anterioară,
Page 45 and 46:
astfel încât în final expresia e
Page 47 and 48:
Prin urmare, obţinem : ∆ W = L +
Page 49 and 50:
2.3.9.2. Teorema variaţiei momentu
Page 51 and 52:
3. MECANICA RELATIVISTĂ 3.1. EXPER
Page 53 and 54:
cτ x1 = lx + uτ x1 ⇒ lx τ x1 =
Page 55 and 56:
3.2. TRANSFORMĂRILE DE COORDONATE
Page 57 and 58:
� deoarece la momentul iniţial o
Page 59 and 60:
� Se observă că alegerea α = 1
Page 61 and 62:
surate de observatorul de pe Pămâ
Page 63 and 64:
nit să înlocuiască principiul si
Page 65 and 66:
� Lungimile longitudinale au valo
Page 67 and 68:
observatorul din O viteza v. Ne pro
Page 69 and 70:
se numeşte pătratul elementului d
Page 71 and 72:
dW' dt' = dp'x dx' + dp' y dy' + dp
Page 73 and 74:
3.4.3. Energia de repaus, relaţia
Page 75 and 76:
sau � Masa de mişcare este o mă
Page 77 and 78:
4. OSCILAŢII MECANICE 4.1. NOŢIUN
Page 79 and 80:
Să presupunem că pulsaţiile aces
Page 81 and 82:
1 1 2 2 0 20 40 60 80 100 Cele dou
Page 83 and 84:
⎛ A1 cosϕ1 x ⎞ ⎜ ⎟ ⎝ A2
Page 85 and 86:
� Traiectoria este închisă dac
Page 87 and 88:
Conform principiilor mecanicii newt
Page 89 and 90:
1 2W0 2W0 x = sin( ωt + ϕ) = sin(
Page 91 and 92:
Viteza oscilatorului este dată de
Page 93 and 94:
5 5 0 2 4 6 Oscilaţie pseudoarmoni
Page 95 and 96:
5. UNDE MECANICE 5.1. NOŢIUNI INTR
Page 97 and 98:
B) Mai întâi stabilim legătura d
Page 99 and 100: ( x + ct) ∂ξ d( x + ct) ∂ξ d
Page 101 and 102: z 5.2.2. Soluţia ecuaţiei undelor
Page 103 and 104: Să examinăm în continuare propag
Page 105 and 106: 2 2 ( x, t) ρ ∂ Ψ( x, t) = 0
Page 107 and 108: astfel încât forma finală a form
Page 109 and 110: putem scrie : ( ) 2 dWp E ⎛ ∂Ψ
Page 111 and 112: ( x, t) ∂J ( x, t) ∂w ∂t dtdx
Page 113 and 114: k k ( ω + δω) ≅ k( ω ) 0 ( ω
Page 115 and 116: momentul de timp t1. Ne propunem s
Page 117 and 118: (vezi şi figura alăturată) acest
Page 119 and 120: Factorul ρc se numeşte impedanţ
Page 121 and 122: între 500 şi 5000 de Hz. Pentru a
Page 123 and 124: 6. GAZUL IDEAL 6.1. LEGILE EXPERIME
Page 125 and 126: � Enunţul legii transformării i
Page 127 and 128: 6.2. TRANSFORMAREA GENERALĂ A GAZU
Page 129 and 130: nea şi temperatura nu se vor modif
Page 131 and 132: 7. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 7.1.
Page 133 and 134: 7.2. POSTULATELE TERMODINAMICII �
Page 135 and 136: � Această ecuaţie se numeşte e
Page 137 and 138: � Orice sistem termodinamic este
Page 139 and 140: şi pe vârful unui munte ca şi î
Page 141 and 142: de poziţie ak este numeric egală
Page 143 and 144: sau : C dQ C dT 0, p − 0 V, p dQ
Page 145 and 146: 7.5.3.2. Ecuaţia transformării po
Page 147 and 148: 7.5.3.4. Căldura, lucrul mecanic,
Page 149: 7.6. PRINCIPIUL AL DOILEA AL TERMOD
Page 153 and 154: 7.7.2. Maşini termice biterme, teo
Page 155 and 156: � Relaţia ne arată că integral
Page 157 and 158: pV = νRT ⇒ νRT V = p ⇒ lnV =
Page 159 and 160: � Teorema lui Nernst : în apropi
Page 161 and 162: CUPRINS 1. Analiza dimensională…
Page 163: 5.6.3. Caracteristicile sunetelor
show all

Cuvinte cheie

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?