Nr. 6/2009 - Politia de Frontiera
Nr. 6/2009 - Politia de Frontiera
Nr. 6/2009 - Politia de Frontiera
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Revistã editatã <strong>de</strong> Inspectoratul General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />
MARAMUREÆ – PÃMÂNT AL CREDINÅEI pag. 28<br />
• NR. 6/<strong>2009</strong> • 36 PAGINI<br />
PFR- 145 ani <strong>de</strong> istorie pag. 8
Mesajul<br />
Preæedintelui României Traian Bãsescu, adresat cu<br />
prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Doamnelor æi domnilor poliåiæti <strong>de</strong> frontierã,<br />
Aniversarea „Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române” – sãrbãtoare la care vã rog sã<br />
mã consi<strong>de</strong>raåi prezent sufleteæte – îmi oferã ocazia sã adresez, dumneavoastrã æi<br />
familiilor dumneavoastrã, salutul meu, însoåit <strong>de</strong> aprecieri pozitive cu privire la<br />
rezultatele pe care le-aåi obåinut în în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor <strong>de</strong> a rãspun<strong>de</strong> cerinåelor<br />
societãåii æi <strong>de</strong> a fi în mãsurã sã scoateåi în evi<strong>de</strong>nåã, încã <strong>de</strong> la frontierã, a<strong>de</strong>vãrata<br />
imagine a statului <strong>de</strong> drept æi autentica <strong>de</strong>mocraåie æi civilizaåie a poporului român.<br />
Aveåi întreaga mea consi<strong>de</strong>raåie pentru activitatea pe care o <strong>de</strong>sfãæuraåi ca apãrãtori<br />
ai frontierelor, ai cetãåenilor, ai comunitãåilor.<br />
Anul acesta, sãrbãtorim împreunã împlinirea a 145 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când domnitorul<br />
Alexandru Ioan Cuza a unificat, prin Decretul nr. 893/1864, instituåiile grãnicereæti din Åara Româneascã æi Moldova, punând<br />
bazele unui sistem unitar mo<strong>de</strong>rn <strong>de</strong> pazã a hotarelor åãrii.<br />
Instituåia supravegherii æi apãrãrii frontierelor este tot atât <strong>de</strong> veche pe cât <strong>de</strong> vechi sunt teritoriile pe care æi-a fãurit æi îæi<br />
fãureæte <strong>de</strong>stinul neamul românesc. Perioa<strong>de</strong>le importante ale istoriei poporului român, ca æi marile evenimente ce i-au marcat<br />
ascensiunea au <strong>de</strong>terminat evoluåii semnificative æi transformãri profun<strong>de</strong> în existenåa acestei instituåii. Indiferent <strong>de</strong> forma <strong>de</strong><br />
organizare sau <strong>de</strong>numirea atribuitã – plãieæi, potecaæi, mãrginaæi, cãlãraæi, dorobanåi, grãniceri ori poliåiæti <strong>de</strong> frontierã – cei ce<br />
au lucrat în cadrul acestor structuri au strãjuit întot<strong>de</strong>auna hotarele åãrii æi au participat, când a fost nevoie, alãturi <strong>de</strong> celelalte<br />
foråe naåionale, la lupta pentru apãrarea pãmântului strãmoæesc sau la prevenirea altor activitãåi periculoase la adresa securitãåii<br />
interne, a drepturilor æi libertãåilor cetãåenilor României.<br />
Simåul datoriei, al onoarei æi al curajului <strong>de</strong> care au dat dovadã înaintaæii trebuie sã fie, în prezent, mai mult <strong>de</strong>cât oricând,<br />
însoåit <strong>de</strong> cel al apãrãrii valorilor <strong>de</strong>mocraåiei, respectãrii drepturilor æi libertãåilor cetãåeneæti.<br />
Având ca fundament aceste glorioase tradiåii, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã se prezintã astãzi ca o autoritate <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importantã,<br />
având un mo<strong>de</strong>l instituåional æi profesional <strong>de</strong> sorginte æi vocaåie europeanã, capabilã sã facã faåã cu succes unor misiuni<br />
impuse <strong>de</strong> statutul României <strong>de</strong> åarã membrã a Uniunii Europene æi a Alianåei Nord-Atlantice.<br />
Potenåialul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã a fost dovedit <strong>de</strong> evoluåia profund dinamicã æi ascen<strong>de</strong>ntã a acestei arme, <strong>de</strong> adaptarea<br />
rapidã la schimbãrile frecvente ale mediului <strong>de</strong> securitate intern æi extern, <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>rea meritatã <strong>de</strong> care vã bucuraåi în plan<br />
naåional precum æi <strong>de</strong> prestigiul dobândit în plan internaåional.<br />
Demersurile fãcute pentru ca Uniunea Europeanã sã beneficieze <strong>de</strong> o capacitate extinsã <strong>de</strong> acåiune, în materie <strong>de</strong> libertate,<br />
securitate æi justiåie, pun instituåiile statului român în faåa unor misiuni inedite care vizeazã asigurarea securitãåii comune în<br />
spaåiul european, în care libera circulaåie a persoanelor este asiguratã în conformitate cu mãsurile a<strong>de</strong>cvate privind controlul<br />
frontierelor externe, azilul, prevenirea migraåiei ilegale, prevenirea æi combaterea criminalitãåii transfrontaliere. De aceea,<br />
misiunile instituåiei în care vã <strong>de</strong>sfãæuraåi activitatea dobân<strong>de</strong>sc o importanåã tot mai accentuatã, având ca obiectiv principal<br />
creæterea contribuåiei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã la <strong>de</strong>mersurile <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare a României la Spaåiul Schengen.<br />
Acest fapt solicitã din partea dumneavoastrã un efort susåinut pentru în<strong>de</strong>plinirea obiectivelor cuprinse în Strategia <strong>de</strong><br />
Securitate Naåionalã a României æi Strategia Naåionalã <strong>de</strong> Management Integrat al Frontierei <strong>de</strong> Stat a României în perioada<br />
2007-2010, precum æi pentru implementarea preve<strong>de</strong>rilor Concepåiei integrate <strong>de</strong> pregãtire in domeniul Schengen, potrivit<br />
practicilor statelor din acest spaåiu european.<br />
Îmi exprim încre<strong>de</strong>rea cã întregul personal al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române va acåiona perseverent pentru implementarea<br />
cu succes a unui management proactiv în aæa fel încât sã reuæiåi controlul eficient al fenomenului infracåional transfrontalier<br />
æi sã rãspun<strong>de</strong>åi cu profesionalism exigenåelor <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> noua configuraåie a graniåei estice a Uniunii Europene.<br />
Doamnelor æi domnilor,<br />
În acest moment festiv, vã urez succes <strong>de</strong>plin în în<strong>de</strong>plinirea misiunii dumneavoastrã atât <strong>de</strong> folositoare lumii æi vã adresez<br />
cele mai cal<strong>de</strong> urãri <strong>de</strong> sãnãtate æi <strong>de</strong> împlinire profesionalã.<br />
La mulåi ani!<br />
PREÆEDINTELE ROMÂNIEI<br />
TRAIAN BÃSESCU<br />
2<br />
F R O N T I E R A<br />
M E S A J E - 2 4 I U L I E
Mesajul<br />
Primului-Ministru Emil Boc, adresat cu prilejul Zilei<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Îmi face o <strong>de</strong>osebitã plãcere sã adresez astãzi un mesaj <strong>de</strong> felicitare poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã din România, categorie profesionalã cu rãspun<strong>de</strong>ri mari æi rol important în<br />
evi<strong>de</strong>nåierea imaginii åãrii noastre ca stat <strong>de</strong> drept æi <strong>de</strong>mocraåie autenticã.<br />
În aceastã zi aniversarã, este bine sã ne reamintim cã datorãm ordinea æi liniætea<br />
publicã la graniåele åãrii poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, acest filtru <strong>de</strong> protecåie care vegheazã<br />
asupra siguranåei populaåiei, eliminând pericole <strong>de</strong> toate tipurile. Fie cã este vorba<br />
<strong>de</strong> combaterea traficului ilegal <strong>de</strong> droguri sau arme, fie <strong>de</strong> traficul <strong>de</strong> carne vie, sau<br />
<strong>de</strong> alte situaåii <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grave, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sunt prezenåi la datorie æi<br />
vegheazã pentru noi toåi.<br />
Profesionalismul vostru meritã sã fie recunoscut æi apreciat, mai ales în contextul în<br />
care, <strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong> doi ani, România reprezintã frontiera esticã a spaåiului comunitar<br />
european. Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a trebuit sã se adapteze noilor responsabilitãåi, fãcând faåã cu brio acestei provocãri, <strong>de</strong> aceea<br />
este salutar efortul poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã în mo<strong>de</strong>rnizarea æi adaptarea la cerinåele comunitãåii europene.<br />
În calitate <strong>de</strong> prim-ministru, apreciez Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã pentru modul în care îæi exercitã atribuåiile cu privire la<br />
supravegherea æi controlul trecerii frontierei <strong>de</strong> stat, prevenirea æi combaterea migraåiei æi a criminalitãåii transfrontaliere, dar<br />
æi profesionalismul, competenåa æi integritatea angajaåilor sãi.<br />
Astãzi, în zi <strong>de</strong> sãrbãtoare pentru dvs., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, vã adresez cele mai cal<strong>de</strong> urãri <strong>de</strong> satisfacåii æi împliniri, atât<br />
pe plan profesional cât æi pe plan personal.<br />
PRIM-MINISTRU,<br />
EMIL BOC<br />
Mesajul<br />
Viceprim-Ministrului, Ministrul Administraåiei<br />
æi Internelor Dan Nica,<br />
adresat cu prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
În acest moment aniversar, la 145 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> existenåã instituåionalã, doresc sã<br />
felicit Poliåia <strong>de</strong> Frontierã pentru modul în care æi-a fãcut datoria, pentru modul în<br />
care a apãrat valorile naåionale care, <strong>de</strong> câåiva ani, coincid cu cele europene.<br />
Æi când felicit Poliåia <strong>de</strong> Frontierã mã gân<strong>de</strong>sc la în<strong>de</strong>lungata sa tradiåie istoricã, la<br />
transformãrile pe care le-a suferit <strong>de</strong>-a lungul timpului, prin evoluåia <strong>de</strong> la medievalii<br />
plãieæi, potecaæi sau mãrginaæi la poliåistul <strong>de</strong> frontierã actual, martorul maturitãåii<br />
instituåionale al acestei importante structuri.<br />
În prezent, responsabilitatea care revine Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã este cu atât mai mare<br />
cu cât graniåa României este frontierã a Uniunii Europene, iar datoria dumneavoastrã<br />
este <strong>de</strong> a asigura spaåiul <strong>de</strong> Libertate, Securitate æi Justiåie pentru cele peste 500 <strong>de</strong><br />
milioane <strong>de</strong> cetãåeni europeni.<br />
A<strong>de</strong>rarea României la Spaåiul Schengen este aproape <strong>de</strong> concretizare, ceea ce presupune cã, în câåiva ani, graniåele naåionale<br />
cu åãrile Uniunii Europene vor dispãrea. Nu am nici o îndoialã cã veåi face faåã cu brio noilor provocãri, prin profesionalismul<br />
æi <strong>de</strong>dicarea <strong>de</strong> care aåi dat dovadã <strong>de</strong> multe ori.<br />
<strong>Frontiera</strong> românã este supusã la numeroase provocãri, în special migraåie ilegalã, contrabandã cu produse contrafãcute,<br />
trafic <strong>de</strong> droguri sau <strong>de</strong> maæini. Este esenåial ca acestor provocãri, din ce în ce mai numeroase, sã li se rãspundã pe mãsurã.<br />
În lupta cu infracåionalitatea, din acest an, România are ca sprijin cel mai performant sistem <strong>de</strong> supraveghere din Europa<br />
pentru supravegherea operativã la Marea Neagrã, sistemul SCOMAR.<br />
România îæi întãreæte, astfel, statutul <strong>de</strong> partener <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re al Uniunii Europene, iar potenåialul geo-strategic este valorificat<br />
prin siguranåa pe care o creeazã la graniåa <strong>de</strong> est a Uniunii Europene, prin combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere specifice<br />
la Marea Neagrã.<br />
Vã doresc succes în misiuni, sãnãtate æi putere <strong>de</strong> muncã!<br />
„La Mulåi Ani!”<br />
VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR,<br />
DAN NICA<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
M E S A J E - 2 4 I U L I E 3
Mesajul<br />
preæedintelui Senatului Mircea Geoanã,<br />
adresat cu prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Sunt onorat sã adresez un mesaj <strong>de</strong> felicitare æi <strong>de</strong> încurajare pentru reprezentanåii<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã cu prilejul aniversãrii a 145 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la unificarea corpurilor<br />
<strong>de</strong> grãniceri din Moldova æi Åara Româneascã.<br />
Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã are o puternicã însemnãtate istoricã pentru toåi românii,<br />
nu numai pentru cei ce poartã cu <strong>de</strong>mnitate æi onoare uniforma acestei instituåii.<br />
Prin unirea structurilor <strong>de</strong> grãniceri din Moldova æi Åara Româneascã, la 24 iulie<br />
1864, Alexandru Ioan Cuza a fãcut un pas important pe calea formãrii statului român<br />
mo<strong>de</strong>rn.<br />
Unirea corpurilor <strong>de</strong> grãniceri a fost nu doar un act administrativ, ci æi un gest <strong>de</strong><br />
valoare simbolicã pentru toåi românii. Alexandru Ioan Cuza a arãtat cã acele lucruri<br />
care ne <strong>de</strong>spart trebuie sã ne uneascã sub semnul solidaritãåii æi al unitãåii. Aceste<br />
principii sunt extrem <strong>de</strong> actuale æi astãzi, iar evocarea acestui moment important din<br />
istoria României trebuie sã fie o chemare la responsabilitate æi <strong>de</strong>votament atât pentru politicieni, cât æi pentru cei ce formeazã<br />
astãzi Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã.<br />
Munca unui poliåist <strong>de</strong> frontierã nu a fost niciodatã uæoarã. Poziåia României æi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea åãrii noastre cãtre Europa<br />
Occi<strong>de</strong>ntalã sunt provocãri dificile, care necesitã profesionalism, perseverenåã æi eficienåã.<br />
În acest context, securizarea frontierelor æi obåinerea unor rezultate tot mai bune la nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã au constituit<br />
un argument important în procesul <strong>de</strong> integrare europeanã a României æi sunt sigur cã vor conduce cãtre a<strong>de</strong>rarea la spaåiul<br />
Schengen în 2011.<br />
Astãzi ne aflãm într-un moment dificil, în care criza economicã mondialã poate accentua unele fenomene ce pun în pericol<br />
atât siguranåa naåionalã, cât æi obiectivele strategice ale României. Am încre<strong>de</strong>re cã Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã va rãspun<strong>de</strong><br />
cu promptitudine acestor fenomene æi va în<strong>de</strong>plini cu <strong>de</strong>mnitate æi profesionalism responsabilitatea <strong>de</strong> gardian al frontierelor<br />
rãsãritene ale Uniunii Europene.<br />
În acest <strong>de</strong>mers æi în munca foarte importantã pe care o <strong>de</strong>sfãæuraåi pentru siguranåa cetãåenilor, vã asigur <strong>de</strong> toatã susåinerea<br />
æi aprecierea instituåiilor statului român.<br />
Cu sinceritate,<br />
MIRCEA GEOANÃ,<br />
PREÆEDINTELE SENATULUI<br />
Mesajul<br />
doamnei Roberta Anastase, preæedintele Camerei Deputaåilor,<br />
adresat cu prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Doamnelor æi domnilor,<br />
Aceastã instituåie a reuæit, <strong>de</strong>-a lungul existenåei sale, sã slujeascã åara cu <strong>de</strong>votament,<br />
competenåã æi spirit <strong>de</strong> sacrificiu.<br />
Provocãrile la care Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a reuæit sã facã faåã cu brio sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
complexe. <strong>Frontiera</strong> este un loc cu totul special. Este un loc în care ceva se terminã æi<br />
altceva începe. Este un loc care <strong>de</strong>sparte douã lumi, dar æi unul care uneæte culturi, societãåi,<br />
mentalitãåi diferite. Dar æi un loc în care, <strong>de</strong> multe ori, criminalitatea îæi face simåitã prezenåa<br />
cu agresivitate. De aceea, toåi cei care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea aici, trebuie sã aibã abilitãåi<br />
<strong>de</strong>osebite, iar lucrãtorii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã au <strong>de</strong>monstrat cã <strong>de</strong>åin aceste calitãåi.<br />
Concret, pot spune cã, în fiecare zi, contribuiåi, fiecare dintre dumneavoastrã, la<br />
<strong>de</strong>mersurile <strong>de</strong> intrare a României în spaåiul Schengen, cã aåi reuæit, începând cu anul<br />
2007, sã treceåi cu brio examenul <strong>de</strong> frontierã exterioarã a Uniunii Europene.<br />
Ætiu cã fiecare lucrãtor al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã are responsabilitãåi crescute în ceea ce<br />
priveæte combaterea criminalitãåii transfrontaliere. Æi fiecare este conætient <strong>de</strong> complexitatea acestor responsabilitãåi, fie cã este vorba<br />
<strong>de</strong> reåelele <strong>de</strong> migraåie clan<strong>de</strong>stinã, fie cã este vorba <strong>de</strong> contrabandã sau trafic <strong>de</strong> persoane.<br />
Sunt convinsã cã, în fiecare zi, <strong>de</strong>puneåi toate eforturile pentru a ieæi învingãtori din acestã luptã plinã <strong>de</strong> riscuri.<br />
Acum, când se împlinesc 145 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la înfiinåarea <strong>de</strong> cãtre Alexandru Ioan Cuza a serviciului <strong>de</strong> frontierã a Moldovei unite<br />
cu Åara Româneascã, doresc sã urez fiecãruia dintre dumneavoastrã cele mai bune urãri <strong>de</strong> sãnãtate, <strong>de</strong> fericire æi <strong>de</strong> împlinire a<br />
tuturor dorinåelor.<br />
Cu <strong>de</strong>osebit respect,<br />
ROBERTA ALMA ANASTASE,<br />
PREÆEDINTE CAMERA DEPUTAÅILOR<br />
4<br />
F R O N T I E R A<br />
M E S A J E - 2 4 I U L I E
Mesajul<br />
domnului George Cristian Maior,<br />
Directorul Serviciului Român <strong>de</strong> Informaåii adresat cu<br />
prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Doamnelor æi domnilor poliåiæti <strong>de</strong> frontierã,<br />
Cu ocazia aniversãrii a 145 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> existenåã a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, îmi<br />
revine onoarea <strong>de</strong> a vã transmite un cãlduros salut, însoåit <strong>de</strong> aprecieri pozitive pentru<br />
activitatea <strong>de</strong>osebitã pe care o <strong>de</strong>sfãæuraåi.<br />
Având ca fundament glorioasele tradiåii ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã reprezintã astãzi o autoritate <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importantã în sistemul securitãåii<br />
naåionale, un mo<strong>de</strong>l instituåional æi profesional cu vocaåie europeanã, capabilã sã facã faåã<br />
cu succes misiunilor impuse <strong>de</strong> statutul României <strong>de</strong> åarã membrã a Uniunii Europene æi<br />
a Alianåei Nord-Atlantice.<br />
Dupã un amplu proces <strong>de</strong> transformãri la nivelul societãåii româneæti, la care am<br />
contribuit cu toåii, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã este, astãzi, o instituåie maturã æi solidã a statului<br />
român, adaptatã la realitãåile unei lumi în continuã schimbare æi <strong>de</strong>mnã <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>rea pe care principalii factori <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie în stat,<br />
societatea româneascã æi partenerii externi i-o acordã.<br />
Parteneriatul instituåional dintre Serviciul Român <strong>de</strong> Informaåii æi Poliåia <strong>de</strong> Frontierã dove<strong>de</strong>æte un potenåial <strong>de</strong> cooperare <strong>de</strong>osebit,<br />
axat pe o evoluåie dinamicã æi ascen<strong>de</strong>ntã a relaåiilor dintre cele douã instituåii, adaptate la schimbãrile frecvente ale mediului <strong>de</strong><br />
