Cuvinte cheie

Notând forţele care acţionează asupra bilei prin F1 (acţiunea Pământului) şi F2
(acţiunea talerului), afirmaţia : „cele două acţiuni se compensează reciproc, ceea ce
explică rămânerea în echilibru a bilei” se poate exprima matematic prin condiţia de
echilibru :
F1 - F2 = 0
Remarcasem că acţiunea talerului depinde de mărimea deformării resortului, dar
şi de caracteristicile resortului (un resort mai „tare” se deformează mai puţin decât
unul mai „slab”). Vom exprima matematic aceasta afirmaţie astfel :
F2 = k∆x
unde ∆x este valoarea deformării, iar k este o constantă care ia în considerare caracteristicile
resortului şi se numeşte constanta de elasticitate.
Forţa cu care Pământul acţionează asupra bilei se numeşte greutate, fiind notată
cu G (F1 = G). Efectul pe care-l produce greutatea, în absenţa altor forţe, este accelerarea
corpului asupra căruia acţionează. Prin urmare, greutatea trebuie să fie măsurată
prin acceleraţia gravitaţională, dar şi printr-o mărime caracteristică corpului, pentru
că nu toate corpurile au aceeaşi greutate. Remarcasem, de asemenea, că :
� efectul deformator al acţiunii bilei asupra resortului este proporţional cu cantitatea
de substanţă materială înglobată în bilă
� acţiunea bilei asupra talerului este rezultatul faptului că sub influenţa gravitaţiei
bila tinde să coboare
� Am putea concluziona de aici că forţa cu care bila acţionează asupra talerului
este egală numeric cu greutatea bilei şi că aceasta din urmă este proporţională cu
cantitatea de substanţă materială conţinută de bilă.
� Mărimea fizică care măsoară cantitatea de substanţă materială conţinută
de un corp se numeşte masă şi este notată cu m.
Deci greutatea bilei se poate scrie ca un produs de doi factori :
G = mg
� Cum greutatea este o forţă, putem face ipoteza că, în general, orice forţă care
are ca efect accelerarea unui corp ar trebui să fie proporţională cu produsul dintre
masa corpului şi acceleraţia imprimată acestuia :
F = ma
� În particular, în experienţa pe care o comentăm, ar fi trebuit să scriem zeroul
din membrul drept al condiţiei de echilibru astfel 0 = m⋅0 :
mg - k∆x = m⋅0
înţelegând astfel că suprapunerea a două acţiuni diferite este echivalentă unei
singure acţiuni, numită acţiune rezultantă, care produce un singur efect măsurabil
(în cazul nostru, lipsa acceleraţiei).
29