Nr. 10/2007 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

ASPECTE PSIHOLOGICE IMPLICATE ÎN A AGENÅILOR PROVENIÅI PRIN 20 INTRODUCERE Adaptarea este procesul de interacåiune a omului cu mediul sãu ambiant (substanåial, energetic, socio-moral, informaåional) care se realizeazã dinamic prin reechilibrãri succesive. Faåã de funcåionalitatea sa în sistemul psihic, adaptarea este un proces bipolar. Pe de o parte are loc asimilarea mediului de cãtre om, în urma cãreia acesta conferã o anumitã semnificaåie celor percepute sau concepute, iar pe de altã parte are loc acomodarea omului la mediu, prin care omul interiorizeazã, conætientizeazã informaåiile preluate de sistemul psihic æi îæi modificã comportamentul astfel încât sã realizeze în dinamicã echilibrul om, – mediu (în acåiune). Asimilarea æi acomodarea sunt douã procese care se intercondiåioneazã, adaptarea fiind definitã ca un echilibru între asimilare æi acomodare. Adaptarea este consideratã de fapt „urma” pe care interacåiunea dintre om æi mediu o lasã la nivel biologic æi psihic, urmã care devine un factor activ în dialogul om – mediu. Desigur, nu orice „urmã” are o funcåie adaptativã, ci numai aceea care pe plan intern contribuie la echilibrarea dinamicã a individului, iar pe plan extern îl orienteazã spre un comportament adecvat cerinåelor instituåiei æi societãåii. Dacã însã „urma” determinã sau amplificã un dezechilibru biologic ori psihic, dacã ea conduce la atitudini æi comportamente ineficiente sau imorale, atunci are loc un proces opus – dezadaptarea. MOTIVAÅIA CERCETÃRII Subiectul acestei lucrãri este motivat de mai multe aspecte observate æi sesizate în ultimul an, în activitatea operativã la frontierã, studiul pornind de la urmãtoarele ipoteze: 1. Pãtrunderea în numãr mare a persoanelor cu studii superioare pe funcåii ce necesitã studii medii afecteazã procesul de adaptare la cerinåele postului ca urmare a diferenåelor de opinie, a pretenåiilor subiecåilor, a nevoii lor de a-æi valorifica cunoætinåele profesionale dobândite prin studiile superioare æi pe profil; 2. Condiåiile vicioase de muncã la frontierã (locuri de muncã izolate, lucrul pe ture, naveta pe distanåe mari, expunerea îndelungatã a organismului la temperaturi extreme, riscul confruntãrii cu agresivitatea, responsabilitate mare rezultatã din portul æi utilizarea eficientã, conform legii, a armamentului din dotare) fac ca noii încadraåi sã se adapteze mai greu la activitatea operativã a PF; 3. Absenåa limitei de vârstã – drept criteriu de selecåie la angajare, a permis ocuparea unor posturi de agenåi operativi de cãtre persoane trecute chiar de 43 ani, în concepåia multora criteriul vârstã influenåând profund procesul de adaptare la locul de muncã (capacitãåile cognitiv – intelectuale, îndeosebi atenåia æi memoria sunt mai deteriorate, rezistenåã fizicã mai scãzutã). Pe de altã parte, un studiu anterior efectuat la nivelul IJPF Mehedinåi pe acelaæi lot de subiecåi, la încadrarea în sistem, dupã selecåie, a relevat faptul cã foarte puåini subiecåi aveau cunoætinåe, informaåii despre munca efectivã la frontierã (riscuri, avantaje, dezavantaje) furnizate de membri de familie care lucreazã aici sau ca urmare a efectuãrii stagiului militar. Cei mai mulåi subiecåi nu aveau cunoætinåe æi nici nu au fost interesaåi de aceste informaåii, motivaåia dominantã pentru orientarea cãtre aceastã profesie fiind simpla existenåã a unui loc de muncã stabil sau câætigul stabil care sã le confere