securitate intern æi extern.<br />
Îmi exprim încre<strong>de</strong>rea cã alãturi <strong>de</strong> Serviciul Român <strong>de</strong> Informaåii întregul personal al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române va acåiona cu<br />
profesionalism pentru combaterea fenomenului infracåional transfrontalier, în contextul exigenåelor <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> noua configuraåie<br />
a graniåei estice a Uniunii Europene.<br />
Doamnelor æi Domnilor,<br />
În acest moment aniversar, vã urez succes în în<strong>de</strong>plinirea misiunii dumneavoastrã æi vã adresez cele mai cal<strong>de</strong> urãri <strong>de</strong> sãnãtate<br />
æi <strong>de</strong> împlinire profesionalã.<br />
La mulåi ani!<br />
GEORGE CRISTIAN MAIOR,<br />
DIRECTORUL SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAÅII<br />
Mesajul<br />
domnului Mihai-Rãzvan Ungureanu,<br />
Directorul Serviciului <strong>de</strong> Informaåii Externe,<br />
adresat cu prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Ziua <strong>de</strong> 24 iulie îmi oferã <strong>de</strong>osebita plãcere <strong>de</strong> a transmite celor care vegheazã<br />
frontierele åãrii cele mai sincere felicitãri pentru eforturile susåinute în direcåia creãrii<br />
unui cadru <strong>de</strong> siguranåã æi liniæte pentru cetãåenii României.<br />
Patriotismul, loialitatea æi angajamentul fãrã echivoc în serviciul României<br />
<strong>de</strong>mocratice ale poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã au contribuit <strong>de</strong>finitoriu la succesele înregistrate<br />
<strong>de</strong> åara noastrã pânã în prezent.<br />
La 145 ani <strong>de</strong> la înfiinåarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, remarc în mod firesc cã atitudinea<br />
profesionistã, constructivã <strong>de</strong>monstratã în apãrarea æi promovarea interesului naåional<br />
sunt trãsãturile <strong>de</strong>finitorii ale celor care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în aceastã instituåie.<br />
Consolidarea poziåiei åãrii noastre într-un sistem eficient æi stabil <strong>de</strong> securitate colectivã a presupus æi presupune în<br />
continuare o colaborare trainicã æi eficientã în cadrul sistemului naåional <strong>de</strong> apãrare.<br />
În acest context doresc, în mod special, sã subliniez eficienåa relaåiei noastre în domeniul ameninåãrilor asimetrice, un<strong>de</strong><br />
complementaritatea activitãåilor pe care le <strong>de</strong>sfãæurãm este cel mai bine reprezentatã.<br />
Împãrtãæind bucuria acestui moment aniversar, precom æi satisfacåia bunelor relaåii existente între instituåiile noastre, doresc<br />
sã urez Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române mult succes în rezolvarea sarcinilor <strong>de</strong> mare rãspun<strong>de</strong>re care îi revin.<br />
La mulåi ani!<br />
MIHAI-RÃZVAN UNGUREANU,<br />
DIRECTORUL SERVICIULUI DE INFORMAÅII EXTERNE<br />
F R O N T I E R A<br />
M E S A J E - 2 4 I U L I E<br />
5
Mesajul<br />
secretarului <strong>de</strong> stat, æef al Departamentului Ordine æi<br />
Siguranåã Publicã, chestor <strong>de</strong> poliåie Cristian Fãiniæi,<br />
adresat cu prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
În perioa<strong>de</strong>le marilor provocãri pe care Ministerul Administraåiei æi Internelor le-a traversat,<br />
sistemul <strong>de</strong> siguranåã publicã din România ar fi fost greu <strong>de</strong> imaginat fãrã Poliåia <strong>de</strong> Frontierã.<br />
În fiecare an, bilanåul acestei structuri, cu un specific aparte între cele ale Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor, a evi<strong>de</strong>nåiat rezultate importante care au contribuit pe <strong>de</strong>plin la<br />
realizarea unui climat <strong>de</strong> siguranåã între hotarele åãrii.<br />
O graniåã sigurã înseamnã <strong>de</strong> doi ani încoace æi o responsabilitate în plus – cea datã <strong>de</strong><br />
statutul <strong>de</strong> åarã membrã a unei mari familii europene în rândul cãreia ne-am integrat, æi prin<br />
susåinerea ori contribuåia poliåiætilor români <strong>de</strong> frontierã.<br />
Din aceastã perspectivã, provocãrile nu s-au încheiat, iar a<strong>de</strong>rarea în Spaåiul Schengen rãmâne unul dintre obiectivele care pot<br />
fi în<strong>de</strong>plinite prin contribuåia aceloraæi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã.<br />
Implementarea SISTEMULUI COMPLEX DE OBSERVARE, SUPRAVEGHERE ÆI CONTROL AL TRAFICULUI LA MAREA NEAGRÃ<br />
reprezintã un <strong>de</strong>mers important înspre viitoarea apartenenåã la Spaåiul Schengen.<br />
Semnalul dat, astfel, Uniunii Europene este cã suntem hotãrâåi ca, prin combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere specifice la<br />
Marea Neagrã, sã contribuim activ la crearea Spaåiului European <strong>de</strong> Justiåie æi Libertate.<br />
În acelaæi scop, reorganizarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã aduce un plus <strong>de</strong> eficienåã, având în ve<strong>de</strong>re cã, între åãrile membre Schengen,<br />
vor fi ridicate controalele la frontierele interne.<br />
Am convingerea cã poliåiætii <strong>de</strong> frontierã vor æti sã rãspundã noilor necesitãåi pentru cã, întot<strong>de</strong>auna, au dovedit flexibilitate æi<br />
adaptabilitate în faåa schimbãrilor.<br />
Nu va fi uæor, dar calitãåile pe care le au cei care fac parte din aceastã entitate profesionalã sunt un fundament real pentru marile<br />
provocãri. Iar ceea ce facem, astãzi, se va reflecta, mâine, în viitorul celor care ne vor urma.<br />
Doresc sã vã mulåumesc în mod <strong>de</strong>osebit pentru efortul <strong>de</strong>pus æi vreau sã ætiåi cã mã preocupã soarta fiecãruia dintre dumneavoastrã,<br />
precum æi <strong>de</strong>stinul structurii din care faceåi parte.<br />
La mulåi ani tuturor angajaåilor, indiferent <strong>de</strong> ierarhie, mult noroc æi numeroase împliniri în viaåa personalã æi profesionalã!<br />
Mesajul<br />
secretarului <strong>de</strong> stat, æef al Departamentului Schengen<br />
din cadrul M.A.I., Æerban Nicolae,<br />
adresat cu prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Aæa cum aratã æi numele, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã este structura publicã aflatã în prima linie a<br />
autoritãåii statale a României. Ætim cã a<strong>de</strong>rarea la Spaåiul Schengen a åãrii noastre cere efort<br />
æi implicare din partea mai multor autoritãåi ale statului, dar mai ales din partea Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor. În cadrul M.A.I., rolul primordial revine Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã,<br />
structurã ce are nivelul <strong>de</strong> instruire æi profesionalism cerut <strong>de</strong> exigenåele Schengen.<br />
Anul 2007 va rãmâne pentru tot<strong>de</strong>auna anul intrãrii noastre în Uniunea Europeanã. Anul<br />
2011 trebuie sã intre în istorie ca anul intrãrii României în spaåiul Schengen. Pentru acest<br />
obiectiv, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã <strong>de</strong>åine poziåia – cheie. Dupã primele trei vizite <strong>de</strong> evaluare,<br />
cooperarea poliåieneascã, protecåia datelor personale æi vize, începând cu septembrie intrã<br />
în focul misiunilor <strong>de</strong> experåi æi Poliåia <strong>de</strong> Frontierã – mai întâi cu frontiera maritimã, apoi<br />
cea aerianã æi, anul viitor, frontiera terestrã.<br />
Efortul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare este al tuturor autoritãåilor implicate în gestiunea problemelor aferente cerinåelor Schengen. Între acestea, aæa<br />
cum aratã, Ministerul Administraåiei æi Internelor, în primul rând prin Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, trebuie sã-æi asume rolul <strong>de</strong> catalizator al<br />
proceselor <strong>de</strong> transformare instituåionalã. Cu toate acestea, nu pentru un obiectiv imediat, a<strong>de</strong>rarea la spaåiul Schengen, ci pe termen<br />
lung, în acord cu datoria sacrã faåã <strong>de</strong> åarã, avem obligaåia <strong>de</strong> a respecta cu exigenåã æi profesionalism mecanismele <strong>de</strong> armonizare<br />
æi eficientizare a controlului æi supravegherii frontierelor României cu cerinåele consacrate <strong>de</strong> sistemul Schengen.<br />
În ceea ce mã priveæte, am convingerea cã, atât Ministerul Administraåiei æi Internelor, în ansamblu sãu, cât mai ales, Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã, se mobilizeazã æi se implicã la standar<strong>de</strong>le cele mai ridicate în activitatea curentã.<br />
La acest moment aniversar, vã rog sã-mi permiteåi sã adresez tuturor lucrãtorilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã urãrile mele <strong>de</strong> sãnãtate,<br />
felicitãri pentru eforturile <strong>de</strong>puse æi cele mai bune gânduri familiilor acestora.<br />
La Mulåi Ani Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române!<br />
6<br />
F R O N T I E R A<br />
M E S A J E - 2 4 I U L I E
Mesajul Procurorului General al României,<br />
Laura Codruåa Kövesi, adresat cu prilejul Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Doamnelor æi domnilor,<br />
Sãrbãtorirea „Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã” îmi oferã prilejul <strong>de</strong> a<br />
vã transmite din partea colegilor procurori un mesaj <strong>de</strong> apreciere<br />
pentru activitatea pe care o <strong>de</strong>sfãæuraåi.<br />
Noul statut al României <strong>de</strong> membru al Uniunii Europene a<br />
condus æi la o schimbare a parametrilor în care se <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
lupta <strong>de</strong> combatere a fenomenului infracåional în contextul liberei<br />
circulaåii a mãrfurilor æi persoanelor. Dispariåia evi<strong>de</strong>nåelor <strong>de</strong><br />
tranzit frontalier în interiorul statelor membre poate duce<br />
æi la încercãri <strong>de</strong> pãtrun<strong>de</strong>re în åara noastrã a grupãrilor <strong>de</strong><br />
criminalitate organizatã internaåionale.<br />
Acest nou context va trebui sã contribuie la îmbunãtãåirea<br />
relaåiilor <strong>de</strong> cooperare între procuror æi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã în<br />
echipe mixte æi cu participarea sporitã a ofiåerilor <strong>de</strong> legãturã,<br />
care au menirea <strong>de</strong> a asigura gestionarea fluxului informaåional<br />
<strong>de</strong> interes operativ.<br />
În aceste condiåii, operativitatea nu va mai reprezenta un<br />
indicator statistic ci un factor esenåial în soluåionarea unei cauze<br />
penale indiferent <strong>de</strong> complexitatea acesteia.<br />
Avem o åintã comunã, respectiv combaterea fenomenului<br />
infracåional, care începe, practic, cu munca celui care este sesizat<br />
cu sãvâræirea unei fapte antisociale.<br />
În acest context, percepåia publicã asupra celor douã instituåii<br />
este nediferenåiatã, iar bilanåul fiecãrei instituåii se reflectã în mod<br />
direct în rezultatele celeilalte.<br />
Niciodatã nu vom putea spune cã parchetul are rezultate<br />
bune, fãrã ca poliåia sã nu aibã rezultate bune.<br />
Din constatãrile mele, atât ca procuror operativ cât æi în calitate<br />
<strong>de</strong> procuror general, pot spune cã relaåia dintre parchet æi poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã se <strong>de</strong>sfãæoarã în limitele prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
Existã cazuri, æi nu puåine,<br />
în care poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
æi procurorii pun pe primul<br />
plan interesul profesional <strong>de</strong> a<br />
soluåiona, chiar în <strong>de</strong>trimentul<br />
familiei, cauze pentru care<br />
nimeni nu le va oferi lauri.<br />
Aceasta nu trebuie sã ne<br />
<strong>de</strong>scurajeze în a ne face cu<br />
a<strong>de</strong>varat profesia æi a gãsi din<br />
când în când mãcar cuvinte<br />
<strong>de</strong> laudã.<br />
Din acest motiv, apreciez<br />
relaåia <strong>de</strong> colaborare existentã<br />
între structurile <strong>de</strong> combatere a criminalitãåii organizate<br />
ale parchetului æi poliåiei <strong>de</strong> frontierã æi cred cã ar fi utilã<br />
generalizarea modului <strong>de</strong> lucru folosit în aceste structuri.<br />
În acest fel, noåiunea <strong>de</strong> echipã investigativã este o realitate<br />
æi mi-aæ dori ca acest tip <strong>de</strong> anchete, cu echipe comune <strong>de</strong><br />
investigaåii, sã existe æi sã fie la fel <strong>de</strong> eficiente æi în alte structuri<br />
ale Ministerului Public æi ale poliåiei.<br />
Pornindu-se <strong>de</strong> la aceastã experienåã pozitivã trebuie sã<br />
cãutãm acele soluåii care sã conducã la creæterea celeritãåii æi<br />
calitãåii în soluåionarea cauzelor penale instrumentate.<br />
Sunt convinsã cã Poliåia <strong>de</strong> Frontierã se va manifesta în<br />
orice situaåie ca o instituåie profesionistã æi pregãtitã sã rãspundã<br />
provocãrilor actuale.<br />
Vã felicit pentru activitatea <strong>de</strong>pusã æi vã fac aceeaæi urare pe<br />
care o fac æi colegilor procurori: sã vã faceåi datoria cu pasiune<br />
æi nu cu patimã.<br />
Mesajul inspectorului general al PFR,<br />
chestor principal <strong>de</strong> poliåie dr. Nelu Pop<br />
În fiecare an, ziua <strong>de</strong> 24 iulie are o însemnãtate <strong>de</strong>osebitã pentru noi, cei ce slujim aceastã<br />
Armã, ca æi pentru înaintaæii noætri. Anul acesta sãrbãtorim 145 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când domnitorul<br />
Alexandru Ioan Cuza a unificat, prin semnarea Decretului nr. 893/ 24 iulie 1864, cele douã<br />
instituåii grãnicereæti <strong>de</strong> la frontiera dintre Moldova æi Åara Româneascã, consfinåindu-se astfel<br />
contopirea Principatelor Române. La acel moment æi-a împlinit <strong>de</strong>stinul, prin <strong>de</strong>votament æi<br />
jertfã, o armã recunoscutã între structurile <strong>de</strong> elitã ale proaspãt constituitei pe atunci oætiri a<br />
Principatelor Unite.<br />
Din acel moment æi pânã în prezent instituåia a trecut prin numeroase transformãri, fiind<br />
nevoitã permanent sã se adapteze cerinåelor <strong>de</strong> protecåie a frontierei æi siguranåei cetãåenilor.<br />
Contextul internaåional ne-a <strong>de</strong>terminat, <strong>de</strong> fiecare datã, sã armonizãm legislaåia æi metodologia,<br />
pentru a fi capabili sã gestionãm æi sã asigurãm securizarea frontierelor României dar æi a Uniunii<br />
Europene.<br />
A<strong>de</strong>rarea la Uniunea Europeanã a fost un obiectiv încheiat cu succes în urmã cu aproape<br />
3 ani, la care au pus umãrul toåi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. Noul context internaåional <strong>de</strong> A<strong>de</strong>rare la<br />
Schengen ne obligã, <strong>de</strong> asemenea, sã continuãm sã oferim siguranåã în atingerea obiectivelor stabilite, printr-o adaptare instituåionalã<br />
care trebuie sã åinã seamã <strong>de</strong> contextul european. Noua a<strong>de</strong>rare va presupune, <strong>de</strong> aceastã datã, æi <strong>de</strong>sfiinåarea practicã a frontierelor<br />
cu statele membre ale Uniunii Europene, fapt ce va avea consecinåe pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ce-æi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea la aceste<br />
frontiere. Sunt convins cã oamenii legii vor fi apåi sã se adapteze din mers noului context æi cã vor dovedi flexibilitate æi adaptabilitate.<br />
Chiar dacã nu va fi uæor, sunt convins cã fiecare poliåist <strong>de</strong> frontierã va face faåã oricãrei provocãri.<br />
Nu cu mult timp în urmã, pentru optimizarea structurilor, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a trebuit sã treacã printr-o restructurare ce a dus la<br />
<strong>de</strong>sfiinåarea direcåiilor teritoriale æi transferarea a 897 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã cãtre structuri ale Poliåiei Naåionale.<br />
Tot în acest an, unul dintre cele mai ambiåioase proiecte internaåionale <strong>de</strong> securitate æi cooperare la Marea Neagrã a fost inaugurat<br />
<strong>de</strong> cãtre PFR la Constanåa. Prin Sistemul Complex <strong>de</strong> Observare, Supraveghere æi Control al Traficului la Marea Neagrã (SCOMAR),<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi România capãtã noi valenåe pe plan internaåional în lupta cu infracåionalitatea, întãrind securitatea la graniåa<br />
<strong>de</strong> rãsãrit a Uniunii Europene.<br />
Securizarea frontierelor României æi combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere se subscriu angajamentelor æi acåiunilor pe care<br />
le-am <strong>de</strong>marat pe diverse planuri, <strong>de</strong>monstrând calitatea <strong>de</strong> apãrãtori ai ordinii publice în domeniile <strong>de</strong> competenåã.<br />
Trebuie sã dovedim cã suntem capabili sã asigurãm siguranåa æi ordinea publicã la frontiere æi cã putem face parte dintr-o Europã<br />
unitã, garantã a securitãåii, libertãåii æi protecåiei drepturilor cetãåeneæti.<br />
Dragi colegi, la ceas aniversar vã felicit, atât pe dumneavoastrã, cei care v-aåi <strong>de</strong>dicat viaåa carierei <strong>de</strong> reprezentant al legalitãåii<br />
ordinii æi liniætii la frontiere, cât æi pe membrii familiei dumneavoastrã æi toåi cei care v-au fost æi vã sunt aproape æi vã urez multã<br />
sãnãtate, fericire æi putere <strong>de</strong> muncã!<br />
„La mulåi ani!”<br />
F R O N T I E R A<br />
M E S A J E - 2 4 I U L I E 7
145 ani <strong>de</strong> istorie<br />
Mãrturiile istorice <strong>de</strong>monstreazã, incontestabil, cã instituåia<br />
apãrãrii frontierelor a existat din cele mai vechi timpuri,<br />
cunoscând o serie <strong>de</strong> transformãri æi perfecåionãri pânã s-a<br />
ajuns la actuala structurã organizatoricã. Indiferent <strong>de</strong> forma <strong>de</strong><br />
organizare æi <strong>de</strong>numire - plãieæi, potecaæi, mãrginaæi, cordonaæi,<br />
cãlãraæi, martologi, dorobanåi, grãniceri, poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
- întot<strong>de</strong>auna conåinutul misiunilor a fost acelaæi, cu anumite<br />
particularitãåi, în funcåie <strong>de</strong> caracterul perioa<strong>de</strong>i istorice existente:<br />
în timp <strong>de</strong> pace strãjuirea hotarelor, prevenirea activitãåilor ilegale<br />
la adresa siguranåei interne, pornind <strong>de</strong> la graniåã, a intereselor<br />
externe ale åãrii, iar, în timp <strong>de</strong> rãzboi, participarea, alãturi <strong>de</strong><br />
celelalte foråe combatante, la lupta pentru apãrarea pãmântului<br />
strãmoæesc.<br />
Aceastã instituåie este tot atât <strong>de</strong> veche pe cât <strong>de</strong> vechi sunt<br />
teritoriile pe care s-au aæezat æi trãit strãmoæii noætri, manifestânduse<br />
în funcåie <strong>de</strong> perioada istoricã în care a existat æi în<strong>de</strong>plinind<br />
misiunile conform intereselor momentului parcurs.<br />
PAZA GRANIÅELOR ÎN PERIOADA ANTICÃ<br />
Tracii aæezau posturi pe înãlåimile dominante pentru<br />
a semnala apariåia unor invadatori, folosind ca mijloc <strong>de</strong><br />
avertizare, în<strong>de</strong>osebi, focul. La încruciæãrile <strong>de</strong> drumuri se<br />
vãmuiau produsele negustorilor strãini care întreåineau schimburi<br />
comerciale cu bãætinaæii.<br />
În timpul lui Decebal, principalele cãi <strong>de</strong> comunicaåie au<br />
fost întãrite cu cetãåi prevãzute cu æanåuri <strong>de</strong> apãrare, maluri <strong>de</strong><br />
pãmânt æi garduri din lemn æi piatrã. Mãsurile luate <strong>de</strong> iscusitul<br />
conducãtor dac Decebal sunt apreciate <strong>de</strong> generalul Targe în<br />
lucrarea sa „La gar<strong>de</strong> <strong>de</strong> nos frontieres“ (1930), lucrare care<br />
trateazã distinct modul æi proce<strong>de</strong>ele pe care trebuie sã le<br />
