MIOARA HAPENCIUC

Fenomene în conductele de transport pneumatic 25
care se poate apropia de zero, datorită schimbării direcţiei de la orizontală la verticală.
Fenomenele se repetă în porţiunile de accelerare 3-3 ’ , 5-5 ’ şi la curbele 4-5 şi 6-7. Este
important ca porţiunile de conductă dreaptă 1-2, 3-4, 5-6, să nu fie mai scurte decât
porţiunile de accelerare a materialului 1-1 ’ , 3-3 ’ , 5-5 ’ . Nerespectarea acestui principiu
de bază, la alegerea traseului conductei de transport pneumatic, face ca materialul să
intre în curbă înainte de a se atinge viteza de regim. În acest caz, pentru a se evita
înfundarea conductelor la curbe, este necesar ca viteza aerului să fie mai mare ca
viteza economică. Acest lucru determină scumpirea instalaţiei şi un consum de energie
mai ridicat.
Viteza materialului în curbe.
La intrarea materialului în curbă fluxul transportat este un amestec de aer şi
material. Aerul are viteza v a şi materialul
viteza v mi (fig.2.3). Datorită forţei
centrifuge particulele sunt împinse către
peretele exterior şi sedimentul alunecă pe
toată lungimea curbei producând o frecare
între perete şi material. Fenomenul de
alunecare se produce cu salturi. După
curbă, frecarea materialului de perete scade
şi particulele solide formează iarăşi un
amestec cu aerul de transport. Căderea de
presiune pe lungimea curbei, creşte foarte
puţin la transportul materialului, faţă de
căderea de presiune la transportul aerului
curat pe aceeaşi curbă. Pierderea de
presiune apare după curbă. În curbă,
materialul este frânat datorită alunecării
sale pe perete, respectiv datorită frecării.
Fig. 2.3 Deplasarea materialului în
curbe
Acţiunea curentului de aer asupra materialului este redusă, deoarece materialul este
împins spre perete de forţa centrifugă. Materialul alunecă de-alungul curbei în special
datorită vitezei pe care a avut-o la intrarea în curbă. Dacă la intrarea în curbă materialul
a avut viteza v mi , la ieşirea din curbă materialul va avea viteza v me < v mi .
Pe un element de lungime Rdθ se găseşte cantitatea de material (Q m /v m )Rdθ
(fig.2.3), care dă forţele:
- F 1 – forţa datorită greutăţii:
Qm
F1 = ⋅ R sinθ ⋅ dθ
v
(2.31)
m