siguranåa zilei de mâine, urmatã de statutul conferit de åinutã, de uniformã – poziåia socialã. A fost anticipat faptul cã, în absenåa acestor informaåii referitoare la munca efectivã la frontierã, riscul dezadaptãrii sau migrãrii cãtre funcåii neoperative (de birou) este mai mare. METODE ÆI TEHNICI PSIHOLOGICE UTILIZATE Pornind de la aceastã motivaåie, a fost construit un chestionar nestandardizat, cu 9 itemi ce au necesitat rãspunsuri libere, referitori la: - percepåia noilor agenåi vizavi de informaåia legislativã specificã PF ( capacitate de întipãrire a informaåiilor, utilitatea cursului de iniåiere în profesie, raportul teorie – practicã); - percepåia noilor agenåi faåã de activitatea pe care o desfãæoarã efectiv, pe tura de serviciu (surse de satisfacåie, insatisfacåie, adaptare – gradul de identificare cu atribuåiile postului, de înåelegere a sarcinilor de lucru, modele profesionale ca surse – suport în procesul de adaptare). DESCRIEREA EÆANTIOANELOR Aplicaåia s-a efectuat pe un numãr de 78 (100%) subiecåi – 51,3% femei æi 48,7% bãrbaåi (fig. 1 æi 2), toåi încadraåi din sursã externã æi absolvenåi ai cursului de iniåiere în carierã - agenåi de poliåie de frontierã - Timiæoara, cu o vechime în cadrul IJPF Mehedinåi de un an, media de vârstã fiind apropiatã: 30,9 – femei æi 30,4 – bãrbaåi. Excepåie face un sector de limitã, unde este vizibil mai micã media de vârstã a subiecåilor. De altfel, este un lucru bun având în vedere faptul cã naveta este mai dificil de realizat la acest sector, pentru cei care au domiciliul stabil în Dr. Tr. Severin, iar tinerii au o rezistenåã mai mare. Este, în schimb, afectatã viaåa socialã a acestora, tinerii având o nevoie mai mare de relaåionare, de socializare, iar limitarea timpului liber ca urmare a navetei le-ar putea afecta structura de personalitate sau chiar adaptarea la viaåa viitoare de familie. Fig. 1 – Distribuåia subiecåilor – bãrbaåi æi femei - pe subunitãåi Fig. 2 – Distribuåia subiecåilor în funcåie de frecvenåã pe subunitãåi æi criteriul sex INTERPRETARE APLICAÅIE Rãspunsurile centralizate la itemul nr. 1: „Sunteåi mulåumit de rezultatele dumneavoastrã obåinute la cursul de iniåiere în carierã?” au evidenåiat faptul cã un procent de 71,7% dintre subiecåi sunt mulåumiåi de rezultatele lor obåinute la acest curs întrucât considerã cã: „Exprimã corect nivelul de pregãtire”; „A fost un rezultat bun, constant faåã de media de intrare”; „Am învãåat multe lucruri noi”; „Rezultatele reflectã foarte bine nivelul meu de pregãtire”; „Åinând cont cã a fost departe de casã æi am fãcut naveta sãptãmânal, cã am o familie æi û
PROCESUL DE ADAPTARE PROFESIONALÃ ÎNCADRARE DIN SURSÃ EXTERNÃ cã am mers æi la åarã, la muncã, cred cã m- am descurcat foarte bine întrucât am obåinut o medie peste 8,5” etc., în timp ce 28,3% nu sunt mulåumiåi considerând cã: „Notele care s-au dat nu reflectã cunoætinåele într-un mod real întrucât au fost acordate preferenåial” sau… „Pot mai mult”, „Programa a fost încãrcatã, timpul cursului puåin pentru a acumula suficiente cunoætinåe”, „Profesori relativ slab pregãtiåi”; „Prea multã teorie æi foarte puåinã practicã”. Aceastã nemulåumire poate fi consideratã o fisurã în procesul de adaptare a subiecåilor la locul de muncã, cu atât mai mult cu cât nemulåumirea este orientatã cãtre o sursã exterioarã (profesorii) æi nu cãtre propria persoanã (implicarea personalã). Itemul nr. 2: „Consideraåi cã aåi acumulat suficiente cunoætinåe teoretice la cursul de