foloseascã aceastã activitate. În Dacia Romanã, paza hotarelor<br />
consta dintr-un sistem <strong>de</strong> limesuri, fortificaåii, castre æi tabere<br />
situate pe graniåã.<br />
Dupã apariåia statelor feudale româneæti æi înviorarea<br />
schimburilor economice cu åãrile din jur: Rusia, Polonia, Ungaria,<br />
Austria a apãrut<br />
o preocupare<br />
constantã pentru<br />
asigurarea<br />
drumurilor <strong>de</strong><br />
comerå, aplicarea<br />
sistemului<br />
vamal, apãrarea<br />
punctelor vamale<br />
æi prevenirea comeråului clan<strong>de</strong>stin.<br />
Vreme în<strong>de</strong>lungatã, sistemul <strong>de</strong> pazã æi apãrare a hotarelor<br />
a revenit cetãåilor <strong>de</strong> la margine. Încã în primii ani <strong>de</strong> domnie,<br />
Mircea cel Bãtrân a construit o cetate la Giurgiu, în care a aæezat<br />
„ strãji ca sã vegheze la tot ce se întâmplã dincolo <strong>de</strong> apã“ æi una<br />
la Turnu, edificatã pe ruinele unei cetãåi mult mai vechi.<br />
De asemenea, Ætefan cel Mare, organizând armata<br />
moldoveanã, a înfiinåat „mãrginaæii“ care, plasaåi la marginea<br />
åãrii, aveau datoria „sã <strong>de</strong>a <strong>de</strong> ætire când åara era ameninåatã cu<br />
invazii din afarã“. În timpul lui Mihai Viteazul existau, pe aceastã<br />
linie, „steagurile <strong>de</strong> cãlãraæi“ (cãlãraæii <strong>de</strong> margine), plasate în<br />
localitãåile <strong>de</strong> graniåã. Marele istoric Constantin Giurescu, privitor<br />
la organizarea æi dispunerea punctelor vamale, preciza cã acestea<br />
erau puncte <strong>de</strong> vamã la hotare sau în apropierea lor, aæadar la<br />
intrarea mãrfurilor în åarã, æi puncte <strong>de</strong> vamã în interior, în oraæele<br />
æi târgurile mai însemnate, în primul rând, evi<strong>de</strong>nt, în capitalele<br />
respective (ex.: Brãila, Giurgiu, Turnu, Calafat, Severin, Tighina,<br />
Cetatea Albã, Tecuci, Putna, Trotuæ, Moldoviåa). Pe la anul 1690,<br />
domnitorul Constantin Brâncoveanu, tot în Åara Româneascã,<br />
înfiinåeazã un corp distinct al graniåelor - „martologii“ - care,<br />
alãturi <strong>de</strong> plãieæii din 230 <strong>de</strong> sate æi pãråi <strong>de</strong> sate, asigurau paza<br />
trecerilor peste Dunãre æi munte.<br />
Dupã pacea <strong>de</strong> la Kuciuk-Kainargi (1774), în serviciul pazei<br />
pe Dunãre apar mici vase <strong>de</strong> patrulare. O anaforã domneascã<br />
adresatã vãtãæeilor <strong>de</strong> la fruntarii, din aceastã epocã, <strong>de</strong>monstreazã<br />
seriozitatea cu care autoritatea centralã trata serviciul <strong>de</strong> pazã la<br />
frontierã: „nizamul (paza n.n.) marginei æi a intrãrilor åãrii este<br />
o treabã din cele mai importante æi mai dintâi la datoria noastrã<br />
care ne sileæte pururea ziua æi noaptea sã fie bine pãzitã... pe<br />
toate drumurile mari æi mici æi la fiecare potecã sã aveåi potecaæi<br />
<strong>de</strong>plini...“. Tot acum, din consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> ordine internã, s-a<br />
realizat o reglementare riguroasã a trecerilor peste frontierã,<br />
introducându-se, pentru prima datã, paæaportul (1782).<br />
FRONTIERELE, ÎN TRANSILVANIA MEDIEVALÃ<br />
În ce priveæte sistemul <strong>de</strong> pazã în Transilvania, acesta a<br />
evoluat în mod oarecum diferit, datoritã faptului cã s-a aflat sub<br />
dominaåie strãinã. Pe lângã misiunile specifice, cei <strong>de</strong> la fruntarii<br />
aveau æi sarcini <strong>de</strong> blocare a plecãrii unor pãturi <strong>de</strong> români sãraci<br />
dincolo <strong>de</strong> Carpaåi. În acest sens, prin anul 1690, au fost înfiinåate<br />
primele regimente <strong>de</strong> grãniceri austriece, <strong>de</strong>-a lungul râurilor Tisa<br />
æi Mureæ, care marcau graniåa Imperiului Habsburgic.<br />
Sub presiunea evenimentelor, autoritãåile imperiale s-au vãzut<br />
obligate sã treacã æi la crearea <strong>de</strong> regimente din rândul populaåiei<br />
8<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e
omâneæti, <strong>de</strong>æi cu multã precauåie æi având grijã sã previnã cât<br />
mai mult posibil accesul românilor în funcåiile <strong>de</strong> conducere. La<br />
12 martie 1761 i s-a încredinåat generalului Nikolaus Adolf, baron<br />
<strong>de</strong> Buccow, noul comandant al foråelor militare din Transilvania,<br />
misiunea <strong>de</strong> a-i pacifica pe români æi a înfiinåa graniåa militarã.<br />
În acest sens, Decretul din 15 aprilie 1762 a dat „undã ver<strong>de</strong>“<br />
începerii campaniei <strong>de</strong> recrutare, mai întâi din rândul secuimii<br />
din Scaunul Ciucului, din Nãsãud, care s-a opus, cum a fost cazul<br />
secuilor din Odorhei, <strong>de</strong> sub comanda ju<strong>de</strong>lui lor Daniel.<br />
În februarie 1763 s-a fãcut o nouã încercare prin aæa-numitele<br />
„Puntumuri vestite la Orãætie“, în care se reglementa mai bine<br />
starea militarilor din regimentele <strong>de</strong> grãniceri, dar prin care se<br />
stipulau, însã, restricåii æi pe<strong>de</strong>pse aspre pentru oætenii <strong>de</strong> pazã<br />
ai hotarelor. La 10 mai 1763, cu prilejul <strong>de</strong>punerii Jurãmântului<br />
<strong>de</strong> cãtre 9 companii ale Regimentului 2 Grãniceri, în curs <strong>de</strong><br />
formare, a avut loc marea revoltã <strong>de</strong> la Salva, <strong>de</strong> pe platoul<br />
rãmas în istorie cu numele <strong>de</strong> „Mocirla“. La auzul jurãmântului<br />
pe care urmau sã-l <strong>de</strong>punã, care i-ar fi obligat sã lupte pentru<br />
imperiu în afara graniåelor, grãnicerii români au aruncat armele<br />
æi, mai apoi, le-au ridicat împotriva comandanåilor austrieci.<br />
Deæi revolta a fost înãbuæitã iar „capii“ omorâåi sau pe<strong>de</strong>psiåi<br />
aspru, împãrãteasa Maria Tereza s-a vãzut nevoitã sã emitã,<br />
la 16 martie 1764, o patentã prin care preciza cã grãnicerii<br />
nu vor fi duæi din åarã în åinuturi în<strong>de</strong>pãrtate, <strong>de</strong>cât cu totul<br />
excepåional. Se preciza inclusiv faptul cã românii pot <strong>de</strong>veni<br />
ofiåeri, subofiåeri sau fruntaæi <strong>de</strong>stoinici ai unitãåilor <strong>de</strong> grãniceri<br />
æi vor primi soldã, inclusiv în timp <strong>de</strong> pace. La câteva luni, mai<br />
precis la 15 august 1764, întregul efectiv (peste 3.000 <strong>de</strong> oameni)<br />
al Regimentului 2 Grãniceri a <strong>de</strong>pus Jurãmântul. În anul 1765 s-a<br />
încheiat æi constituirea celui <strong>de</strong>-al doilea regiment - Regimentul<br />
1 Grãniceri.<br />
Puntumurile <strong>de</strong> la Orãætie reprezintã o ordonanåã<br />
premergãtoare Decretului din 13 noiembrie 1766 al Mariei<br />
Tereza, care stabileæte statutul <strong>de</strong> organizare <strong>de</strong>finitivã a celor<br />
douã regimente româneæti, regulament care a fost tipãrit æi în<br />
limba românã. În „puntumuri“ se precizau avantajele <strong>de</strong> care<br />
se bucurau militarii care fãceau parte din regimente: scutirea <strong>de</strong><br />
impozite, în afarã <strong>de</strong> taxa capului æi a marhelor (taxa pe vite).<br />
Totodatã, <strong>de</strong>æi plãteau dijmã ca restul populaåiei, „grãnicerii“<br />
erau scutiåi <strong>de</strong> semãnãturã, taxa pe vin æi fân. În plus, cei înrolaåi<br />
în regimente treceau sub jurisdicåia autoritãåilor militare, în timp<br />
ce populaåia civilã româneascã era <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntã <strong>de</strong> scaunele <strong>de</strong><br />
ju<strong>de</strong>catã nobiliare. Militarii nu puteau face comerå cu vite sau sã<br />
<strong>de</strong>åinã cârciumi. Cei care încãlcau aceste „ordine“ erau pe<strong>de</strong>psiåi<br />
cu arestul. Militarii, ca æi restul populaåiei, nu aveau voie sã taie<br />
lemne sau sã vâneze în „pãdurile cele oprite“. Unii luptãtori<br />
pentru drepturile românilor, cum a fost Grigore Maior, au profitat<br />
<strong>de</strong> situaåie, condiåionând înfiinåarea „miliåiilor româneæti“ <strong>de</strong><br />
satisfacerea unor revendicãri ale românilor. Acesta a încercat sã<br />
impunã în conducerea regimentelor comandanåi români, ceea<br />
ce contravenea intenåiilor autoritãåilor imperiale, care urmãreau<br />
promovarea unor strãini care sã le apere interesele. Militarilor<br />
li se cerea sã întreåinã relaåii paænice cu „provincialii“. În caz<br />
<strong>de</strong> abatere æi dacã erau vinovaåi, ei erau pe<strong>de</strong>psiåi cu bãtaia<br />
cu nuiele. În cazul unor disensiuni între grãniceri, acestea se<br />
rezolvau la nivelul comenzilor batalionului sau regimentului.<br />
Cu toate aceste restricåii æi obligaåii la care erau supuæi<br />
militarii, s-a constatat un exod la înrolare, pentru cã aceasta<br />
însemna o uæurare a situaåiei materiale a åãranilor - eliberarea<br />
<strong>de</strong> sarcinile iobãgeæti. Apariåia celor douã regimente grãnicereæti<br />
în Transilvania reprezintã un pas înainte æi pe linia creãrii unor<br />
stãri militare, ce vor fi folosite în acåiunile <strong>de</strong> emancipare a<br />
poporului român.<br />
Precizãm cã, în anul 1768, a fost înfiinåat un alt regiment<br />
românesc <strong>de</strong> grãniceri, la Caransebeæ.<br />
În statutul grãniceresc se preve<strong>de</strong>a cã: „grãnicerii nu vor fi<br />
scoæi din åarã æi duæi în åinuturi în<strong>de</strong>pãrtate <strong>de</strong>cât numai când va<br />
cere trebuinåa“. Cum însã trebuinåele imperiului, în acea perioadã,<br />
au fost multiple, grãnicerii au fost obligaåi a<strong>de</strong>sea sã lupte pentru<br />
apãrarea intereselor lui æi pe alte tãrâmuri: în timpul secesiunii<br />
Bavariei, când Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza, a intrat cu trupe<br />
în Bavaria<br />
inferioarã,<br />
c â n d<br />
Fre<strong>de</strong>ric al IIlea<br />
a invadat<br />
Cehia æi<br />
Silezia<br />
(1778),<br />
în timpul<br />
rãzboiului cu<br />
turcii (1788).<br />
În luptele<br />
purtate cu<br />
turcii (1788-1791), numai Regimentul 2 Grãniceri a pierdut 1218<br />
soldaåi. Grãnicerii au avut pier<strong>de</strong>ri grele æi în luptele <strong>de</strong> la Zabern,<br />
pe frontul Rinului. În Campania din anii 1793 - 1796, dintr-un<br />
singur batalion românesc au pierit în lupte 122 <strong>de</strong> grãniceri, 761<br />
au fost rãniåi iar alåi 94 au fost luaåi prizonieri.<br />
La rãzboiul dintre Franåa æi Austria, din 1796-1797, au<br />
participat douã batalioane <strong>de</strong> grãniceri <strong>de</strong> câte trei companii<br />
fiecare, din douã regimente româneæti - 32 <strong>de</strong> ofiåeri æi 1880<br />
soldaåi. Mai târziu, în luptele din Italia, li s-au adãugat æi altele.<br />
Despre eroismul unui batalion <strong>de</strong> grãniceri români, cronicarii<br />
spun cã Napoleon a afirmat cã „dacã ar fi dispus <strong>de</strong> un asemenea<br />
batalion ar fi ajuns la Viena în trei zile“. În bãtãlia pentru<br />
cucerirea Podului <strong>de</strong> la Arcole, la Areda Veneåiei, apãrat <strong>de</strong> un<br />
batalion românesc, opoziåia a fost atât <strong>de</strong> îndârjitã, încât însuæi<br />
Napoleon, care preluase comanda ostilitãåilor, a cãzut în mlaætinã<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e 9
æi s-a salvat cu mare greutate. Inutil sã mai precizãm participarea<br />
grãnicerilor <strong>de</strong> dincolo æi <strong>de</strong> dincoace <strong>de</strong> Carpaåi la evenimentele<br />
din anii 1821 æi 1848, din timpul Rãzboiului <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåã,<br />
în timpul celor douã rãzboaie mondiale etc.<br />
La sfâræitul secolului al XVIII-lea æi începutul celui <strong>de</strong>-al XIXlea,<br />
în structura organizatoricã a slujitorilor <strong>de</strong> la hotare apar unele<br />
mutaåii. Astfel, în Åara Româneascã, Constantin Mavrocordat<br />
înfiinåeazã „Corpul slujitorilor <strong>de</strong> graniåã“, unii numiåi „focæanlâi“<br />
spre Moldova æi alåii „martologi“ spre Oltenia. Apoi, <strong>de</strong>-a lungul<br />
Dunãrii, între Vârciorova æi Brãila, trei regimente (polcuri) au<br />
sarcina atât <strong>de</strong> semnalare a trecerii unor persoane nedorite în<br />
åarã, cât æi <strong>de</strong> prevenire a transmiterii unor boli contagioase din<br />
Orient spre centrul Europei, în cadrul aæa-numitului „cordon <strong>de</strong><br />
carantinã“ (astãzi dupã cum se cunoaæte, PFR previne æi combate<br />
migraåia ilegalã, în special cãtre Occi<strong>de</strong>nt).<br />
APARIÅIA CORPULUI GRÃNICERILOR<br />
Schimbãri importante a cunoscut instituåia grãnicereascã<br />
dupã Tratatul <strong>de</strong> la Adrianopole (1829), când Åãrile Române<br />
æi-au putut crea armate proprii - miliåiile naåionale pãmântene.<br />
Potrivit preve<strong>de</strong>rilor Regulamentului Organic, îndatoririle noii<br />
oætiri constau, în<strong>de</strong>osebi, în „paza graniåilor, a carantinilor<br />
æi a vãmilor, cordonul <strong>de</strong> sãnãtate, slujba dinlãuntru, slujba<br />
oraæelor æi ju<strong>de</strong>åelor, privegherea lucrãtoare pentru împlinirea<br />
dãjdiilor...“ Totalul cadrelor miliåiilor era <strong>de</strong> 4.673 oameni.<br />
O însemnãtate <strong>de</strong>osebitã pentru evoluåia viitoare a<br />
sistemului <strong>de</strong> control al trecerilor peste graniåã l-au<br />
avut æi preve<strong>de</strong>rile Regulamentului pentru Carantinã,<br />
cuprins la cap.VI în Regulamentul Organic al Åãrii<br />
Româneæti, pus în aplicare la 1 iulie 1831. În viziunea<br />
acestui document, scopul instituirii carantinelor era ca<br />
sã pãzeascã Valahia <strong>de</strong> biciul nãprasnicii boli a ciumei:<br />
„astfel, se va aæeza pã marginea d-a stânga Dunãrii un<br />
cordon <strong>de</strong> sãnãtate nestrãmutat“. El era pãzit <strong>de</strong> miliåia<br />
pe toatã marginea Dunãrii dinspre Åara Româneascã,<br />
<strong>de</strong> la hotarul austriac pânã la vãrsarea Siretului în<br />
Dunãre, iar numãrul militarilor pentru pazã se cifra la<br />
1.466 oameni, din care 1.122 pe<strong>de</strong>ætri æi 344 cãlãreåi.<br />
Conform art. 196, orice cãlãtor care venea în carantinã<br />
era îndatorat, dacã era european, sã-æi arate paæaportul,<br />
iar dacã era locuitor dupã marginea Dunãrii trebuia sã<br />
aibã „teæchereaua dregãtorilor locului, dupã cum s-au<br />
urmat tot<strong>de</strong>auna“.<br />
Cei care intrau în Valahia æi erau înarmaåi, potrivit<br />
art. 199, în scopul trecerii cordonului sãnãtãåii erau<br />
îndatoraåi sã lase armele la cancelaria Carantinei pânã<br />
la reîntoarcere.<br />
Porunca Divanului Prinåipatului Valahiei din 16<br />
<strong>de</strong>cembrie 1829 cãtre locuitorii åãrii vorbea <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>sfiinåarea<br />
vãmilor interioare, <strong>de</strong>spre libertatea comeråului în cuprinsul åãrii<br />
æi <strong>de</strong>spre stabilirea unei vãmi <strong>de</strong> import æi export <strong>de</strong> 3%.<br />
Treptat, apoi, sistemul <strong>de</strong> la graniåã se perfecåioneazã, se<br />
stabilesc sectoare <strong>de</strong> responsabilitate, norme æi proce<strong>de</strong>e noi<br />
<strong>de</strong> executare a pazei, a controlului în funcåie <strong>de</strong> specificul<br />
frontierelor (munte, apã). Apar, totodatã, uniformele militare cu<br />
specific românesc.<br />
În anul 1834, pe timpul Regulamentului Organic, s-a înfiinåat<br />
pentru prima datã, în Muntenia, Corpul Grãnicerilor, întocminduse<br />
„Proectul asupra pazei Dunãrei æi a graniåei dinspre Austria<br />
æi Moldova”. Paza graniåei se fãcea în punctele mai importante<br />
<strong>de</strong> cãtre oastea permanentã, iar în punctele secundare, atât pe<br />
linia Dunãrii cât æi pe frontiera muntoasã æi spre Moldova <strong>de</strong><br />
cãtre cordonaæi (la Dunãre), Potecaæi sau pichetaæi (la munte) æi<br />
care se luau din oamenii satelor din apropierea frontierei. Pentru<br />
paza unui punct secundar concurau 120 <strong>de</strong> familii. Fiecare sat<br />
trebuia sã aibã în permanenåã un cãprar, patru oameni înarmaåi<br />
æi un vâslaæ, cu îmbrãcãmintea æi hrana lor. Hrana li se dã<strong>de</strong>a<br />
<strong>de</strong> cãtre sãteni, în bani, socotit 20 <strong>de</strong> parale pe zi pentru fiecare<br />
ostaæ. Aceastã stare a durat pânã în 1850, când, prin „Legea<br />
pentru Organizaåia Grãnicerilor”, se ia oætirei paza frontierelor<br />
æi se dã satelor. Legea stabilea ca 120 <strong>de</strong> familii sã aibã <strong>de</strong> pãzit<br />
patru pichete. Pichetele <strong>de</strong> la Dunãre aveau câte 22 oameni,<br />
cele <strong>de</strong> la graniåa cu Austria câte 14, iar cele dinspre Moldova<br />
câte 7 oameni. Paza se fãcea în douã schimburi, a<br />
câte o sãptãmânã.<br />
În total, pe marginea Dunãrii erau 222 pichete, pe<br />
frontiera cu Austria 154, iar spre Moldova 103, pentru<br />
ele fiind nevoie <strong>de</strong> 7.761 grãniceri.<br />
Un alt moment important în evoluåia instituåiei este<br />
cel din 1850, când Barbu Dimitrie Ætirbei „Domnul<br />
stãpânitor a toatã Åara Româneascã“ a dat „Legiuirea<br />
graniåelor“, nr. 129/14 iulie 1850 pentru Organizaåia<br />
Grãnicerilor, votatã <strong>de</strong> Divan la 23 iulie 1850, un fel<br />
<strong>de</strong> regulament (în limba chirilicã), în care stabileæte<br />
modul <strong>de</strong> asigurare a pazei æi controlului graniåelor,<br />
încadrarea cu personal, numãrul pichetelor (222 pe<br />
Dunãre, 154 pe graniåa cu Austria æi 103 pe cea<br />
a Moldovei) æi al oamenilor care le compuneau,<br />
pe fiecare parte <strong>de</strong> graniåã (4.484 pe linia Dunãrii,<br />
2156 pe graniåa cu Austria, 721 cu Moldova, dintrun<br />
total <strong>de</strong> 7361 <strong>de</strong> persoane), consfiinåind apariåia<br />
armei grãnicerilor. Se preve<strong>de</strong>a, totodatã, modul în<br />
care trebuia dotate pichetele cu armament æi muniåie,<br />
<strong>de</strong> åinere a evi<strong>de</strong>nåei æi <strong>de</strong> platã a personalului. De<br />
menåionat cã existã o notã în care se precizeazã:<br />
„strãjuirea graniåei cu Moldova neavând trebuinåã<br />
10<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e
<strong>de</strong> organizaåie ca la celelalte, mai mult chiar,<br />
pichetele <strong>de</strong> pe dânsa pot sã se <strong>de</strong>sfiinåeze cu<br />
vremea... iar soldaåii vor fi trimiæi în alte locuri“<br />
(o anticipare a Unirii celor douã Principate).<br />
Legiuirea nr.129 din 14 iulie 1850 pentru<br />
Organizarea Grãnicerilor a adus unele<br />
modificãri æi completãri privind „Regulile<br />
generale pentru strãjuirea graniåelor“.<br />
Interesantã <strong>de</strong> menåionat este preve<strong>de</strong>rea<br />
<strong>de</strong> la art. 7, care stipula cã „nimeni dintre<br />
strãjuitorii pichetaæi nu va fi întrebuinåat la<br />
altã slujbã <strong>de</strong>cât la strãjuire pentru care va<br />
rãspun<strong>de</strong> comandirii“.<br />
Porunca nr. 6 din 10 ianuarie 1852 a<br />
Domnitorului Åãrii Româneæti, Barbu Dimitrie<br />
Ætirbei cãtre æeful Oætirii stipula, printre altele,<br />
cã „paza graniåelor prinåipatului <strong>de</strong>spre<br />
munte æi <strong>de</strong>spre Dunãre este încredinåatã<br />
comenzilor <strong>de</strong> grãniceri æi toatã poliåia<br />
acestor graniåe ofiåerilor comandiri, fiecare<br />
subt a sa rãspun<strong>de</strong>re cu <strong>de</strong>sãvâræitã putere la<br />
punctul sãu respectiv“. Comandantul <strong>de</strong> punct<br />
veghea ca prin punct „nici un fel <strong>de</strong> marfã sã<br />
intre sau sã iasã pe ascuns <strong>de</strong>cât prin legiuite puncte; scrisorile<br />
gãsite asupra cãlãtorilor æi cãråile <strong>de</strong> citit sunt poprite; pentru<br />
obiectele poprite, precum arme, praf <strong>de</strong> puæcã æi alte asemenea,<br />
comandirii vor pune rãspun<strong>de</strong>re straænicã asupra vameæilor a nu<br />
lãsa sã intre ceva din acestea la nici o întâmplare. Pentru lipiåani<br />
æi vite cornute comandirii se vor încredinåa ei însuæi la slobozirea<br />
trecerii prin numãrãtoare æi cântãrire“. Comandantul <strong>de</strong> punct<br />
priveghea asupra tuturor slujbaæilor din schelã ca sã se poarte<br />
cu pasagerii cu toatã cuviinåa æi fãrã nici un fel <strong>de</strong> asuprire, dând<br />
însuæi pildã <strong>de</strong> bunã purtare blândã æi plinã <strong>de</strong> cuviinåã cu toåi<br />
pasagerii, pânã la cel mai mic.<br />
Mo<strong>de</strong>lul din Åara Româneascã este preluat, patru ani mai<br />
târziu, în Moldova.<br />
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE<br />
Unirea Principatelor Române din 1859 a adus modificãri æi<br />
în ceea ce priveæte structura grãnicerilor, în sensul contopirii<br />
celor douã administraåii într-una singurã. Prin Decretul nr. 485<br />
din 10 iulie 1862 a fost <strong>de</strong>sfiinåatã graniåa <strong>de</strong> pe Milcov dintre<br />
cele douã state româneæti. Înaltul Decret Domnesc numãrul 893/<br />
24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza preve<strong>de</strong>a<br />
organizarea grãnicerilor din Moldova dupã mo<strong>de</strong>lul celui din<br />
Åara Româneascã æi unirea celor douã corpuri grãnicereæti. Corpul<br />
grãnicerilor, <strong>de</strong> dincoace æi <strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> Milcov, unificat, fãcea<br />
parte integrantã din armatã, aflându-se sub autoritatea nemijlocitã<br />
a Ministerului <strong>de</strong> Rãzboi. El era organizat pe patru Inspectorii:<br />
Bucureæti, Iaæi, Piatra-Neamå æi Piteæti, structurate pe câte zece<br />
batalioane, fiecare cu câte trei-patru companii. Menåionãm cã<br />
în scrisoarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, trimisã la 1<br />
octombrie 1865 lui Napoleon al III-lea, împãratul Franåei, vorbind<br />
<strong>de</strong>spre progresele pe care le fãcuse România în domeniul militar,<br />
preciza cã aceasta dispunea <strong>de</strong> 12.000 <strong>de</strong> grãniceri.<br />
Dupã Unirea Principatelor (1859), Corpul Grãnicerilor<br />
a continuat sã rãmânã cu aceeaæi organizaåie pânã în 1864,<br />
când s-au înfiinåat în Moldova 15 companii <strong>de</strong> grãniceri æi s-a<br />
fãcut organizarea totalã a grãnicerilor din toatã åara. Aceastã<br />
organizaåie cuprin<strong>de</strong>a patru inspectorii, fiecare cu 2-4 batalioane<br />
a 4 companii.<br />
Grãnicerii, indiferent cum se numeau ei, fãceau serviciul pe<br />
rând la frontierã, o treime din timpul lor erau în serviciu æi 2/3<br />
la casele lor. Ei nu erau aleæi prin tragere la soråi ci dupã vârstã<br />
æi numai dintr-o zonã <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> kilometri <strong>de</strong> la frontierã spre<br />
interior.<br />
Un moment <strong>de</strong> aleasã semnificaåie, nu numai pentru grãniceri<br />
ci æi pentru întreaga oætire, l-a reprezentat solemnitatea <strong>de</strong> la 1<br />
septembrie 1863, <strong>de</strong> pe platoul Cotroceni, <strong>de</strong> acordare a noilor<br />
drapele unitãåilor militare.<br />
Acestea purtau cele trei culori introduse dupã proclamarea<br />
Unirii, roæu, galben æi albastru, precum æi inscripåia „Onoare<br />
æi patrie“. Grãnicerilor li s-au înmânat douã drapele: unul<br />
Cordonului Dunãrii, altul Cordonului Munåilor.<br />
În 1866, inspectoriile <strong>de</strong> grãniceri æi dorobanåi sunt <strong>de</strong>sfiinåate<br />
æi se face organizarea pe batalioane æi patru divizii teritoriale iar<br />
punctele <strong>de</strong> grãniceri sunt numerotate.<br />
Prin Regulamentul nr. 1943 din 22 <strong>de</strong>cembrie 1869 asupra<br />
serviciului grãnicerilor se conferã un prim cadru organizatoric<br />
æi funcåional armei grãnicerilor. Prin Decizia Ministerului <strong>de</strong><br />
Rãzboi nr. 57 din 13 august 1870 se face o <strong>de</strong>limitare mai clarã<br />
a punctelor principale æi secundare <strong>de</strong> graniåã în ve<strong>de</strong>rea unei<br />
mai bune încadrãri, în funcåie <strong>de</strong> importanåã æi dificultate.<br />
Ulterior, activitatea la frontierã, în funcåie <strong>de</strong> situaåie æi <strong>de</strong><br />
problemele apãrute, a fost reglementatã prin diverse Decizii<br />
æi Ordine ale Miniætrilor Apãrãrii æi <strong>de</strong> Interne, creându-se<br />
sau <strong>de</strong>sfiinåându-se diverse puncte <strong>de</strong> frontierã. În perioada<br />
1869-1872, instituåia grãnicerilor cunoaæte alte transformãri, ca<br />
urmare a evoluåiei sistemului militar din România, crescând æi<br />
mai mult influenåa elementului militar, atunci când rezerviætii sunt<br />
înlocuiåi cu militari activi. Conform „Legii <strong>de</strong> organizare a puterii<br />
armate“ din 11-23 iunie 1868, grãnicerii fãceau parte, alãturi <strong>de</strong><br />
dorobanåi, din corpurile dorobanåilor æi grãnicerilor æi <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>au<br />
direct <strong>de</strong> comandantul suprem - domnitorul României.<br />
În martie 1872, prin modificarea „Legii <strong>de</strong> organizare a<br />
puterii armate din 1868“, grãnicerii sunt <strong>de</strong>sfiinåaåi ca structurã<br />
corp aparte, ei intrând în Legea comunã æi fãcând parte din<br />
regimentele <strong>de</strong> dorobanåi, fruntariile fiind pãzite <strong>de</strong> cãtre<br />
aceætia. Este perioada în care zona <strong>de</strong> frontierã se stabileæte<br />
la 30 <strong>de</strong> km <strong>de</strong> la graniåã spre interior, un<strong>de</strong> îæi în<strong>de</strong>plineau<br />
misiunile companiile din regimente stabilite nominal prin<br />
<strong>de</strong>cizie domneascã. „Armãtura”, îmbrãcãmintea æi muniåia era<br />
datã dorobanåilor <strong>de</strong> cãtre stat, iar ju<strong>de</strong>åele erau obligate sã<br />
construiascã cazãrmile necesare. Ulterior, pânã în 1904, paza<br />
s-a efectuat <strong>de</strong> cãtre unitãåile <strong>de</strong> infanterie.<br />
În perioada 1878-1904 au loc mai multe modificãri în<br />
evoluåia instituåiei grãnicereæti æi a legislaåiei, datorate atât<br />
evoluåiei instituåionale (în 1880 - dorobanåii sunt trecuåi la trupele<br />
teritoriale), cât æi efectelor Rãzboiului <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåã din<br />
1877. Prin legea <strong>de</strong> organizare a armatei din 1881 regimentele<br />
<strong>de</strong> dorobanåi au fuzionat cu cele <strong>de</strong> infanterie, iar dupã aceastã<br />
datã nu au mai avut atribuåiuni pe linia asigurãrii ordinii publice<br />
æi siguranåei statului, controlul documentelor <strong>de</strong> cãlãtorie fiind<br />
efectuat <strong>de</strong> cãtre revizorii vamali, æefii gãrilor <strong>de</strong> frontierã æi<br />
comisarii speciali din staåiile CFR.<br />
La 1 aprilie 1903 apare Legea asupra organizãrii Poliåiei<br />
Generale a Statului, promulgatã prin Decretul regal nr. 1330,<br />
precedatã <strong>de</strong> discursul ministrului <strong>de</strong> interne Vasile Lascãr, rostit<br />
în æedinåa Senatului din 25 ianuarie, în care acesta remarca faptul<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e 11
altã unitate <strong>de</strong> infanterie, din cadrul marilor unitãåi.<br />
Pentru modul în care s-au comportat cele douã<br />
regimente <strong>de</strong> grãniceri, în campaniile din 1916-<br />
1917, au fost <strong>de</strong>corate cu Ordinul „Mihai Viteazul“.<br />
GRÃNICERII ÆI ROMÂNIA MARE<br />
cã „un numãr consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> strãini au trecut graniåa noastrã fãrã<br />
controlul...” æi se impune sã existe o Poliåie <strong>de</strong> Frontierã. La o<br />
frontierã <strong>de</strong> 2000 km, în 1903, existau 75 <strong>de</strong> trecãtori, din care la<br />
14 erau poliåiæti, în fapt, câte un singur agent care fãcea serviciu<br />
permanent zi æi noapte. „Este o a<strong>de</strong>vãratã glumã...”- remarca, în<br />
acea, æedinåã ministrul Vasile Lascãr.<br />
Înaltul Decret nr. 760 din 3 martie 1904, <strong>de</strong> instituire a corpului<br />
<strong>de</strong> grãniceri, stabileæte cã acesta, pe lângã misiunea <strong>de</strong> pazã æi<br />
supraveghere a frontierelor, avea æi îndatoriri <strong>de</strong> ordin vamal æi<br />
poliåienesc. Prin Decretul-Regal nr. 1187 din 31 martie 1904<br />
privind Regulamentul asupra serviciului <strong>de</strong> poliåie la punctele<br />
<strong>de</strong> frontierã în porturi æi gãri s-au pus bazele organizatorice<br />
funcåionale æi relaåionale ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. La 1 aprilie<br />
1904, prin Înalt Decret nr. 884, Corpul Grãnicerilor æi-a schimbat<br />
<strong>de</strong>numirea în „Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri”. Alte modificãri apar în<br />
anii 1906 (la 1 septembrie 1906, prin Înalt Decret nr. 3178 s-a<br />
pus în aplicare primul Regulament al serviciului grãnicerilor,<br />
prin care s-au stabilit condiåiile <strong>de</strong> funcåionare a serviciului <strong>de</strong><br />
pazã a graniåelor æi s-a introdus culoarea ver<strong>de</strong> - închis, în loc <strong>de</strong><br />
albastru. La 1 aprilie 1907 grãnicerii au primit æi paza Braåului<br />
Chilia æi a litoralului Mãrii Negre, care se fãcea <strong>de</strong> cãtre Marina<br />
Militarã. La 1 aprilie 1910, pentru paza pe Dunãre æi diferite<br />
transporturi pe apã, a luat fiinåã în cadrul Corpului Grãnicerilor<br />
o companie <strong>de</strong> grãniceri <strong>de</strong> marinã, ce primise <strong>de</strong> la Marina<br />
Militarã canoniera „Fulgerul”, patru æalupe: Ve<strong>de</strong>a, Argeæ, Trotuæ,<br />
Teleorman, vaporaæul „Prutul” æi patru æalupe-automobile A, B,<br />
C, D; reæedinåa era la Galaåi), 1912, 1913 (în 1913 condiåiile <strong>de</strong><br />
recrutare a tinerilor pentru grãniceri preve<strong>de</strong>au: sã fie român, sã<br />
fie robust, sã aibã înãlåimea <strong>de</strong> cel puåin 1,65 m, sã ætie carte,<br />
adicã a citi, scrie æi socoti) æi 1915.<br />
La 26 februarie 1915 a fost promulgatã Legea Grãnicerilor,<br />
care, la „Dispoziåiuni generale”, preve<strong>de</strong>:<br />
Art. 1 - Pentru paza æi supravegherea frontierei Regatului se<br />
institue „Corpul Grãnicerilor”. Corpul Grãnicerilor face parte<br />
integrantã din armatã; dispoziåiunile generale ale Legilor æi<br />
regulamentelor Militare sunt aplicabile afarã <strong>de</strong> excepåiunile cerute<br />
<strong>de</strong> natura serviciului sãu. Art. 2 - Pentru tot ce priveæte executarea<br />
legilor vamale ale monopolurilor Statului æi Administrative,<br />
Corpul Grãnicerilor stã sub ordinele Ministerului Finanåelor, iar<br />
ca disciplinã, pregãtire <strong>de</strong> rãsboiu æi paza militarã a frontierelor<br />
stã sub ordinele directe ale Ministerului <strong>de</strong> Rãsboiu.<br />
Legea din 1915 a consacrat o nouã categorie <strong>de</strong> pregãtire -<br />
instrucåia <strong>de</strong> specialitate (grãnicereascã), punându-se un accent<br />
mai <strong>de</strong>osebit pe pregãtirea <strong>de</strong> luptã, dupã mo<strong>de</strong>lul infanteriei.<br />
La intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, grãnicerii<br />
dispuneau <strong>de</strong> douã regimente, constituite în Brigada 1 Grãniceri.<br />
Fiecare regiment avea, pe lângã subunitãåile <strong>de</strong> pazã, æi o parte<br />
operativã, care putea sã primeascã misiuni <strong>de</strong> luptã ca oricare<br />
12<br />
Anul 1919 a gãsit instituåia grãnicereascã într-o<br />
nouã posturã: organizarea pazei frontierei României<br />
Mari. Realizarea visului <strong>de</strong> secole al românilor a<br />
<strong>de</strong>terminat implicit æi profun<strong>de</strong> reorganizãri ale<br />
grãnicerilor.<br />
O importanåã <strong>de</strong>osebitã pe linia popularizãrii<br />
activitãåilor <strong>de</strong> la borne a avut-o apariåia, începând cu<br />
1 aprilie 1920, a primei reviste <strong>de</strong> armã, sub <strong>de</strong>numirea<br />
<strong>de</strong> „Revista Grãnicerilor“, sub îndrumarea generalului<br />
Toma Liæcu, comandantul Corpului Grãnicerilor din<br />
acea vreme. Ulterior, aceastã publicaåie a avut æi alte<br />
<strong>de</strong>numiri: Cuvântul Grãnicerilor, În slujba Patriei, De<br />
Veghe, Grãnicerul, <strong>Frontiera</strong>, iar în anumite perioa<strong>de</strong><br />
activitatea sa a fost întreruptã. Cu toate acestea, ea a<br />
rãmas, întot<strong>de</strong>auna, indiferent <strong>de</strong> perioa<strong>de</strong>le traversate<br />
<strong>de</strong> societatea româneascã, o publicaåie centralã a<br />
celor <strong>de</strong> la fruntarii, astãzi a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, contribuind la<br />
pregãtirea profesionalã a efectivelor, la menåinerea æi <strong>de</strong>zvoltarea<br />
spiritului <strong>de</strong> corp æi iniåiativã.<br />
În perioada 1919-1940, Corpul <strong>de</strong> Grãniceri s-a reorganizat<br />
în mai multe rânduri pe brigãzi, regimente æi companii, numãrul<br />
brigãzilor æi regimentelor fiind la început una, respectiv trei,<br />
ajungând, în anul 1935, la patru, respectiv opt mari unitãåi æi<br />
unitãåi. Tot în aceastã perioadã s-a înfiinåat Grupul Navelor <strong>de</strong><br />
Grãniceri, cu æalupe æi ambarcaåiuni auxiliare. Alte schimbãri æi<br />
reorganizãri, dupã cum se va ve<strong>de</strong>a mai <strong>de</strong>parte, au avut loc în<br />
condiåiile amputãrilor teritoriale æi ale celui <strong>de</strong>-al Doilea Rãzboi<br />
Mondial, precum æi ca urmare a instalãrii noului regim politic<br />
din România, în anul 1944.<br />
În ce priveæte organizarea æi controlul în Punctele <strong>de</strong> Trecere a<br />
Frontierei, prin Decizia nr. 8571 din 1 aprilie 1903, ministrul <strong>de</strong><br />
interne Vasile Lascãr, în temeiul Legii Poliåiei æi Legii nr. 1385 din<br />
18 aprilie 1892 pentru organizarea serviciului administraåiunei<br />
centrale a Ministerului <strong>de</strong> Interne, a dispus organizarea Direcåiunii<br />
administraåiunei generale a personalului æi siguranåei generale<br />
în douã servicii, respectiv Serviciul administraåiunei generale<br />
æi contenciosului æi Serviciul poliåiei generale æi statisticii.<br />
Acestuia din urmã i s-au fixat, între atribuåiuni, Legea asupra<br />
strãinilor æi Regulamentul pentru biletele <strong>de</strong> liberã trecere privind<br />
Expulzãri; Extrãdãri; Izgoniri ale vagabonzilor æi oamenilor fãrã<br />
cãpãtâi; Aranjamentele æi Convenåiile internaåionale; Poliåia <strong>de</strong><br />
fruntarie; Controlul eliberãrii paæapoartelor; Scutirea <strong>de</strong> vize æi<br />
orice chestiuni relative la paæapoarte æi documente <strong>de</strong> cãlãtorie<br />
naåionale æi strãine etc. Conform „Legii <strong>de</strong> organizare a Poliåiei<br />
Generale a Statului“ din 1 aprilie 1903 „activitatea <strong>de</strong> la frontierã<br />
intrã în competenåa poliåiætilor care acåioneazã în zone în care<br />
apar æi probleme <strong>de</strong> aceastã naturã“. Ei trebuiau sã semnaleze æi<br />
sã ia mãsurile ce se impuneau în cazuri <strong>de</strong> comploturi æi uneltiri<br />
împotriva siguranåei statului, <strong>de</strong> supraveghere a punctelor <strong>de</strong><br />
trecere la fruntarii, <strong>de</strong> executare a expulzãrilor, <strong>de</strong> reglementare<br />
a intrãrii æi æe<strong>de</strong>rii strãinilor în åarã, pentru aplicarea legii æi<br />
regulamentelor. În 1908, o nouã lege a reglementat mai bine<br />
activitatea instituåiei privind controlul trecerilor <strong>de</strong> frontierã,<br />
prevãzând cã Poliåia <strong>de</strong> la Punctele <strong>de</strong> Frontierã æi din porturi stã<br />
sub conducerea directã a ministrului <strong>de</strong> interne, care o exercitã<br />
prin Directorul Poliåiei æi Siguranåei Generale. Dreptul <strong>de</strong> control<br />
æi disciplinã trecea asupra acestui director în ce privea personalul<br />
poliåienesc <strong>de</strong> la punctele <strong>de</strong> frontierã æi porturi.<br />
O circularã a ministrului <strong>de</strong> interne din 18 iunie 1903,<br />
adresatã prefecåilor <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>åe æi prefecturilor <strong>de</strong> poliåie din<br />
Bucureæti æi Iaæi, sublinia <strong>de</strong>fecåiunile existente în sistemul <strong>de</strong> pazã<br />
æi supraveghere a graniåelor æi mãsurile ce trebuiau întreprinse<br />
pentru lichidarea acestora: „...Pânã acum a intrat în åarã cine a<br />
vrut, pe un<strong>de</strong> a vrut, fãrã sã ne preocupãm în<strong>de</strong>ajuns <strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e
vin, pentru cine vin æi un<strong>de</strong> merg. Aceastã<br />
stare <strong>de</strong> lucruri care constituie un pericol<br />
vãdit pentru ordinea æi siguranåa internã a<br />
statului nu mai poate fi toleratã. Vã rog, prin<br />
urmare, a avea <strong>de</strong>osebita priveghere asupra<br />
executãrii serviciului <strong>de</strong> poliåie în punctele<br />
<strong>de</strong> fruntarii, fie cã acest serviciu ar fi <strong>de</strong><br />
în<strong>de</strong>plinit <strong>de</strong> ofiåeri <strong>de</strong> poliåie speciali, fie<br />
cã ar fi <strong>de</strong> în<strong>de</strong>plinit <strong>de</strong> agenåii vamali sau<br />
<strong>de</strong> æefii <strong>de</strong> gãri æi <strong>de</strong> alåi ofiåeri æi agenåi <strong>de</strong><br />
poliåie special însãrcinaåi în puterea legii“.<br />
În temeiul legii din 1903 a fost elaborat<br />
æi sancåionat, prin Decretul Regal nr.<br />
1187 din 13 martie 1904, „Regulamentul<br />
asupra serviciului <strong>de</strong> poliåie la punctele <strong>de</strong><br />
fruntarie în porturi æi gãri“, împreunã cu<br />
„Instrucåiunile <strong>de</strong> aplicare“ ale acestuia,<br />
care au jalonat, timp <strong>de</strong> jumãtate <strong>de</strong> secol,<br />
activitatea în punctele <strong>de</strong> control ale<br />
graniåei. Prin aceleaæi norme s-a prevãzut<br />
æi modul în care erau încadrate cu poliåiæti<br />
principalele puncte <strong>de</strong> frontierã din gãri,<br />
porturi æi puncte <strong>de</strong> frontierã terestre.<br />
În punctele <strong>de</strong> trecere cu un trafic<br />
mai intens æi un<strong>de</strong> apãreau probleme specifice s-a suplimentat<br />
cu posturi <strong>de</strong> jandarmi pe<strong>de</strong>ætrii, <strong>de</strong>taæaåi din companiile din<br />
apropierea frontierei. „Aceætia au calitatea <strong>de</strong> agenåi <strong>de</strong> poliåie æi<br />
sunt puæi sub ordinele imediate ale æefului punctului, care singur<br />
este în drept a hotãrî cum pot ei sã-æi facã serviciul”- subliniau<br />
documentele.<br />
Un capitol important æi semnificativ în structura æi substanåa<br />
Regulamentului æi instrucåiunilor privind serviciul <strong>de</strong> poliåie la<br />
punctele <strong>de</strong> „fruntarie“ l-a reprezentat cel privind formalitãåile<br />
æi procedurile efectuate la „controlul cãlãtorilor“.<br />
Sunt stipulate preve<strong>de</strong>ri referitoare la verificãrile poliåieneæti,<br />
atât pentru sensul <strong>de</strong> intrare în åarã cât æi pentru cel <strong>de</strong> ieæire,<br />
separat pentru cãlãtorii strãini æi pentru cei români.<br />
În acest act normativ apar, pentru prima datã, preve<strong>de</strong>ri<br />
unitare, cuprinzãtoare æi <strong>de</strong>taliate, asupra instituåiei controlului<br />
la trecerea peste frontiera <strong>de</strong> stat românã care, pe parcursul<br />
anilor, vor cãpãta consistenåa æi eficacitatea pe care a urmãrito<br />
legiuitorul român al începutului <strong>de</strong> secol XX. Preve<strong>de</strong>rile<br />
juridice, care consfinåeau, la acea vreme, statutul <strong>de</strong>plasãrilor<br />
strãinilor în România, încorporau în suportul lor legal principiul<br />