iniåiere pentru a vã desfãæura activitatea la locul de muncã?”, relevã faptul cã 85,8% dintre subiecåi considerã cã au acumulat suficiente cunoætinåe teoretice pentru a-æi putea desfãæura activitatea la locul de muncã, întrucât: „Pe parcursul activitãåii la locul de muncã pot sã acumulez mai multe cunoætinåe”; „Pentru început este suficient, de aici trebuie sã înceapã perfecåionarea”; „Prea multã teorie fãrã practicã nu duce la un rezultat favorabil” etc., în timp ce 14,2% considerã cã nu au acumulat suficiente cunoætinåe teoretice deoarece: „Practica nu este aceeaæi cu teoria”, „Se putea mai bine, prin mai multã muncã”; „Puåinã practicã”; „Unii profesori nu cred cã au suficiente cunoætinåe æi ne noteazã dupã ce citesc în cursuri nu dupã ce ni se predã” etc. Itemul nr. 3: „Consideraåi cã v-aåi adaptat la locul de muncã?” a necesitat explicaåii suplimentare date respondenåilor în ceea ce priveæte conceptul de adaptare la locul de muncã, respectiv stare de bine, de mulåumire sufleteascã la locul de muncã, vizavi de sarcinile æi atribuåiile de serviciu, relaåiile cu colegii, superiorii, raportul implicare personalã – solicitare din partea instituåiei, solicitãri referitoare la cunoætinåele profesionale individuale. Toåi cei 78 de repondenåi au considerat cã s-au adaptat, având ca principal suport în adaptare colectivul de lucru, nevoia individualã de relaåionare, dar æi munca în sine: „Sunt obiænuitã sã lucrez în ture æi în condiåii grele”; „Îmi place ceea ce fac æi mã simt bine între colegi”; „Colegii ne-au ajutat”, „Am întâlnit oameni competenåi æi prietenoæi”; „Datoritã faptului cã am stagiul militar satisfãcut”, etc. Itemul nr. 4: „Ce vã place cel mai mult în activitatea pe care o desfãæuraåi?”, permite ierarhizarea surselor de satisfacåie în muncã a noilor încadraåi æi reprezintã, de û fapt, adevãrate surse de suport în adaptarea lor profesionalã. Astfel, 28,1% dintre subiecåi au ca principalã sursã de satisfacåie munca în sine, specificul muncii: „Totul, munca pe care o desfãæor”, „Postul de control”, „Filajul”, „Activitatea operativã”; „Munca de teren”, „Modul de desfãæurare a misiunilor”; „Activitatea operativã”; „Îmi place munca pe care o fac, colectivul din care fac parte, zona în care-mi desfãæor activitatea”; „Faptul cã este o muncã în echipã”, „activitatea operativã”, „sã am grijã sã nu fie încãlcatã legea”, „sunt tot timpul în prizã”; „Ai posibilitatea sã înlãturi elementele negative care influenåeazã bunul mers al societãåii”. Pentru 17,9% dintre subiecåi colectivul, coeziunea grupului, atmosfera de lucru, planul relaåional æi comunicaåional intern este prioritar: „colectivul în care lucrez”, „colegii de turã”, „munca în echipã”, „spiritul de colegialitate”; „Comunicarea între colegi æi rezolvarea deplinã a problemelor”; „Sunt permanent în contact cu oamenii”. Pentru 15% dintre subiecåi „Responsabilitatea”, „Marea responsabilitate”, „Ordinea, disciplina”; „Seriozitatea”, „Faptul cã activitatea este desfãæuratã cu seriozitate”; „Seriozitatea caracteristicã sistemului”, aspecte ce åin practic de maturitatea profesionalã a indivizilor, reprezintã adevãrate surse de satisfacåie. 