cã traversarea frontierelor naåionale se putea realiza numai în<br />
baza documentelor <strong>de</strong> cãlãtorie valabile æi recunoscute cât æi a<br />
vizelor aplicate <strong>de</strong> reprezentanåele diplomatice æi consulare ale<br />
åãrii noastre în strãinãtate.<br />
Un segment important al osaturii<br />
reglementãrilor controlului efectuat în<br />
punctele <strong>de</strong> frontierã se constituia în<br />
enumerarea æi individualizarea cauzelor<br />
ce <strong>de</strong>terminau refuzul intrãrii în România<br />
a unor strãini.<br />
Spre exemplu, era interzisã intrarea în<br />
åarã a strãinilor care au fost expulzaåi sau<br />
izgoniåi din åarã pe cale administrativã ori<br />
prin hotãrâre ju<strong>de</strong>cãtoreascã câtã vreme<br />
pe<strong>de</strong>apsa nu a fost ridicatã“. Evi<strong>de</strong>nåa<br />
acestor strãini era åinutã într-un „Registru<br />
alfabetic pentru înscrierea expulzaåilor,<br />
extrãdaåilor æi izgoniåilor“. O altã categorie<br />
<strong>de</strong> persoane cãrora nu li se permitea accesul<br />
în åarã, chiar dacã posedau documente în<br />
regulã, erau cei „atinæi <strong>de</strong> <strong>de</strong>menåã æi care<br />
nu erau însoåiåi <strong>de</strong> altcineva“. Scopul era<br />
acela <strong>de</strong> a nu fi afectatã æi tulburatã ordinea<br />
æi liniætea publicã prin lãsarea liberã a unor<br />
asemenea indivizi, cât æi pentru a nu-i<br />
expune pe aceætia diferitelor pericole sau<br />
acci<strong>de</strong>nte.<br />
De asemenea, exista æi categoria persoanelor cãrora le era<br />
interzisã intrarea în åarã <strong>de</strong> Guvern, ca mãsurã <strong>de</strong> siguranåã.<br />
Acestea figurau în „Registrul alfabetic pentru înscrierea indivizilor<br />
urmãriåi æi suspecåi“.<br />
Legislaåia românã care reglementa trecerea æi controlul<br />
peste frontierã stipula, cu titlu <strong>de</strong> excepåie, cã se putea „permite<br />
ieæirea din åarã chiar fãrã paæaport sau bilet <strong>de</strong> 5 zile persoanelor<br />
pentru care se va da ordin special <strong>de</strong> ministru cãtre æeful poliåiei<br />
punctului“. O altã procedurã legalã impunea obligaåia pentru<br />
æefii punctelor <strong>de</strong> trecere sã transmitã Ministerului <strong>de</strong> Interne, în<br />
prima zi a fiecãrei luni, situaåia traficului pe naåionalitãåi, atât pe<br />
fluxul <strong>de</strong> intrare cât æi pe cel <strong>de</strong> ieæire.<br />
Capitolul final al Regulamentului enumera principalele<br />
sisteme <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nåã æi <strong>de</strong> registre ce trebuia sã stea la baza<br />
activitãåii specifice controlului la frontierã. Ele se rezumau la:<br />
Registrul <strong>de</strong> intrare;<br />
Registrul <strong>de</strong> ieæire;<br />
Registrul pentru expedierea corespon<strong>de</strong>nåei;<br />
Registrul pentru înscrierea cãlãtorilor ce intrau în åarã;<br />
Registrul pentru înscrierea cãlãtorilor care ieæeau din åarã;<br />
Registrul alfabetic pentru înscrierea expulzaåilor, extrãdaåilor<br />
æi izgoniåilor;<br />
Registrul alfabetic pentru înscrierea indivizilor urmãriåi æi<br />
suspecåi;<br />
Registrul pentru perceperea taxelor <strong>de</strong> vizã;<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e<br />
13
Registrul pentru eliberarea biletelor <strong>de</strong> trecere;<br />
Registrul pentru evi<strong>de</strong>nåa în rezumat a circularelor æi<br />
instrucåiunilor <strong>de</strong> serviciu;<br />
Registrul-opis <strong>de</strong> dosare;<br />
Condica cu imprimate <strong>de</strong> permise <strong>de</strong> intrare în åarã eliberate<br />
cãlãtorilor autorizaåi sã intre în România fãrã paæapoarte;<br />
Condica cu mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> permise eliberate funcåionarilor<br />
instituåiilor din punctele <strong>de</strong> frontierã care, prin natura<br />
atribuåiunilor lor <strong>de</strong> serviciu, se aflau în relaåii <strong>de</strong> colaborare cu<br />
similarii lor din statele vecine.<br />
Într-un cuvânt, Regulamentul la care ne referim stipula modul<br />
<strong>de</strong> organizare a supravegherii æi controlului la frontiere, personalul<br />
care în<strong>de</strong>plinea aceste sarcini, conduita lui, documentele ce<br />
trebuiau prezentate la intrare æi ieæire, modul <strong>de</strong> informare cu<br />
privire la cazurile apãrute æi <strong>de</strong> soluåionare a lor etc.<br />
În 1928, conform Regulamentului asupra Serviciului <strong>de</strong> Poliåie<br />
la Punctele <strong>de</strong> Frontierã, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã era un organ al<br />
Siguranåei naåionale æi avea sarcina <strong>de</strong> prevenire æi combatere<br />
„a diferitelor acåiuni dãunãtoare statului, atât prin observarea<br />
miæcãrilor <strong>de</strong> la frontierã, cât æi prin activitatea informativã a<br />
celor care pun la cale acåiuni în contra siguranåei interne æi<br />
externe a statului”.<br />
În perioada interbelicã, iniåial, au luat fiinåã douã unitãåi -<br />
Regimentele 3 æi 4 Grãniceri. Ulterior, ajungându-se la concluzia<br />
cã unui regiment îi revenea o arie <strong>de</strong> pazã prea mare, au fost<br />
create treptat alte æase regimente, pentru ca, în 1944, sã se ajungã<br />
la un numãr <strong>de</strong> zece.<br />
În faåa pericolului <strong>de</strong>zlãnåuirii celui <strong>de</strong>-al Doilea Rãzboi<br />
Mondial, la 16 <strong>de</strong>cembrie 1938, a fost adoptatã „Legea pentru<br />
crearea zonelor militare æi mãsurile necesare apãrãrii åãrii“,<br />
teritoriul fiind împãråit în zone militare, printre care æi zona <strong>de</strong><br />
graniåã, <strong>de</strong>finitã în articolul 3 ca „teritoriu românesc <strong>de</strong>-a lungul<br />
hotarelor åãrii a cãrui adâncime variazã dupã natura graniåei<br />
între 10-30 km“. În aceastã zonã s-au aplicat mai multe restricåii<br />
specifice regimului <strong>de</strong> frontierã æi nevoilor <strong>de</strong> apãrare a åãrii.<br />
La 12 iulie 1940 a fost înfiinåatã Direcåia Generalã a Poliåiei<br />
æi Securitãåii Statului (incluzând æi Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, conform<br />
Legii 2370).<br />
În timpul celei <strong>de</strong>-a doua conflagraåii mondiale, foråele<br />
grãnicereæti au în<strong>de</strong>plinit misiuni caracteristice rãzboiului, iar<br />
pentru modul în care ele au fost în<strong>de</strong>plinite au fost citate prin<br />
Ordin <strong>de</strong> Zi pe Unitate, inclusiv prin Ordin <strong>de</strong> Zi pe Întreaga<br />
Armatã.<br />
Legea nr. 59, aprobatã prin Decretul nr. 143 din 23 ianuarie<br />
1941, a prevãzut militarizarea oficiilor poliåieneæti <strong>de</strong> la frontierã,<br />
porturi, aeroporturi æi gãri æi au fost puse sub controlul Marelui<br />
Stat Major sau al altor organe ale armatei, hotãrâte <strong>de</strong> aceasta.<br />
ÎNFIINÅAREA COMANDAMENTULUI TRUPELOR DE GRÃNICERI<br />
La 1 ianuarie<br />
1946 a luat fiinåã<br />
Comandamentul Trupelor<br />
<strong>de</strong> Grãniceri, organizat pe<br />
trei Brigãzi <strong>de</strong> Grãniceri,<br />
un Centru <strong>de</strong> Instrucåie<br />
al Grãnicerilor æi un<br />
Grup <strong>de</strong> Nave. Brigada<br />
avea în compunere douã<br />
regimente, iar regimentul<br />
douã batalioane æi un<br />
batalion <strong>de</strong> instrucåie.<br />
Instrucåiunile nr.<br />
28860 din 8 martie 1947<br />
pentru organizarea æi<br />
executarea controlului æi<br />
supravegherii în spatele<br />
frontierei, preve<strong>de</strong>a cã<br />
acestea se fãceau <strong>de</strong><br />
cãtre echipele speciale <strong>de</strong><br />
poliåie æi jandarmi în ve<strong>de</strong>rea stãvilirii trecerilor peste frontierã ce<br />
se fãceau pe scarã întinsã din cauza pazei insuficient fãcute.<br />
La 21 iunie 1947, prin Legea nr. 208, Comandamentul<br />
Trupelor <strong>de</strong> Grãniceri a fost scos din subordinea Ministerului<br />
Apãrãrii Naåionale æi trecut în cea a Ministrului <strong>de</strong> Interne, având<br />
aceeaæi misiune - paza æi apãrarea frontierelor. Pe linia æi pe<br />
zona <strong>de</strong> frontierã grãnicerii aveau atribuåii <strong>de</strong> poliåie generalã,<br />
iar comandanåii <strong>de</strong> unitãåi <strong>de</strong> pazã æi subofiåerii comandanåi <strong>de</strong><br />
plutoane erau împuterniciåi ca ofiåeri ai Poliåiei Judiciare.<br />
În 1948 a fost înfiinåat Serviciul <strong>de</strong> Paæapoarte æi Poliåie <strong>de</strong><br />
Frontierã din subordinea Ministerului <strong>de</strong> Interne, iar, un an mai<br />
târziu, Trupele <strong>de</strong> Grãniceri aveau ca sarcinã æi controlul punctelor<br />
<strong>de</strong> trecere a frontierei. Prin Legea nr. 53 din 24 februarie 1948<br />
pentru stabilirea unor mãsuri <strong>de</strong> siguranåã în zona <strong>de</strong> frontierã,<br />
paza æi supravegherea graniåelor se fãcea pe linia <strong>de</strong> frontierã<br />
æi în interiorul åãrii, pe o adâncime <strong>de</strong> 25 km <strong>de</strong> la aceastã<br />
linie. Menåionãm cã, dupã anul 1944, o datã cu instaurarea<br />
regimului comunist æi pânã la Revoluåia din 1989, activitatea<br />
celor <strong>de</strong> la fruntarii poartã pecetea concepåiei epocii conform<br />
cãreia „trupele <strong>de</strong> grãniceri se integreazã în sistemul general<br />
<strong>de</strong> apãrare a patriei“. Prin Decretul nr. 25/22 ianuarie 1949 se<br />
înfiinåeazã Miliåia, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, æi se<br />
<strong>de</strong>sfiinåeazã Poliåia æi Jandarmeria, iar prin Decretul nr. 102/16<br />
martie 1949 se înfiinåeazã Trupele <strong>de</strong> Securitate. Prin H.C.M. nr.<br />
1361/11.07.1956 structura M.I. era constituitã din Departamentul<br />
Securitãåii æi Departamentul Internelor. La Direcåia Securitãåii se<br />
aflau Trupele <strong>de</strong> Securitate, Trupele <strong>de</strong> Grãniceri æi Trupele <strong>de</strong><br />
Pazã. Prin Decretul nr. 68/20.02.1960 Trupele <strong>de</strong> Grãniceri au<br />
fost trecute la Ministerul Foråelor Armate, iar punctele <strong>de</strong> frontierã<br />
au rãmas în structura Comandamentului Trupelor <strong>de</strong> Grãniceri.<br />
În 1964, prin H.C.M. nr. 258/26 mai, punctele <strong>de</strong> control pentru<br />
trecerea frontierei <strong>de</strong> stat au trecut <strong>de</strong> la M.F.A. la M.A.I.<br />
Decretul nr.14 din anul 1972, la art. 1, stipula cã „paza æi<br />
apãrarea frontierei <strong>de</strong> stat au <strong>de</strong>venit un atribut al întregului<br />
popor; pentru asigurarea pazei frontierei <strong>de</strong> stat trupele <strong>de</strong><br />
grãniceri coopereazã cu celelalte comandamente ale MApN, cu<br />
organele MI æi cu comitetele executive ale consiliilor populare.<br />
În în<strong>de</strong>plinirea misiunii <strong>de</strong> pazã a frontierei <strong>de</strong> stat se sprijinã,<br />
<strong>de</strong> asemenea, pe serviciile pazei obæteæti din comunele situate<br />
în zona <strong>de</strong> frontierã æi pe concursul voluntar al cetãåenilor“.<br />
Anterior, prin Ordinul nr. 172 din 22 noiembrie 1968, s-a stabilit<br />
cã „atribuåiile MAI cu privire la munca <strong>de</strong> paæapoarte, evi<strong>de</strong>nåã a<br />
strãinilor æi controlul trecerii frontierei <strong>de</strong> stat române se aduc la<br />
în<strong>de</strong>plinire <strong>de</strong> cãtre Direcåia <strong>de</strong> Paæapoarte, Evi<strong>de</strong>nåã a Strãinilor<br />
æi Controlul Trecerii Frontierei, direct æi prin organele sale<br />
subordonate, precum æi prin inspectoratele ju<strong>de</strong>åene <strong>de</strong> miliåie,<br />
respectiv Inspectoratul <strong>de</strong> Miliåie Bucureæti“. C.T.Gr. a funcåionat<br />
în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (cum se re<strong>de</strong>numise<br />
ulterior), pânã în anul 1960, când a revenit în structurile MApN,<br />
subordonare care a durat pânã în anul 1992, când, prin Legea nr.<br />
56/1992 privind <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> Stat a României, Comandamentul<br />
Trupelor <strong>de</strong> Grãniceri s-a transformat în Comandamentul Naåional<br />
al Grãnicerilor æi a trecut în structura Ministerului <strong>de</strong> Interne.<br />
14<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e
UNIREA GRÃNICERILOR CU POLIÅIÆTII DE FRONTIERÃ<br />
Prin Hotãrârea CSAT nr. 113 din 16 <strong>de</strong>cembrie 1998 privind<br />
Programul MI <strong>de</strong> restructurare a foråelor cu competenåe la<br />
frontiera <strong>de</strong> stat s-a dispus ca sã se constituie Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã, condusã <strong>de</strong> IGPF, pentru în<strong>de</strong>plinirea misiunilor <strong>de</strong><br />
pazã, supraveghere æi controlul frontierei <strong>de</strong> stat, iar prin O.U.G.<br />
nr. 80/4 iunie 1999 s-a înfiinåat Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã,<br />
prin preluarea structurilor æi efectivelor CNGr æi DPF din cadrul<br />
Direcåiei Generale <strong>de</strong> Poliåie <strong>de</strong> Frontierã, Strãini, Probleme <strong>de</strong><br />
Migrãri æi Paæapoarte.<br />
La data intrãrii în vigoare a ordonanåei s-a înfiinåat æi Garda<br />
<strong>de</strong> Coastã, în structura IGPF, prin preluarea unitãåilor <strong>de</strong> marinã<br />
grãnicereascã maritimã æi fluvialã din cadrul CNGr æi a unor<br />
posturi ale Poliåiei T.N. din cadrul IGP, stabilite prin Ordin al<br />
ministrului <strong>de</strong> interne.<br />
Prin reorganizãrile etapizate, înfãptuite începând din anul<br />
2001, s-a avut în ve<strong>de</strong>re optimizarea structurii, în special pentru<br />
îmbunãtãåirea practicilor <strong>de</strong> lucru æi <strong>de</strong>zvoltarea eficacitãåii în<br />
supravegherea æi controlul fizic al frontierelor României, dar<br />
æi pentru a rãspun<strong>de</strong> riscurilor generate <strong>de</strong> infracåionalitatea<br />
transfontalierã, a creæte capacitatea <strong>de</strong> realizare a analizelor <strong>de</strong><br />
risc operaåionale æi, nu în ultimul rând, pentru crearea condiåiilor<br />
necesare creæterii capacitãåii <strong>de</strong> pregãtire a personalului<br />
propriu.<br />
De asemenea, dupã a<strong>de</strong>rarea României la Uniunea<br />
Europeanã, au fost create structuri <strong>de</strong> legãturã între structura<br />
noastrã æi institutiile europene, realizându-se, astfel, un canal<br />
direct <strong>de</strong> comunicare, în special pe linie operativã (ex.: Punctul<br />
Naåional <strong>de</strong> Contact FRONTEX, punctele æi centrele <strong>de</strong> contact<br />
<strong>de</strong> la frontiera etc.).<br />
structurile operative ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, respectiv<br />
la Poliåia Românã.<br />
La nivelul structurilor teritoriale ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române:<br />
Desfiinåarea direcåiilor teritoriale ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
Prin aceastã mãsurã, s-a avut în ve<strong>de</strong>re:<br />
- întãrirea structurilor operative ale inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene<br />
ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã, în ve<strong>de</strong>rea asigurãrii unui nivel înalt <strong>de</strong><br />
supraveghere æi control a frontierelor (s-a urmãrit completarea<br />
schemelor <strong>de</strong> organizare atât ale I.J.P.F.-urilor <strong>de</strong> la frontiera<br />
internã – un<strong>de</strong>, pânã la momentul a<strong>de</strong>rãrii la Schengen, se<br />
executã controlul specific, cât, în special, ale I.J.P.F.-urilor <strong>de</strong> la<br />
nivelul frontierei externe UE).<br />
- optimizarea fluxurilor informaåionale, cooperãrii<br />
interinstituåionale æi adaptãrii la dinamica operativã actualã.<br />
Constituirea compartimentului Analizã <strong>de</strong> Risc în cadrul<br />
Centrului <strong>de</strong> Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei<br />
Aeroporturi Bucureæti - Otopeni.<br />
Transferarea Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã a<br />
Personalului <strong>de</strong> Marinã Giurgiu æi a Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã<br />
æi Continuã a Personalului P.F. Timiæoara în subordinea<br />
Inspectoratului General al Poliåiei Române.<br />
Funcåionarea acestor unitãåi <strong>de</strong> învãåãmânt nu mai era<br />
necesarã, în condiåiile în care procesul <strong>de</strong> pregãtire ale agenåilor<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã proveniåi din poliåiæti <strong>de</strong> frontierã angajaåi<br />
PFR - ÎN CONTEXTUL SECURIZÃRII FRONTIERELOR UE<br />
În funcåie <strong>de</strong> evoluåia infracåionalitãåii transfrontaliere æi <strong>de</strong><br />
cerinåele impuse <strong>de</strong> statutul <strong>de</strong> åarã membrã a Uniunii Europene,<br />
respectiv semnatarã a Acordului Schengen, în viitor, Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã Românã va acåiona pentru modificarea structurii sale<br />
organizatorice, astfel încât eficienåa activitãåilor sale sã se menåinã<br />
la un nivel maxim.<br />
Principalele modificãri organizatorice operate au fost:<br />
La nivelul Inspectoratului General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi a<br />
structurilor subordonate acestuia:<br />
- Desfiinåarea a 4 direcåii centrale (Direcåia <strong>de</strong> Combatere<br />
a Migraåiei Ilegale, Direcåia Management Puncte ale Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Aeroportuare, Direcåia <strong>de</strong> Combatere a Infracåionalitãåii<br />
Transfrontaliere æi Direcåia Management Naval) æi constituirea<br />
doar a douã structuri <strong>de</strong> coordonare, respectiv:<br />
- Direcåia <strong>de</strong> Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei;<br />
- Direcåia <strong>de</strong> Combatere a Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii<br />
Transfrontaliere.<br />
Reducerea numãrului posturilor <strong>de</strong> conducere <strong>de</strong> la nivelul<br />
Aparatului central, prin comasarea unor structuri/reducerea<br />
nivelului <strong>de</strong> reprezentare æi transferarea a 242 posturi la<br />
pe bazã <strong>de</strong> contract a fost încheiat, iar la nivelul Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române mai existã douã æcoli cu acelaæi specific<br />
(Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului P.F. Iaæi<br />
– Aca<strong>de</strong>mie partenerã FRONTEX æi Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi<br />
Continuã a Personalului P.F. Constanåa – ce asigurã pregãtirea<br />
personalului, inclusiv în domeniul supravegherii æi controlului<br />
frontierei fluviale æi maritime).<br />
Constituirea Direcåiei Operative Porturi Maritime, subordonatã<br />
nemijlocit inspectoratului general, cu sediul operativ în Portul<br />
Constanåa, cu competenåã teritorialã în porturile maritime<br />
Constanåa, Constanåa Sud (Agigea), Tomis - Constanåa, Belona<br />
- Eforie Nord, Mangalia æi Midia.<br />
În baza analizãrii situaåiei operative înregistrate în porturile <strong>de</strong><br />
la Marea Neagrã æi a previziunilor <strong>de</strong> creætere a infracåionalitãåii<br />
în aceastã zonã, s-a apreciat ca fiind necesarã înfiinåarea unei<br />
structuri specializate în prevenirea æi combaterea migraåiei<br />
ilegale, a faptelor specifice criminalitãåii transfrontaliere.<br />
La nivelul inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene æi sectoarelor Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române s-a avut în ve<strong>de</strong>re crearea <strong>de</strong> structuri<br />
echivalente celor existente la nivel central (ex.: structuri<br />
<strong>de</strong> supraveghere æi controlul trecerii frontierei, asigurare<br />
topogeo<strong>de</strong>zicã, protecåia muncii æi coordonare operativã), astfel<br />
încât actul managerial <strong>de</strong>rulat la nivelul întregii Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române sã creascã în eficienåã.<br />
Urmare a mãsurilor <strong>de</strong> reorganizare întreprinse la nivelul<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, numãrul posturilor <strong>de</strong> la nivelul<br />
instituåiei s-a redus cu peste 1.110, acestea fiind transferate la<br />
Poliåia Românã.<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e<br />
15
16<br />
F R O N T I E R A<br />
F R O N A T c I t E u R a A<br />
l i t a <br />
t e
REDACÅIA<br />
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)<br />
Redactor-æef<br />
subcomisar Marius IONESCU<br />
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />
Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />
inspector principal Gabriel CRÃCIUN<br />
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />
Redactori:<br />
inspector Ætefan ANDREESCU<br />
inspector Iulian PUICÃ<br />
subinspector Elena URSACHI<br />
Fotoreporter<br />
agent Mihai BEJENARU<br />
Abonamente, difuzare<br />
Elena URSACHI<br />
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />
• Serie nouã - nr. 690<br />
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,<br />
sector 6, Bucureæti, cod 050507;<br />
TEL./FAX: 021-316.84.32;<br />
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />
Responsabil <strong>de</strong> numãr:<br />
Gabriel CRÃCIUN<br />
Layout: Mihai BEJENARU<br />
Tipar<br />
S.C. FÃGÃRAÆ PRINT SRL-Bucureæti<br />
Tel./fax: 021 - 3160987<br />
Reproducerea materialelor din cuprins<br />
este permisã numai cu menåionarea<br />
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />
Materialele primite spre publicare<br />
nu se înapoiazã.<br />
Responsabilitatea juridicã pentru<br />
conåinutul articolului æi informaåiile<br />
cuprinse aparåine, potrivit<br />
Codului penal, autorului.<br />
I.S.S.N.: 1220-711X<br />
Imprimat în România<br />
Ediåia s-a încheiat la 9 iulie <strong>2009</strong><br />
Preå: 3 lei<br />
F R O N T I E R A<br />
A c t u a l i t a t e<br />
17<br />
17
ÎNCEPUT DE DRUM<br />
Era în toamna anului 1961. O dupã amiazã <strong>de</strong> septembrie.<br />
Trenul în care mã aflam se oprise în ultima staåie. Cãlãtorii, în<br />
majoritate navetiæti, bãrbaåi æi femei <strong>de</strong> toate vârstele, cu genåi<br />
æi plase pline cu pachete æi pâine, sporovãind, au început sã<br />
coboare. Se îndreptau spre ieæirea din garã, aproape în coloanã.<br />
Acolo, câåiva grãniceri le controlau, unora, buletinele.<br />
Am coborât ultimul din tren, cãutând cu privirea pe cineva<br />
care sã mã aætepte. Nu era nimeni. Între timp peronul se golise.<br />
Grãnicerii, un subofiåer æi 2-3 soldaåi, m-au salutat fãrã sã-mi<br />
acor<strong>de</strong> atenåie. Am ieæit æi eu cu geamantanul în mânã, în spatele<br />
gãrii. În faåa mea un drum pietruit æi câmpul cu porumb æi floarea<br />
soarelui. Mai spre dreapta, o potecã pe care se ve<strong>de</strong>au ultimii<br />
cãlãtori coborâåi din tren.<br />
Nu se zãrea nici o localitate, în schimb, în <strong>de</strong>pãrtare, se<br />
ve<strong>de</strong>au niæte <strong>de</strong>aluri mari, sub formã <strong>de</strong> mameloane, cum le<br />
spuneam la topografie, în æcoalã. Puteau fi chiar munåi, oricum<br />
nu ca cei ce se ve<strong>de</strong>au din oraæul Fãgãraæ, un<strong>de</strong> eram nãscut æi<br />
un<strong>de</strong> îmi petreceam, în copilãrie, vacanåele la bunici.<br />
Am regretat cã în vagon æi nici în garã n-am întrebat pe<br />
nimeni un<strong>de</strong> este localitatea Moraviåa. Drept sã spun, mi-a fost<br />
jenã <strong>de</strong> oameni, ca eu, ditamai ofiåerul <strong>de</strong> grãniceri, îmbrãcat în<br />
uniformã nouã æi încãlåat în cizme, sã întreb în zona <strong>de</strong> frontierã<br />
cum ajung... la grãniceri. Aæa cã nu-mi rãmânea <strong>de</strong>cât sã o iau æi<br />
eu, pe jos, dupã oameni.<br />
La Timiæoara, la Brigada <strong>de</strong> grãniceri, un<strong>de</strong> ne-am prezentat<br />
cei din noua promoåie <strong>de</strong> tineri ofiåeri repartizaåi în frontierã,<br />
comandantul, care era general, dupã recomandãrile æi sfaturile<br />
<strong>de</strong> rigoare, ne-a comunicat, între altele, cã la sosirea în zonã,<br />
ne va aætepta cineva æi ne va conduce la subunitate. Nevãzând<br />
pe nimeni, cu geamantanul în mânã, am dat sã plec pe potecã.<br />
În acelaæi timp, am auzit un zgomot <strong>de</strong> cãruåã æi o voce<br />
bãrbãteascã în<strong>de</strong>mnând caii. De dupã cotul drumului pietruit æia<br />
fãcut apariåia, hurducãind, o cãruåã cu doi cai, în care smucea<br />
hãåurile, stând în picioare, un grãnicer. Uite, totuæi, cã n-am fost<br />
uitat, îmi zic în sine, bãnuind cã vine dupã mine. Între timp,<br />
cãruåa s-a oprit în apropiere. Cu mâna stângã åinând hãåurile,<br />
soldatul grãnicer m-a salutat.<br />
- Sã trãiåi „t-oa lent”! (adicã tovarãæe locotenent, spus<br />
prescurtat). Nu s-a prezentat. Am pus aceasta pe seama emoåiei,<br />
<strong>de</strong>æi grãnicerul nu pãrea stânjenit <strong>de</strong> ceva. Sunt grãjdarul<br />
companiei æi am venit dupã dumneavoastrã. M-a trimis „t-oaæ”<br />
cãpitan, sã vã aduc la cazarmã. Apoi privindu-mã oarecum<br />
vinovat cã mã gãsise în drum a continuat: Cred c-a venit trenul<br />
ceva mai repe<strong>de</strong>! Am zâmbit fãrã sã spun ceva. Atunci, a sãrit<br />
sprinten din cãruåã, a înæfãcat cu uæurinåã geamantanul, care nu<br />
era prea uæor, fiind burduæit cu <strong>de</strong> toate, æi l-a pus în spate, dupã<br />
care s-a urcat din nou în cãruåã, s-a aæezat pe scândura înfãæuratã<br />
într-o pãturã albastrã, pe care se ve<strong>de</strong>a înscrisul M.F.A., lãsând<br />
în stânga lui un loc liber.<br />
M-am urcat lângã el. Nu m-a ajutat. Avea o figurã serioasã,<br />
maturã æi începuse sã-mi fie simpatic. Ca fizic semãnam, ca talie<br />
însã era ceva mai solid. Fãcusem psihologie æi pedagogie în<br />
æcoala <strong>de</strong> ofiåeri æi noi, cei din ultimele promoåii, aveam pretenåia<br />
cã am învãåat sã cunoaætem oamenii. Aæa cã nu i-am fãcut nici<br />
o observaåie, <strong>de</strong>æi åinuta lui era cam neglijentã, <strong>de</strong>coloratã, dupã<br />
ce a trecut prin varã, dar curatã, însã cu câåiva nasturi <strong>de</strong>scheiaåi,<br />
æi nici nu se prezentase regulamentar.<br />
- Bine, îåi mulåumesc! Hai sã mergem!<br />
- Am înåeles! Mi-a rãspuns, crezând poate cã nu am chef <strong>de</strong><br />
vorbã.<br />
Æi-a în<strong>de</strong>mnat caii cu glasul, fãrã sã-i loveascã. De fapt, nici<br />
nu avea cu ce, lipsindu-i biciul. Am pornit. Privea atent înainte,<br />
în timp ce cãruåa, altfel solidã, zdrãngãnea din toate încheieturile<br />
la fiecare piatrã întâlnitã. Îl simåeam cã mã urmãreæte totuæi cu<br />
coada ochiului.<br />
18<br />
- Nu mi-ai spus<br />
cum te cheamã!?<br />
- Vã rog sã mã<br />
iertaåi. Sunt soldatul<br />
Lãptucã Petre, din<br />
Teleorman, aproape<br />
<strong>de</strong> Roæiorii <strong>de</strong> Ve<strong>de</strong>,<br />
æi mai am douã luni<br />
pânã la „liberare”. Am<br />
fãcut numai un an <strong>de</strong><br />
„pândã”, la început,<br />
cã dupã aia, când a<br />
plecat grãjdarul vechi,<br />
m-a pus „t-oaæ cãpitan<br />
comandant” la grajd,<br />
cã-mi plac animalele æi<br />
ætiu sã umblu cu caii.<br />
Mi le-a spus pe toate dintr-o rãsuflare, dupã care s-a oprit,<br />
<strong>de</strong>æi am simåit cã ar fi putut continua.<br />
- Câåi ani ai?<br />
- Raportez: împlinesc în <strong>de</strong>cembrie 22. Am fost luat în armatã<br />
la 19, aici, la grãniceri, un<strong>de</strong> se fac 3 ani, pe care eu aproape<br />
i-am terminat.<br />
- Æi eu sunt nãscut tot în <strong>de</strong>cembrie, numai cã împlinesc anul<br />
acesta doar 21 <strong>de</strong> ani, aæa cã eæti mai mare ca mine. A zâmbit<br />
întorcând capul:<br />
- Sã trãiåi! Ne-a spus „t-oaæ” cãpitan cã ne vine un ofiåer<br />
tânãr, care a fost „æef <strong>de</strong> promoåie”, æi cã s-ar putea sã fiåi <strong>de</strong> ani<br />
mai mic ca noi, dar cã trebuie sã vã ascultãm, cã aveåi æcoalã æi<br />
o sã ne învãåaåi multe lucruri.<br />
- Bine, mãi Lãptucã. E <strong>de</strong>parte compania, cã nu vãd în faåã<br />
nici o localitate?<br />
- Pãi, sã fie vreo 5 km. Nu se ve<strong>de</strong> cã-i în vale, dar nu-i mult<br />
pânã acolo.<br />
Dã sã-æi în<strong>de</strong>mne caii sã meargã mai repe<strong>de</strong>, însã <strong>de</strong> teama<br />
zdruncinãturilor, i-am cerut sã-i lase la pas. Nu mai mersesem<br />
<strong>de</strong> mult cu cãruåa. În copilãrie, la Câmpia Turzii, un<strong>de</strong> locuiam,<br />
în Ar<strong>de</strong>al, tatãl meu fiind lucrãtor la C.F.R., un coleg <strong>de</strong> æcoalã,<br />
pe nume Câmpian, avea sifonãrie acasã æi un cal, care trãgea o<br />
platformã cu roåi <strong>de</strong> cauciuc, pentru transportul sticlelor în lãdiåe<br />
<strong>de</strong> lemn. La platformã, toatã lumea îi spunea „ætraf” Era o mare<br />
plãcere pentru noi, copiii, sã cãlãtorim cu „ætraful”, alãturi <strong>de</strong><br />
lãzile cu sifoane pline. Când tatãl colegului, poreclit „bogãrel”,<br />
nu era atent, luam câte o gurã <strong>de</strong> sifon dintr-o sticlã, mereu alta,<br />
æi numai o gurã, sã nu se cunoascã.<br />
Începusem sã mã obiænuiesc cu mersul cãruåei, iar grãnicerul<br />
Lãptucã, <strong>de</strong> când aflase cã sunt mai mic ca el în vârstã æi vãzuse<br />
cã-i vorbesc frumos, parcã prinsese mai mult curaj.<br />
- Ve<strong>de</strong>åi, „t-oa lent”, acolo, în vale, este comuna Moraviåa.<br />
Dincolo <strong>de</strong> ea, la încã 2-3 km, este frontiera. Apoi arãtând cu<br />
<strong>de</strong>getul, Lãptucã îmi spune: Se vãd acolo niæte foiæoare înalte.<br />
Mai <strong>de</strong>parte, se vãd munåii Vâræeå. Sunt la sârbi. Tovarãæul<br />
cãpitan ne-a spus cã d-aia unii încearcã sã treacã frontiera ilegal,<br />
pe aici, cã dacã se uitã <strong>de</strong> pe câmp se vãd foiæoarele æi munåii<br />
æi ætiu încotro sã meargã. <strong>Frontiera</strong>, cu bornele æi fâæia aratã, se<br />
aflã lângã foiæoare.<br />
- Bine, Lãptucã, vãd cã ætii frontiera, numai cã, vezi tu,<br />
foiæoarele au fost puse lângã frontierã, nu invers.<br />
Râ<strong>de</strong>, dã din cap cã a înåeles æi îmi spune cã este grãnicer<br />
„bãtrân”, a umblat în aproape 3 ani tot raionul companiei, æi<br />
pe jos æi cãlare, <strong>de</strong> când este la cai, cã a ajuns sã cunoascã<br />
fiecare cãrare, tufã sau groapã, indiferent cã-i ziuã sau noapte.<br />
Am mai aflat <strong>de</strong> la el cã majoritatea soldaåilor fac noapte <strong>de</strong><br />
noapte pândã, pe locul <strong>de</strong> serviciu, cã acest post <strong>de</strong> pazã este<br />
cel mai folosit æi cã este greu, noapte <strong>de</strong> noapte, 7-8 ore, sã stai<br />
F R O N T I E R A R e m e m b e r
pe câmp, culcat pe burtã, indiferent <strong>de</strong> vreme, cu ochii în patru<br />
æi urechile ciulite. Pe <strong>de</strong>asupra, mai eæti æi singur, chiar dacã ætii<br />
cã în apropiere se gãseæte un coleg al cãrui nume åi se spune<br />
când primeæti misiunea, la plecare în serviciu, dar cu care nu ai<br />
voie sã te întâlneæti, ori sã comunici <strong>de</strong>cât prin semnale. Nici sã<br />
fumezi nu ai voie, cã se ve<strong>de</strong> noaptea jarul <strong>de</strong> la åigarã. Totuæi,<br />
grãnicerii mai fumeazã, åinând åigara în mâneca bluzei sau a<br />
vestonului.<br />
Vorbea sigur pe el, fãrã sã-l mai întreb nimic, arãtându-mi<br />
din când în când pe un<strong>de</strong> trece calea feratã care se duce în<br />
Iugoslavia, pe un<strong>de</strong> trece æi drumul la vecini, pe care acum nu<br />
se circulã, dar vorbesc oamenii cã se va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> circulaåiei cu<br />
maæini, în viitor.<br />
- Da eæti bine informat, Lãptucã, ætii multe lucruri. În sat cum<br />
se trãieæte, ce fac oamenii? Fete sunt?<br />
- De atâta vreme, „t-oa lent”, cunoaætem toåi oamenii <strong>de</strong><br />
pe aici æi ei ne cunosc pe noi. Ne dãm repe<strong>de</strong> seama când<br />
apar strãini <strong>de</strong> loc. În garã fac controlul grãnicerii din Punctul<br />
Control Trecere Frontierã, care se ocupã cu paæapoarte, noi aici<br />
controlãm æi pãzim fâæia pe câmp, pe arãturã, prin porumb.<br />
Uitaåi, acolo este o vie pe terasa satului. Este a C.A.P.-ului (fosta<br />
Cooperativã agricolã <strong>de</strong> producåie – n.a.). Preæedintele ne-a dat<br />
nouã, grãnicerilor, trei rânduri æi a zis, când mergem în frontierã,<br />
ziua sau noaptea, sã luãm struguri, dupã ce se coc, numai <strong>de</strong><br />
acolo, dacã ni-i poftã, sã nu rupem restul <strong>de</strong> vie.<br />
- Æi se respectã condiåia asta? Nu intrã soldaåii æi prin alte<br />
pãråi?<br />
- Mai sunt unii, dar dacã-i aflã comandantul se supãrã tare<br />
æi îi planificã în serviciu numai la limitã (marginea raionului <strong>de</strong><br />
responsabilitate), pânã un<strong>de</strong> trebuie sã mergi dus-întors 15 km,<br />
<strong>de</strong> nu-åi mai trebuie struguri.<br />
- Te-am întrebat <strong>de</strong> fete.<br />
- Sunt puåine, „t-oa lent”. Aproape toate lucreazã sau sunt la<br />
æcoalã, la Timiæoara, æi vin acasã numai sâmbãta searã, iar lunea<br />
se duc înapoi. Sunt câteva la æcoalã, învãåãtoare, æi la poætã.<br />
Astea nu se uitã la noi, poate sã vã placã pe dumneavoastrã.<br />
Sunt æi câteva åigãnci tinere, mai curate, lucreazã la C.A.P. Aici<br />
în comunã sunt puåini oameni, toåi lucreazã la C.A.P., sunt æi<br />
moldoveni cu copii mulåi, care au fost aduæi când pe unii oameni<br />
<strong>de</strong> aici i-au dus în Bãrãgan. Aæa s-a auzit. Comuna este sãracã æi<br />
cam pustie. La C.A.P. se lucreazã cu tractoarele, nu åin animale,<br />
nu sunt oi, pun porumb, grâu æi sfeclã, ca la noi în Teleorman.<br />
Nu gãseæti sã cumperi lapte sau o bucatã <strong>de</strong> brânzã. Este un izlaz<br />
lângã companie, spre frontierã, dar acolo sunt numai gâæte, <strong>de</strong><br />
primãvara pânã toamna.<br />
Apoi, <strong>de</strong>odatã, æi-a amintit <strong>de</strong> mine.<br />
- Dumneavoastrã un<strong>de</strong> o sã locuiåi? Sunteåi singur?<br />
Îi rãspund cã, <strong>de</strong>ocamdatã, voi locui æi am sã mãnânc<br />
în cazarmã. L-am întrebat dacã existã casa cadrelor æi mi-a<br />
rãspuns cã sunt 3 apartamente ocupate. Se mai duce pe acolo<br />
æi taie lemne pentru bucãtãrie, când primeæte ordin. Mi-a spus<br />
æi cã peste drum <strong>de</strong> cazarmã stã comandantul, într-o casã fãrã<br />
proprietar. Are trei copii, douã fetiåe æi un bãieåel.<br />
Între timp, am intrat în sat. Se apropia seara. Ici, colo câte<br />
un trecãtor singuratic. Lãptucã mi-a arãtat pe rând sediul C.A.P.,<br />
dispensarul, Consiliul Popular, Miliåia, Cãminul cultural, cam<br />
jerpelit æi cu o barã metalicã pe uæã, æcoala æi bufetul lui „Nea<br />
Pãlãmaru”, un<strong>de</strong> se bea „æliboviåã”, dar un<strong>de</strong> soldaåii grãniceri<br />
nu au voie sã intre din ordinul tovarãæului comandant, cãpitanul<br />
Fulger.<br />
- Lãptucã, ne apropiem <strong>de</strong> cazarmã? Cum este „t-oaæ”<br />
cãpitan Fulger?<br />
- Ajungem imediat. O luãm la stânga æi se ve<strong>de</strong> cazarma.<br />
Este cu etaj. Singura casã din Moraviåa cu etaj. Tov. cãpitan<br />
Fulger, comandantul companiei, e un om sever, dar drept, este<br />
ca spirtu’.<br />
- Cum ca spirtu’? mã fac cã nu înåeleg. Îi place sã bea?<br />
- Nu, Doamne fereæte! Nu l-am vãzut niciodatã bãut, dar e<br />
iute, merge repe<strong>de</strong> tot timpul, te trezeæti cu el în frontierã când<br />
nu te aætepåi. Când avem evenimente, pânã scot eu calul din<br />
grajd, cã îl åin noaptea cu æeaua pe el, ca sã-l aduc repe<strong>de</strong>,<br />
„t-oaæ” cãpitan e <strong>de</strong>ja în curte, <strong>de</strong> parcã doarme îmbrãcat, æi<br />
tule-o în raion, acolo un<strong>de</strong> se trag rachete <strong>de</strong> semnalizare. Caii<br />
noætri, avem trei <strong>de</strong> cãlãrie æi ãætia doi <strong>de</strong> la cãruåã, cunosc toate<br />
drumurile æi potecile din frontierã, aleargã pe ele æi noaptea.<br />
Cu ei nu te poåi rãtãci. Ajung æi singuri în grajd, la întoarcerea<br />
acasã. Comandantul este un om bun, dar sã nu-i ieæi din cuvânt,<br />
din ordin, cã ai dat <strong>de</strong> dracu. Noi, soldaåii, între noi îi zicem<br />
„Baiazid Fulgeru”. L-a poreclit unul din Braæov, cu liceu. Dacã<br />
mã spuneåi...<br />
- Stai liniætit, cã nu te spun. Pe acasã ai mai fost?<br />
- Anul trecut, în concediu. A fost puåin. Mi-e dor <strong>de</strong> ai mei.<br />
Dupã colå a apãrut æi cazarma cu etaj. Mi s-a pãrut frumoasã,<br />
cochetã. În faåã avea câåiva copaci æi un gard din lemn vopsit în<br />
ver<strong>de</strong>. În curte-un foiæor din care santinela a bãtut într-un fier, o<br />
toacã, chemând sergentul <strong>de</strong> serviciu.<br />
- Am ajuns, zice Lãptucã. Staåi cã intrãm în curte cu<br />
cãruåa, dupã ce <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> sergentul <strong>de</strong> serviciu poarta. Acesta-i<br />
„automobilul nostru”, cã altul nu avem.<br />
Încã o opintealã a cailor æi ne-am oprit!<br />
- Mulåumesc, Lãptucã!<br />
- Sã trãiåi, „t-oa” lent!<br />
Începusem noul meu drum în viaåã cu cãruåa. Ajunsesem la<br />
marginea åãrii cu o cãruåã grãnicereascã, eu nãscut æi crescut<br />
în centrul ei. De fapt, nu la marginea åãrii, ci la începutul ei.<br />
Aæa pretin<strong>de</strong>au grãnicerii <strong>de</strong> la Moraviåa, din Banat. Æi primul<br />
pe care-l cunoscusem atunci fusese soldatul Lãptucã Petre, din<br />
Teleorman.<br />
Era anul în care primul om zburase în cosmos !<br />
Te salut, soldat grãnicer Lãptucã, oriun<strong>de</strong> te-ai afla!<br />
din volumul JURNAL DE FRONTIERÃ, Editura MAI, 2005<br />
F R O N T I E R A<br />
R e m e m b e r<br />
19
SCOMAR<br />
SCOMAR<br />
Sistemul Complex <strong>de</strong> Observare, Supraveghere æi<br />
Control al Traficului la Marea Neagrã<br />
Subsistemul Staåie <strong>de</strong> senzori æi Centrul <strong>de</strong><br />
Comandã æi Control;<br />
-Subsistemul Centrul <strong>de</strong> Comandã æi Control<br />
centralizeazã æi analizeazã toate informaåiile<br />
provenite <strong>de</strong> la Subsistemul Staåie <strong>de</strong> senzori æi<br />
<strong>de</strong> la alte sisteme interconectate;<br />
-Unitãåi operative <strong>de</strong> intervenåie (navale,<br />
terestre, aeriene).<br />
SCOMAR este un sistem operativ <strong>de</strong> supraveghere, bazat<br />
pe tehnologie <strong>de</strong> ultimã orã, care permite <strong>de</strong>tectarea timpurie,<br />
urmãrirea, recunoaæterea æi i<strong>de</strong>ntificarea navelor ce <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitãåi ilegale <strong>de</strong> trafic la Marea Neagrã.<br />
Suportul tehnic asigurã transmiterea, în timp real, a<br />
informaåiilor obåinute <strong>de</strong> la staåiile <strong>de</strong> senzori la un Centru<br />
<strong>de</strong> Comandã æi Control æi a dispoziåiunilor necesare pentru<br />
interceptarea ameninåãrilor æi realizarea misiunilor <strong>de</strong> cãutare<br />
æi salvare.<br />
20<br />
Scopul sistemului<br />
Sistemul integrat complex <strong>de</strong> observare, supraveghere æi<br />
control al traficului la Marea Neagrã (SCOMAR) are ca principale<br />
obiective observarea, supravegherea æi controlul frontierei<br />
româneæti la Marea Neagrã.<br />
Organizarea SCOMAR permite:<br />
îmbunãtãåirea procesului <strong>de</strong> supraveghere a frontierei <strong>de</strong><br />
stat în zona maritimã;<br />
îmbunãtãåirea securitãåii navigaåiei în zona operaåionalã a<br />
sistemului;<br />
diminuarea activitãåilor ilegale în marea teritorialã æi în<br />
zona contiguã;<br />
asigurarea continuã a supravegherii în zona acoperitã;<br />
crearea unei baze <strong>de</strong> date privitoare la activitatea maritimã<br />