10,2% dintre subiecåi considerã cã principala satisfacåie în muncã este datã de uniformã, de prestanåa æi poziåia socialã conferitã de profesie: „Åinuta”; „Statutul special”; „Autoritatea statutului”, „Åinuta care conferã un anumit statut”. Pentru 8,8% dintre subiecåi, libertatea de miæcare, lipsa constrângerii permanente („Lucrul în aer liber”, „Lucrul în naturã”), reprezintã o satisfacåie în muncã. Prioritatea acestor nevoi, faptul cã ele sunt satisfãcute, fac ca munca în aer liber sã fie o plãcere æi nicidecum o sursã de stres. Este posibil sã fie subiecåi din zonã, care nu fac naveta sau subiecåi obiænuiåi cu efortul fizic deosebit. Este un procent mic, însã aceæti subiecåi pot fi consideraåi cu adevãrat adaptaåi la locul de muncã întrucât s-au acomodat mediului de muncã din frontierã, s-au adaptat factorilor de mediu la care sunt expuæi timp îndelungat. Pentru 7,6% dintre subiecåi comunicarea externã, cu societatea reprezintã de asemenea o sursã de satisfacåie æi contribuie la adaptarea subiecåilor în sistem: „Comunicarea”, „Sunt permanent cu oamenii”; „Comunicarea cu cetãåenii, cu oamenii”; „Posibilitatea de a ajuta societatea, de a comunica, de a lucra cu oamenii”. 5,1% dintre subiecåi sunt satisfãcuåi de faptul cã au posibilitatea de a-æi valorifica cunoætinåele profesionale dobândite („Sã pun în aplicare cunoætinåele profesionale acumulate”), întrucât sunt absolvenåi ai unei facultãåi de drept; 3,8% dintre subiecåi sunt satisfãcuåi de faptul cã lucreazã pe ture æi au posibilitatea de a rezolva problemele personale, de familie: „Lucrul pe turã”, Programul pe ture; 1,3% dintre subiecåi considerã cã „Nu am descoperit încã”, indicând prezenåa unor subiecåi cu posibile dificultãåi de adaptare. Prin urmare, riscurile unor comportamente neadecvate, retragerii sau neimplicãrii, sunt posibile. 1,3% dintre subiecåi nu au rãspuns la acest item. Sursele de insatisfacåie sunt diversificate, bine conturate æi sunt relevate de rãspunsurile date la itemul nr. 5: „Ce vã place cel mai puåin în activitatea pe care o desfãæuraåi?” Spre deosebire de sursele de satisfacåie, care reprezintã un real suport în procesul de adaptare profesionalã al subiecåilor, sursele de insatisfacåie sunt cele care influenåeazã negativ acest proces, îl întârzie sau chiar îl împiedicã. Astfel, pentru 24,2% dintre subiecåi, factorii de mediu au un impact negativ puternic asupra procesului de adaptare profesionalã („condiåiile meteo”). 24,2% dintre subiecåi considerã cã lucrul peste program, în special datoritã distanåei, a navetei, a modului de planificare a schimbului de turã, reprezintã de asemenea o sursã puternicã de insatisfacåie: ”Programul prelungit, care ajunge uneori la 15 – 16 ore”; 21
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Ministrul Cristian David a inaugura
Page 5 and 6: Unul din obiectivele Poliåiei de F
Page 7 and 8: Management, perfecåionat cu spriji
Page 9 and 10: aprovizionarea cu medicamente a far
Page 11 and 12: Concomitent cu momentul realizãrii
Page 13 and 14: Direcåia de nord a Poliåiei de Fr
Page 15 and 16: când existã anumite suspiciuni. A
Page 17 and 18: de intrare æi æapte de ieæire, u
Page 19: FALS 1 3. PAGINA CU NR.15 ÆI PORÅ
Page 23 and 24: • 3,8% nu au rãspuns la acest it
Page 25 and 26: Nouã conducere sindicalã la SNPPC
Page 27 and 28: SECURITATE MONDIALÃ”: GANIZAÅII
Page 29 and 30: Salonul internaåional de carte jur
Page 31 and 32: Trupele române au purtat greul lup
Page 33 and 34: EXPERIENÅÃ OLANDEZÃ În perioada
Page 35 and 36: Galeria cu zâmbete! :-) BANCURI Un
Page 37 and 38: LEGIS Traducerea oficialã a Regula
Page 39 and 40: PARTEA B PARTEA C [1] [1] [1] [1] N
Page 41 and 42: punctul 1.2.2 prima liniuåã. Pers
Page 43 and 44: de imigraåia ilegalã în vederea

Nr. 10/2007 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?