în zona mãrii;<br />
diminuarea numãrului <strong>de</strong> nave <strong>de</strong> patrulare, misiuni <strong>de</strong><br />
supraveghere æi implicit o importantã economie <strong>de</strong> combustibil<br />
æi resurse.<br />
Descrierea sistemului<br />
Sistemul este alcãtuit din urmãtoarele subsisteme:<br />
-Subsistemul Staåiilor <strong>de</strong> Senzori, care inclu<strong>de</strong> staåii <strong>de</strong> senzori<br />
(SS) echipate cu senzori optoelectronici æi radar;<br />
-Subsistemul Comunicaåii, care permite schimbul <strong>de</strong> date<br />
(transmisia imaginilor, vocii æi datelor), în timp real, între<br />
SCOMAR este pregãtit pentru supraveghere<br />
æi monitorizare, permanent (24 din 24), furnizând<br />
o imagine tacticã a suprafeåei apei din zona<br />
maritimã teritorialã, zona contiguã æi zona<br />
economicã exclusivã (pânã la 100 mile marine în<br />
larg), a activitãåii aeriene æi a situaåiei terestre.<br />
Pentru a atinge acest scop, sistemul propus<br />
a fost proiectat pentru a garanta <strong>de</strong>tectarea din<br />
timp a navelor æi ambarcaåiunilor astfel încât sã<br />
fie localizate înainte <strong>de</strong> a se apropia <strong>de</strong> åãrm æi,<br />
astfel, asigurând Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
timpul <strong>de</strong> reacåie esenåial pentru a putea<br />
întreprin<strong>de</strong> acåiunile necesare.<br />
Subsistemul staåiilor <strong>de</strong> senzori <strong>de</strong>tecteazã, i<strong>de</strong>ntificã æi<br />
urmãreæte navele suspecte, folosind funcåiile radarului æi ale<br />
senzorilor, prin transmiterea imaginilor vi<strong>de</strong>o sau semnalelor<br />
obåinute cãtre Centrul <strong>de</strong> Comandã æi Control, un<strong>de</strong> ameninåarea<br />
este analizatã æi apreciatã.<br />
Deciziile sunt luate <strong>de</strong> centrul <strong>de</strong> comandã æi control (CCC),<br />
în care toate informaåiile culese <strong>de</strong> cãtre senzorii sistemului sunt<br />
disponibile æi prezentate într-un mod organizat æi structurat. În<br />
plus, legãturile <strong>de</strong> comunicaåii vor fi disponibile æi la nivelul<br />
Centrului Naåional <strong>de</strong> Coordonare din cadrul Inspectoratului<br />
General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
Mai <strong>de</strong>parte sunt transmise dispoziåiuni <strong>de</strong> interceptare<br />
æi/sau <strong>de</strong> salvare, <strong>de</strong> la caz <strong>de</strong> caz, <strong>de</strong> cãtre structurile special<br />
<strong>de</strong>stinate.<br />
Imaginile <strong>de</strong> ansamblu furnizate <strong>de</strong> acest sistem integrat vor<br />
fi exploatate æi <strong>de</strong> alte autoritãåi co-beneficiare, ca <strong>de</strong> exemplu:<br />
Ministerul Apãrãrii Naåionale, Ministerul Transporturilor,<br />
Ministerul Agriculturii æ.a., iar informaåiile oferite <strong>de</strong> la<br />
sistemele <strong>de</strong> supraveghere ale acestor autoritãåi sunt integrate<br />
în platforma sistemului, urmând a fi <strong>de</strong>zvoltate aplicaåii pentru<br />
operaåionalizarea informaåiilor primite <strong>de</strong> la aceste sisteme <strong>de</strong><br />
supraveghere.<br />
În viitorul apropiat va fi suplimentat personalul ce <strong>de</strong>serveæte<br />
acest sistem pentru a asigura exploatarea la nivel optim a<br />
capacitãåilor acestuia æi vor fi întocmite proceduri <strong>de</strong> acåiune<br />
pentru a asigura o operativitate sporitã a coordonãrii æi conducerii<br />
unor misiuni <strong>de</strong> intervenåie în cazul unor inci<strong>de</strong>nte.<br />
Caracteristici<br />
Caracteristicile principale ale sistemului sunt urmãtoarele:<br />
Operare 24/24 ore;<br />
Speranåa <strong>de</strong> viaåã a sistemului <strong>de</strong> peste 15 ani;<br />
Disponibilitate minimã <strong>de</strong> 95%;<br />
Concept <strong>de</strong> proiectare a sistemului bazat pe modularitate,<br />
pentru a simplifica înlocuirea, reparaåia sau viitoare actualizãri;<br />
F R O N T I E R A<br />
S u p r a v e g h e r e
SCOMAR<br />
SCOMAR<br />
Interfaåã favorabilã operatorului (Operator-friendly), pentru<br />
o operare uæoarã.<br />
Sistemul <strong>de</strong> supraveghere æi control al traficului <strong>de</strong>tecteazã<br />
toate tipurile <strong>de</strong> vase prezente <strong>de</strong>-a lungul coastei, inclusiv åinte<br />
greu <strong>de</strong>tectabile, cum ar fi:<br />
Barcã <strong>de</strong> pescuit: fãcutã din lemn, 6 m lungime, 0,5 m<br />
înãlåime, motor suspendat (în afara bordului), vitezã între 1 æi<br />
8 noduri.<br />
Barcã <strong>de</strong> vitezã: ambarcaåiunile <strong>de</strong> vitezã tip zodiac cu baza<br />
<strong>de</strong> cauciuc, 8 m lungime, 0,5 m înãlåime, motor suspendat (în<br />
afara bordului), vitezã între 1 æi 60 <strong>de</strong> noduri.<br />
Sistemul este capabil <strong>de</strong> a în<strong>de</strong>plini în întregime æi chiar <strong>de</strong><br />
a <strong>de</strong>pãæi cerinåele sale principale, cu elementele sale pre<strong>de</strong>finite<br />
æi pentru tipurile <strong>de</strong> åinte <strong>de</strong>finite.<br />
Elementele sistemului sunt conforme celor mai exigente<br />
norme mediu-ambientale pentru operarea continuã în exterior<br />
în condiåii meteorologice nefavorabile extreme.<br />
Principalele funcåii ale sistemului:<br />
- Cercetarea, observarea æi supravegherea continuã a åintelor<br />
care evolueazã la suprafaåa mãrii cu mijloace active (cu radiaåie)<br />
æi mijloace pasive (în regim <strong>de</strong> ,,tãcere” radio æi radiolocaåie) æi<br />
posibilitatea extin<strong>de</strong>rii cercetãrii, observarea æi supravegherea<br />
åintelor aeriene care evolueazã la joasã înãlåime;<br />
- Prelucrarea informaåiilor <strong>de</strong> la staåiile radar æi <strong>de</strong> la alåi<br />
senzori amplasaåi pe întreg sectorul supravegheat;<br />
- Prelucrarea datelor privind miæcarea navelor (åinte sau<br />
proprii), poziåia lor æi afiæarea datelor <strong>de</strong> interes la Centrul <strong>de</strong><br />
Comandã æi Control în ve<strong>de</strong>rea luãrii <strong>de</strong>ciziilor;<br />
- Supravegherea continuã în timp real a tuturor poziåiilor<br />
æi miæcãrilor navelor æi reperelor <strong>de</strong> navigaåie aflate în zona<br />
controlatã;<br />
- Asigurarea protecåiei senzorilor æi a echipamentelor <strong>de</strong><br />
calcul la acåiunea perturbaåiilor naturale æi artificiale;<br />
- Schimbul permanent æi reciproc <strong>de</strong> informaåii privind<br />
navigaåia æi manevra între CCC æi nave;<br />
- Înregistrarea æi gestionarea computerizatã a cât mai multor<br />
informaåii din sistem, din care obligatoriu: imaginea radar,<br />
elementele calculate <strong>de</strong> sistem, alarmele æi avertizãrile, acåiunile<br />
operatorilor, inclusiv traficul telefonic, radio, starea sistemului;<br />
- Crearea unei baze <strong>de</strong> date comune sistemului prin<br />
intermediul cãreia beneficiarii comunicã informaåiile <strong>de</strong> interes<br />
comun în timp real, transparent æi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt;<br />
Informaåiile adunate în urma monitorizãrii împreunã cu datele<br />
furnizate <strong>de</strong> sistemele <strong>de</strong> cooperare interne æi internaåionale vor<br />
constitui:<br />
- repere pentru acåiunile <strong>de</strong> combatere a faptelor infracåionale<br />
<strong>de</strong> cãtre instituåiile naåionale cu atribuåii la frontierã:<br />
- sursã primarã <strong>de</strong> informaåii folositã în luarea <strong>de</strong>ciziilor<br />
privind utilizarea resurselor pentru combaterea infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere specifice la Marea Neagrã;<br />
- sursã <strong>de</strong> informaåii în situaåii <strong>de</strong> crizã.<br />
Finanåare<br />
Sistemul a fost realizat în colaborare cu parteneri din Uniunea<br />
Europeanã æi naåionali, având un buget total <strong>de</strong> 24,60 milioane<br />
euro (fonduri Phare æi cofinanåare), fiind operaåionalizat în<br />
perspectiva a<strong>de</strong>rãrii României la Spaåiul Schengen.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re complexitatea proiectului SCOMAR,<br />
implementarea acestuia a fost realizatã succesiv, fiind finanåatã<br />
prin mai multe contracte cuprinse în Memorandumurile <strong>de</strong><br />
Finanåare Phare (2003, 2004 æi 2005).<br />
De menåionat este faptul cã, prin activitatea intensã<br />
<strong>de</strong>sfãæuratã <strong>de</strong> specialiætii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române æi ai<br />
Ministerului Administraåiei æi Internelor, s-a reuæit, în lipsa<br />
consultanåei externe, asigurarea asistenåei tehnice necesare<br />
pentru implementarea SCOMAR, rezultând o economie bugetarã<br />
<strong>de</strong> peste 500.000 euro.<br />
DOTÃRI SCOMAR:<br />
1. Staåii <strong>de</strong> senzori:<br />
- 7 senzori radar<br />
- 8 senzori optronic<br />
2. Unitãåi operative <strong>de</strong> intervenåie (navale, terestre,<br />
aeriene):<br />
Navale – 41:<br />
- 10 nave maritime <strong>de</strong> patrulare<br />
- 4 nave maritime proiect P157<br />
- 6 nave maritime proiect 0111C<br />
- 10 æalupe <strong>de</strong> control portuar proiect R-1120<br />
- 2 æalupe <strong>de</strong> remorcaj æi salvare proiect 405.<br />
- 9 ambarcaåiuni <strong>de</strong> abordaj æi control proiect SLP5400.<br />
Terestre – 88:<br />
- 36 autoturisme;<br />
- 36 autospeciale æi microbuze;<br />
- 14 motociclete ATV;<br />
- 1 auto termoviziune;<br />
- 1 autolaborator criminalistic;<br />
Aeriene - elicoptere din dotarea Inspectoratului General <strong>de</strong><br />
Aviaåie al MAI.<br />
3. Comunicaåii:<br />
DATE:<br />
- echipamente radio <strong>de</strong> microun<strong>de</strong> PDH æi SDH;<br />
- switch-uri ATM multiprotocol;<br />
- VHF radio mo<strong>de</strong>m instalate pe navele proprii;<br />
- CDMA2000 æi 65m 3G cu navele proprii;<br />
VOCE:<br />
- reåeaua TETRA a M.A.I.;<br />
- reåeaua privatã <strong>de</strong> telefonie fixã a M.A.I.;<br />
- reåeaua publicã <strong>de</strong> telefonie fixã;<br />
- comunicaåii VHF æi HF criptate prin radiotelefoane<br />
mobile;<br />
- telefonie mobilã CDMA 2000/GSM;<br />
- SATCOM;<br />
- IRIDIUM.<br />
4. Centrul <strong>de</strong> Comandã æi Control:<br />
Echipamente æi aplicaåii software:<br />
- reåea localã LAN;<br />
- servere pentru aplicaåii, baze <strong>de</strong> date, stocare<br />
vi<strong>de</strong>o;<br />
- posturi <strong>de</strong> operare cu sistem multimonitor;<br />
- ecran vi<strong>de</strong>o (vi<strong>de</strong>owall);<br />
- subsitem vi<strong>de</strong>oconferinåe;<br />
- terminale radio VHF/HF;<br />
- terminal TETRA;<br />
- telefonie mobilã CDMA2000 / GSM.<br />
F R O N T I E R A<br />
S u p r a v e g h e r e<br />
21
FACILITATEA I A T A SCHENGEN<br />
E N<br />
Dupã dobândirea calitãåii <strong>de</strong> stat membru al Uniunii<br />
Europene, la 1 ianuarie 2007, România, pentru a <strong>de</strong>veni parte<br />
integrantã a spaåiului <strong>de</strong> libertate, securitate æi justiåie, are<br />
obligaåia implementãrii politicilor comunitare din domeniul<br />
managementului integrat al frontierei <strong>de</strong> stat, în scopul atingerii<br />
unui nivel <strong>de</strong> securitate a<strong>de</strong>cvat.<br />
Facilitatea Schengen æi pentru fluxurile <strong>de</strong> numerar continuã<br />
asistenåã <strong>de</strong> prea<strong>de</strong>rare acordatã prin programele PHARE statelor<br />
europene aflate în cursul procesului <strong>de</strong> integrare în UE, fiind<br />
un program <strong>de</strong> asistenåã comunitarã <strong>de</strong> post-a<strong>de</strong>rare; aceasta<br />
reprezintã instrumentul financiar provizoriu prin care Uniunea<br />
Europeanã acordã sprijin Bulgariei æi României, dupã a<strong>de</strong>rare, în<br />
ve<strong>de</strong>rea finanåãrii acåiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii<br />
Europene, pentru punerea în aplicare a Acquis-ului Schengen æi<br />
pentru a sprijini îmbunãtãåirea fluxurilor <strong>de</strong> numerar în cadrul<br />
bugetelor naåionale; este prevãzut la art. 32 din Actul privind<br />
condiåiile <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare a Republicii Bulgaria æi a României, æi<br />
adaptarile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã.<br />
Decizia Comisiei Europene 1417/2007 privind gestionarea<br />
Facilitãåii Schengen reprezintã cadrul normativ principal<br />
pentru acåiunile care pot fi cuprinse în acest program <strong>de</strong><br />
asistenåã financiarã comunitarã. Pentru un management<br />
eficient al implementãrii Facilitãåii Schengen la nivel naåional<br />
au fost încheiate: Acorduri Interinstituåionale <strong>de</strong> Cooperare<br />
æi <strong>de</strong> Implementare pentru gestionarea fondurilor alocate prin<br />
Facilitatea Schengen – între Departamentul Schengen din cadrul<br />
MAI, ca Autoritate Competentã, Organismul Intermediar al MAI<br />
æi Autoritatea <strong>de</strong> Contractare æi Platã din cadrul Ministerului<br />
Finanåelor Publice, precum æi Beneficiarii proiectelor (alãturi<br />
<strong>de</strong> PFR, beneficiari ai Facilitãåii Schengen mai sunt o serie <strong>de</strong><br />
structuri din cadrul MAI, respectiv: DGCTI, CCPI, DMRU, IGP,<br />
ORI, STS, precum æi Ministerul Afacerilor Externe).<br />
Implementarea Facilitãåii Schengen pentru România, prin<br />
Planul Indicativ 2007 – <strong>2009</strong> are ca obiective generale:<br />
1.Întãrirea controlului æi a supravegherii frontierelor<br />
externe, precum æi a capacitãåii <strong>de</strong> combatere a criminalitãåii<br />
transfrontaliere.<br />
2. Întãrirea controlului prin creæterea capacitãåii <strong>de</strong><br />
stocare æi accesare a bazelor <strong>de</strong> date. Dupã aprobarea <strong>de</strong><br />
cãtre Comisia Europeanã, în mai 2007, Planul Indicativ a fost<br />
revizuit succesiv, pentru eficientizarea managementului <strong>de</strong><br />
proiect æi armonizarea progreselor înregistrate cu calendarul <strong>de</strong><br />
22<br />
contractare-implementare.<br />
Din finanåarea nerambursabilã în valoare totalã <strong>de</strong> 559.8<br />
MEURO, acordatã României, PFR este beneficiarã a 211.450.900<br />
EURO (reprezentând peste 40% din bugetul total alocat<br />
României), corespunzãtoare primului obiectiv æi însemnând<br />
achiziåie <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> mobilitate navalã æi terestrã asistenåã<br />
tehnicã æi echipamente IT, precum æi reabilitarea infrastructurii<br />
sediilor operative ale PFR; la data <strong>de</strong> 16 iunie a.c., în æedinåa<br />
Comisiei Naåionale <strong>de</strong> Autoevaluare Schengen a fost aprobat<br />
si pachetul <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> <strong>de</strong> rezervã pentru Facilitatea<br />
Schengen, în cadrul cãruia IGPF a propus o nouã fiæa <strong>de</strong> proiect,<br />
<strong>de</strong>stinatã achiziåiei <strong>de</strong> echipamente æi mijloace performante <strong>de</strong><br />
supraveghere æi control al frontierei externe.<br />
La finanåarea nerambursabilã se adaugã un buget în<br />
valoare <strong>de</strong> 20% din valoarea finanåãrii europene, reprezentând<br />
contribuåia naåionalã ce acoperã plata TVA æi comisioanele<br />
aferente.<br />
Obiectivul general al proiectelor propuse <strong>de</strong> IGPF prin<br />
Facilitatea Schengen este continuarea <strong>de</strong>zvoltãrii capacitãåii<br />
instituåionale <strong>de</strong> a adopta integral acquis-ul Schengen în<br />
domeniul managementului æi controlului frontierelor, în<br />
concordanåã cu cele mai bune practici æi standar<strong>de</strong> europene.<br />
Acåiunile <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong> PFR în acest scop sunt cuprinse în cele<br />
patru proiecte ale IGPF, aprobate în cadrul fiæei <strong>de</strong> programare<br />
- Planul Indicativ 2007 - <strong>2009</strong>, astfel:<br />
1. RO FSCH 17 Asistenåã tehnicã pentru pregãtirea<br />
condiåiilor necesare implementãrii sistemelor FADO æi APIS<br />
- 75,000 euro. Scopul proiectului este pregãtirea cadrului<br />
instituåional æi îmbunãtãåirea cooperãrii interinstituåionale<br />
necesare realizãrii condiåiile pregãtitoare pentru implementarea<br />
ulterioarã a sistemelor FADO æi APIS. Proiectul cuprin<strong>de</strong> douã<br />
contracte <strong>de</strong> achiziåii – unul <strong>de</strong> asistenåã tehnicã (Servicii <strong>de</strong><br />
instruire, consultanåã) în valoare <strong>de</strong> 50.000 euro æi unul <strong>de</strong><br />
achiziåie echipamemente IT <strong>de</strong>stinate implementãrii sistemului<br />
FADO (17 seturi, fiecare set cuprinzând: staåie <strong>de</strong> lucru, scanner,<br />
UPS ) în valoare <strong>de</strong> 25.000 Euro, <strong>de</strong>ja livrate în locaåiile PFR <strong>de</strong><br />
pe frontiera externã.<br />
2. RO FSCH 18 Întãrirea controlului la frontierele externe<br />
prin creæterea mobilitãåii navale æi terestre în valoare totalã <strong>de</strong><br />
129.691.800 euro.<br />
Scopul proiectului este mo<strong>de</strong>rnizarea subsistemului <strong>de</strong><br />
mobilitate navalã æi terestrã a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, pentru<br />
asigurarea unui nivel uniform æi eficient al controlului æi<br />
supravegherii frontierelor externe <strong>de</strong> apã æi uscat. Achiziåia <strong>de</strong><br />
mijloace <strong>de</strong> mobilitate propusã prin acest contract contribuie<br />
la susåinerea pe termen lung a activitãåii <strong>de</strong> supraveghere æi<br />
control al frontierei, având un impact major asupra modului<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare curentã a acesteia, atât la frontiera <strong>de</strong> uscat,<br />
cât æi la cea maritimã æi fluvialã, <strong>de</strong>terminând creæterea<br />
eficienåei în combaterea criminalitãåii transfrontaliere în zona<br />
<strong>de</strong> responsabilitate. Performanåa managementului frontierei se<br />
va exprima în raportul costuri – resurse – rezultate, în sensul<br />
scã<strong>de</strong>rii costurilor / îmbunãtãåirii rezultatelor PFR. Echipatã<br />
superior, cu mijloace mo<strong>de</strong>rne æi având la dispoziåie un numãr<br />
suficient <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> mobilitate, PFR va <strong>de</strong>veni mai eficientã<br />
în lupta împotriva criminalitãåii transfrontaliere, aceasta fiind o<br />
problemã comunã, cu care se confruntã toate åãrile UE, nefiind<br />
limitatã la frontierele României. Realizarea managementului<br />
integrat al frontierei presupune æi asigurarea echipamentelor<br />
mobile, staåionare, <strong>de</strong> supraveghere æi control al frontierei<br />
terestre, aeriene, fluviale æi maritime, necesare managementului<br />
operaåional (efectiv) al frontierei, a<strong>de</strong>cvat situaåiei æi tipului <strong>de</strong><br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e
Prin intermediul componentei <strong>de</strong> mobilitate terestrã<br />
PHARE anterioare este<br />
Necesitatea continuãrii<br />
Proiectul cuprin<strong>de</strong> douã componente, una <strong>de</strong> mobilitate<br />
navalã, în valoare <strong>de</strong> 79.700.000 euro æi una <strong>de</strong> mobilitate<br />
terestrã, în valoare <strong>de</strong> 49.991.800 euro, sume la care se<br />
adaugã contribuåia naåionalã în valoare totalã <strong>de</strong> 25.938.360<br />
euro. Componenta <strong>de</strong> mobilitate navalã a fost <strong>de</strong>ja contractatã<br />
în procent <strong>de</strong> 70%: au fost încheiate æi sunt în curs <strong>de</strong><br />
implementare contracte în valoare totalã <strong>de</strong> aprox. 60.000.000<br />
euro ce se vor finaliza cu livrarea în beneficiul PFR a patru<br />
nave maritime - <strong>de</strong>stinate atât supravegherii, cât æi patrulãrii æi<br />
intervenåiei în zona <strong>de</strong> competenåã pe frontiera externã, livrarea<br />
a 9 pontoane <strong>de</strong> acostare ce vor fi localizate în ju<strong>de</strong>åele Tulcea,<br />
Galaåi, Caraæ –Severin æi Mehedinåi – dintre care 3 au fost <strong>de</strong>ja<br />
achiziåionate æi vor ajunge la <strong>de</strong>stinaåie în cel mai scurt timp); <strong>de</strong><br />
asemenea, urmeazã achiziåia a 5 æalupe fluviale <strong>de</strong> patrulare æi 20<br />
<strong>de</strong> ambarcaåiuni <strong>de</strong> patrulare æi intervenåie (evaluare a ofertelor<br />
<strong>de</strong>puse pentru aceste proiecte fiind în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare în<br />
prezent, prin intermediul Autoritãåii <strong>de</strong> Contractare æi Platã din<br />
cadrul Ministerului Finanåelor Publice – OPCP, ambarcaåiunile<br />
fluvial vor fi distribuite în cursul anului 2010 structurilor PFR din<br />
ju<strong>de</strong>åele Botoæani, Galaåi, Tulcea, Mehedinåi, Caraæ - Severin,<br />
Vaslui æi Iaæi. Componenta <strong>de</strong> mobilitate navalã mai cuprin<strong>de</strong><br />
æi un obiectiv <strong>de</strong>stinat mo<strong>de</strong>rnizãrii mijloacelor <strong>de</strong> mobilitate<br />
navalã, respectiv a 4 nave <strong>de</strong> patrulare æi intervenåie tip 157 æi<br />
a 8 pontoane dormitor <strong>de</strong> tip PD 40 æi PD 50; acestea urmeazã<br />
a fi contractate pânã la sfâræitul anului <strong>2009</strong> æi implementate în<br />
mediului); din aceste cauze, a fost realizatã evaluarea resurselor<br />
financiare necesare a fi acordate prin Facilitatea Schengen. Se<br />
vor achiziåiona, aæadar, autoturisme (<strong>de</strong> teren) pentru muncã<br />
operativã, autoturisme (<strong>de</strong> oraæ) pentru muncã operativã,<br />
autospeciale transport efective, autospeciale transport câini,<br />
autospeciale transport reåinuåi, ATV-motociclete cu 4 roåi ce vor<br />
fi distribuite structurilor operative din toate ju<strong>de</strong>åele situate la<br />
frontiera externã.<br />
3. RO FSCH 19 Mo<strong>de</strong>rnizarea æi reconfigurarea patrimoniului<br />
imobiliar pentru a corespun<strong>de</strong> noilor cerinåe ale supravegherii<br />
æi controlului la frontierele externe - 45.000.000 euro la care se<br />
adaugã 9.000.000 Contribuåia nationalã.<br />
Scopul proiectului este mo<strong>de</strong>rnizarea æi reabilitarea a 33<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e<br />
23
condiåiilor <strong>de</strong> muncã la nivelul cerinåelor Uniunii Europene<br />
æi în conformitate cu noua concepåie <strong>de</strong> acåiune în domeniul<br />
securizãrii frontierei.<br />
În prezent este în plinã <strong>de</strong>sfãæurare etapa <strong>de</strong> proiectare<br />
tehnicã (fiind contractate proiecte în valoare <strong>de</strong> 1,430,174 euro,<br />
reprezentând 90% din bugetul componentei <strong>de</strong> proiectare tehnicã),<br />
urmând a fi încheiate æi ultimele douã contracte <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong><br />
proiectare tehnicã, în<br />
cel mai scurt timp.<br />
Cea <strong>de</strong>-a doua etapã -<br />
lucrãrile <strong>de</strong> construcåii,<br />
în valoare totalã <strong>de</strong><br />
41.603.000 euro (8<br />
contracte <strong>de</strong> lucrãri cu<br />
un total <strong>de</strong> 33 loturi) se<br />
va <strong>de</strong>rula prepon<strong>de</strong>rent<br />
în cursul anului 2010,<br />
dupã finalizarea<br />
proiectãrii tehnice.<br />
În prezent au fost<br />
contractate æi se aflã în<br />
curs <strong>de</strong> implementare<br />
4 contracte <strong>de</strong> lucrãri<br />
<strong>de</strong> construcåii <strong>de</strong>stinate<br />
reabilitãrii sediilor PTF<br />
Jimbolia, Halmeu,<br />
Moraviåa æi Naidaæ<br />
(în valoare totalã<br />
<strong>de</strong> 9,483,719 euro,<br />
reprezentând aprox.<br />
10 % din bugetul<br />
componentei). În cazul acestor locaåii a fost posibilã lansarea<br />
contractelor <strong>de</strong> lucrãri în cursul anului <strong>2009</strong>, întrucât proiectarea<br />
tehnicã s-a realizat prin intermediul programului PHARE 2004.<br />
La finalul anului 2008, în urma economiilor realizate <strong>de</strong><br />
M.A.I. în procesul <strong>de</strong> contractare a Facilitãåii Schegen, au fost<br />
disponibilizate noi sume, ceea ce <strong>de</strong>terminat lansarea unui<br />
nou exerciåiu <strong>de</strong> programare. IGPF a formulat æi transmis noi<br />
propuneri <strong>de</strong> finanåare – agreate <strong>de</strong> Comisia Europeanã – care<br />
s-au concretizat sub forma unei noi fiæe tehnice introduse în<br />
Planul Indicativ Facilitatea Schengen, respectiv: ,,Optimizarea<br />
capacitãåii PFR <strong>de</strong> realizare a supravegherii æi controlului<br />
la frontierele externe ale Uniunii Europene”, în valoare <strong>de</strong><br />
36.759.100 euro.<br />
Scopul proiectului este <strong>de</strong> eficientizare a activitãåii operative<br />
<strong>de</strong> supraveghere æi control la frontierele externe ale Uniunii<br />
Europene, prin mo<strong>de</strong>rnizarea æi actualizarea dotãrii structurilor<br />
PFR cu echipamente æi mijloace tehnico-logistice specializate<br />
(dispozitive <strong>de</strong> examinare a documentelor æi bio<strong>de</strong>tecåie,<br />
echipamente pentru controlul autovehiculelor, facilitãåi <strong>de</strong><br />
comunicaåii mobile satelitare æi urmãrire a poziåiei GPS prin<br />
satelit, echipamente pentru realizarea sistemului integrat <strong>de</strong><br />
supraveghere la fluviul Dunãrea în ju<strong>de</strong>åul Caraæ-Severin,<br />
echipamente <strong>de</strong> mascare, mijloace æi accesorii individuale <strong>de</strong><br />
ordine publicã etc<br />
Din totalul <strong>de</strong> 107 contracte programate a fi încheiate <strong>de</strong> PFR<br />
(inclusiv pachetul <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> rezervã), totalizând 211.450.900<br />
euro, pânã în prezent au fost încheiate 35 <strong>de</strong> contracte în valoare<br />
totalã <strong>de</strong> aproximativ 65.000.000 euro, reprezentând aproximativ<br />
40% din totalul finanåãrii<br />
alocate.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re<br />
termenele foarte stricte <strong>de</strong><br />
implementare a Facilitãåii<br />
Schengen, stabilite <strong>de</strong><br />
Comisia Europeanã, toate<br />
aceste realizãri cu care<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã se<br />
poate mândri se datoreazã<br />
efortului constant <strong>de</strong>pus<br />
în mod sistematic <strong>de</strong><br />
specialiætii IGPF æi care<br />
va continua. Trebuie<br />
remarcate performanåele<br />
profesionale <strong>de</strong>monstrate<br />
<strong>de</strong> personalul implicat în<br />
aceastã activitate, <strong>de</strong> la<br />
toate structurile IGPF, cu<br />
atât mai mult cu cât în<br />
proxima perioadã <strong>de</strong> timp,<br />
pânã la finalul anului 2010,<br />
dar în special în intervalul<br />
rãmas pânã la finalizarea etapei <strong>de</strong> contractare – <strong>de</strong>cembrie<br />
<strong>2009</strong> - , personalul IGPF va <strong>de</strong>sfãæura o activitate susåinutã ce<br />
va presupune solicitãri intense æi prelungite æi rezistenåã la efort<br />
intelectual în condiåii <strong>de</strong> presiune a timpului, în ve<strong>de</strong>rea atingerii<br />
obiectivelor asumate <strong>de</strong> IGPF în procesul <strong>de</strong> implementare a<br />
Facilitãåii Schengen.<br />
Rezultatele foarte bune obåinute <strong>de</strong> PFR în procesul <strong>de</strong><br />
gestionare al Facilitãåii Schengen au fost subliniate æi <strong>de</strong> misiunea<br />
<strong>de</strong> evaluare a experåilor Comisiei Europene <strong>de</strong>sfãæurate în<br />
cursul lunii mai <strong>2009</strong>. Au fost remarcate procentul semnificativ<br />
<strong>de</strong> contractare al IGPF, exprimând capacitatea <strong>de</strong> absorbåie a<br />
fondurilor comunitare, eficienåa sistemului <strong>de</strong> management æi<br />
control æi buna organizare a activitãåii, reflectatã æi <strong>de</strong> respectarea<br />
calendarelor asumate, pânã în prezent, precum æi calitatea<br />
profesionalã a resurselor umane, a cãror <strong>de</strong>dicare specialã au<br />
fãcut posibile aceste realizãri.<br />
Echipa compartimentului Programe din cadrul Serviciului<br />
Schengen æi Programe al IGPF åine sã mulåumeascã tuturor<br />
colaboratorilor din cadrul structurilor specializate ale IGPF<br />
– specialiætii din domeniul naval, tehnic – auto æi patrimoniu<br />
imobiliar din cadrul Serviciului Logistic, specialiætilor din<br />
domeniul comunicaåii æi IT, experåilor cu competenåe juridice<br />
æi financiare – æi, <strong>de</strong> asemenea, ofiåerilor din structurile<br />
teritoriale <strong>de</strong> logisticã, marinã, juridic, financiar care au fãcut<br />
parte din comisiile <strong>de</strong> evaluare a ofertelor æi au analizat cu<br />
maximã exigenåã æi responsabilitate calitatea æi eligibilitatea<br />
ofertelor <strong>de</strong>puse pentru proiectele/contractele PFR, în<br />
numãr semnificativ. Succesele cu care ne mândrim sunt,<br />
cu siguranåã, rezultatul muncii <strong>de</strong> echipã æi al respectului<br />
pentru importanåa conætientizatã a fiecãrui segment <strong>de</strong><br />
activitate pe care îl presupune managementului proiectelor<br />
cu finanåare comunitarã - o activitate care implicã un grad<br />
extrem <strong>de</strong> ridicat <strong>de</strong> rigurozitate în în<strong>de</strong>plinirea sarcinilor, o<br />
pregãtire æi experienåã profesionalã solidã æi înalt specializatã,<br />
precum æi o responsabilitate personalã æi profesionalã profund<br />
asumatã.<br />
Anemona PEREÆ,<br />
Serviciul Schengen æi Programe<br />
24<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e
Cooperare o r e internaåionalã<br />
n i n a menåine o legãturã directã cu reprezentanåi ai instituåiilor similare<br />
din Uniunea Europeanã (ex. Germania, Spania, Anglia, Franåa,<br />
Finlanda, Italia, Polonia etc.), åãrile vecine (Ungaria, Bulgaria,<br />
Ucraina, Serbia æi Muntenegru), precum æi cu experåi UE, ofiåeri<br />
<strong>de</strong> legãturã sau reprezentanåi ai misiunilor diplomatice acreditate<br />
în România.<br />
Canalele <strong>de</strong> cooperare poliåieneascã internaåionalã folosite<br />
<strong>de</strong> Inspectoratul General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã sunt:<br />
schimbul <strong>de</strong> informaåii efectuat prin centrele æi punctele<br />
<strong>de</strong> contact înfiinåate;<br />
schimbul <strong>de</strong> informaåii care se efectueazã direct cu ofiåerii<br />
<strong>de</strong> legãturã/ataæaåii <strong>de</strong> afaceri interne <strong>de</strong>semnaåi <strong>de</strong> alte state în<br />
România;<br />
schimbul <strong>de</strong> informaåii realizat prin ofiåerii <strong>de</strong> legãturã/<br />
ataæaåii <strong>de</strong> afaceri interne <strong>de</strong>semnaåi <strong>de</strong> România în alte state;<br />
schimbul <strong>de</strong> informaåii care se realizeazã prin intermediul<br />
Centrului <strong>de</strong> Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã - CCPI (în<br />
special cu PNF, INTERPOL, EUROPOL, SIRENE etc.).<br />
Cooperarea internaåionalã la Marea Neagrã<br />
În aprilie <strong>2009</strong>, a fost lansat sistemul <strong>de</strong> observare,<br />
supraveghere æi control al traficului <strong>de</strong> la Marea Neagrã -<br />
SCOMAR, ce asigurã colectarea æi procesarea datelor culese<br />
cu diferite tipuri <strong>de</strong> senzori (radare æi camere) æi a informaåiilor<br />
recepåionate prin diferite regimuri <strong>de</strong> raportare (Vessel Monitoring<br />
System VMS, Automatic I<strong>de</strong>ntification System AIS, Long<br />
Range I<strong>de</strong>ntification and Tracking of Ships LRIT, Automated<br />
Information and Exchange System AIES), crearea unei imagini<br />
maritime comune æi diseminarea informaåiilor prin mecanismele<br />
prestabilite æi pe principiul „need to know” cãtre diferitele agenåii<br />
/ sisteme la nivel naåional, regional (BSCF) æi european (EPN,<br />
EUROSUR).<br />
Structura <strong>de</strong> afaceri europene coordoneazã participarea P.F.R.<br />
la Grupurile <strong>de</strong> Lucru organizate sub egida Consiliului Uniunii<br />
Europene, cum ar fi: GL Frontiere/Comitetul<br />
Mixt, Reuniunea Comitetului Codului<br />
Frontierelor Schengen, Sesiune <strong>de</strong> instruire<br />
utilizatori FADO, Reuniunea experåilor tehnici<br />
pe problematica EUROSUR.<br />
De asemenea, la nivelul compartimentului<br />
<strong>de</strong> afaceri europene sunt elaborate mandate<br />
punctuale, puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re æi rãspunsuri<br />
la chestionare, acoperind domeniile <strong>de</strong><br />
competenåã ale P.F.R., în contextul general al<br />
participãrii României la reuniuni organizate <strong>de</strong><br />
etc.), sub coordonarea æi avizarea Direcåiei Schengen – M.A.I.,<br />
respectiv a D.A.E.R.I. – MAI.<br />
Acordul <strong>de</strong> cooperare între guvernele statelor participante la<br />
Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii<br />
criminalitãåii, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie 1998, precum<br />
æi a Protocolului privind combaterea terorismului, adiåional la<br />
Acordul <strong>de</strong> cooperare dintre guvernele statelor participante la<br />
Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii<br />
criminalitãåii, în special a formelor ei organizate, semnat la<br />
Atena, la 3 <strong>de</strong>cembrie 2004, constituie documentele cadru în<br />
baza cãrora se realizeazã colaborarea între statele riverane Mãrii<br />
Negre.<br />
FRONTEX<br />
Cooperarea cu Agenåia Europeanã Frontex se realizeazã<br />
prin intermediul Punctul Naåional <strong>de</strong> Contact Frontex, înfiinåat<br />
în 2007, la sediul Inspectoratului General al Poliåei <strong>de</strong> Frontierã,<br />
în cadrul Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, la<br />
solicitarea Agenåiei FRONTEX pentru promovarea æi asigurarea<br />
unei gestionãri corecte æi în bune condiåii a frontierei externe a<br />
Uniunii Europene în zona <strong>de</strong> responsabilitate.<br />
Cooperarea se structureazã în principal pe urmãtoarele<br />
componente:<br />
Participarea experåilor din România la Operaåiuni Comune;<br />
1. Acordarea <strong>de</strong> asistenåã operativã rapidã pentru o perioadã<br />
limitatã <strong>de</strong> timp, sub forma unor echipe <strong>de</strong> intervenåie rapidã la<br />
frontierã (RABIT);<br />
2. Reåeaua <strong>de</strong> Patrule Europene (European Patrol Network);<br />
3. Structura <strong>de</strong> Analizã <strong>de</strong> Risc a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
- membrã cu drepturi <strong>de</strong>pline a FRAN;<br />
4. Pregãtirea ofiåerilor <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã;<br />
5. Echipament tehnic.<br />
De la începutul anului 2008, în baza unui acord încheiat<br />
între Inspectoratul General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi Agenåia<br />
Europeanã FRONTEX, Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />
priveæte supravegherea æi controlul trecerii frontierelor.<br />
Anul 2008 a reprezentat o intensificare si <strong>de</strong>zvoltare<br />
substanåialã a colaborãrii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române cu<br />
agenåia FRONTEX, aceasta caracterizând instituåia noastrã drept<br />
un partener important æi un sprijin permanent, ce participã activ<br />
la realizarea proiectelor <strong>de</strong> securizare a frontierelor externe.<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã participã la operaåiuni comune<br />
sau proiecte pilot <strong>de</strong>sfãæurate sub egida FRONTEX, la toate cele<br />
trei tipuri <strong>de</strong> frontierã, atât ca invitat, cât æi ca åarã gazdã, aceastã<br />
coordonare operaåionalã dovedindu-se a fi un instrument esenåial<br />
al Uniunii Europene pentru asigurarea solidaritãåii operaåionale<br />
dintre statele membre.<br />
F R O N T I E R A C o o p e r a r e 25
Prioritãåile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã,<br />
Spaåiul Schengen, <strong>de</strong>zbãtute în<br />
avut loc æedinåa Consiliului Consultativ Superior al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române pe trim. II/<strong>2009</strong>, activitate la care au<br />
participat conducerea IGPF, æefi ai direcåiilor æi serviciilor din<br />
cadrul IGPFR, inspectorii æefi ai structurilor teritoriale æi directorii<br />
Æcolilor P.F.R.<br />
Au rãspuns invitaåiei inspectorului general al PFR <strong>de</strong> a<br />
participa la lucrãri, chestorul Doru Dumitrescu - adjunct al æefului<br />
Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã al MAI, chestor dr.<br />
Ion Cuhutencu, directorul Direcåiei Generale Control æi Audit<br />
Intern, precum æi prefectul Ju<strong>de</strong>åului Tulcea, ing. Vasile GUDU<br />
Temele aflate pe ordinea <strong>de</strong> zi au vizat: • analiza fenomenului<br />
infracåional transfrontalier pe semestrul I/<strong>2009</strong> æi eficienåa actului<br />
managerial pe linie operativã la nivelul structurilor PFR, rezultatele<br />
obåinute, tendinåele fenomenului infracåional, expunere fãcutã <strong>de</strong><br />
comisarul-æef Mihai Brãtan, directorul Direcåiei <strong>de</strong> Supraveghere<br />
æi Controlul Trecerii Frontierei din IGPF • direcåii <strong>de</strong> acåiune<br />
referitoare la Programul <strong>de</strong> relocare a personalului PFR, pânã<br />
æi dupã momentul a<strong>de</strong>rãrii României la spaåiul Schengen, •<br />
activitãåile <strong>de</strong>rulate pentru în<strong>de</strong>plinirea obiectivelor asumate <strong>de</strong><br />
PFR pentru a<strong>de</strong>rarea la Spaåiul Schengen.<br />
De asemenea, un accent <strong>de</strong>osebit a fost pus pe stadiul<br />
implementãrii Sistemului Integrat <strong>de</strong> Securizare a Frontierei,<br />
a<strong>de</strong>rãrii României la Spaåiul Schengen.<br />
Inspectorul general al PFR, chestorul principal dr. Nelu<br />
Pop, s-a <strong>de</strong>clarat total nemulåumit <strong>de</strong> implicarea unor æefi ai<br />
Inspectoratelor Ju<strong>de</strong>åene ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã în cunoaæterea<br />
cadrelor din subordine, pentru a se putea lua mãsuri eficiente<br />
<strong>de</strong> prevenire a corupåiei dar æi a evenimentelor negative. De<br />
aceea, a recomandat acestora sã întreprindã controale la unitãåile<br />
subordonate, împreunã cu specialiætii <strong>de</strong> la resurse umane.<br />
Chestorul principal dr. Nelu Pop a atras atenåia asupra<br />
traficului cu åigãri din ju<strong>de</strong>åele Botoæani, Rãdãuåi, Suceava,<br />
Constanåa, dar æi <strong>de</strong> la Stamora-Moraviåa æi a dispus intensificarea<br />
acåiunilor pentru combaterea acestui fenomen.<br />
O altã problemã care a fost semnalatã <strong>de</strong> cãtre inspectorul<br />
general a fost existenåa unor practici neregulamentare în cadrul<br />
Æcolii <strong>de</strong> la Iaæi æi a dispus rezolvarea <strong>de</strong> urgenåã a acestor<br />
nereguli, iar ca exemplu pozitiv a fost datã Æcoala <strong>de</strong> la<br />
Constanåa.<br />
Inspectorul general al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române a åinut<br />
sã mulåumeascã cu aceastã ocazie conducerii Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor, în special domnului vice-primministru<br />
Dan Nica, pentru înfiinåarea Direcåiei Maritime <strong>de</strong> la<br />
Constanåa æi a transmis conducerii acestei structuri cã se aæteaptã<br />
26<br />
F R O N T I E R A
în perspectiva a<strong>de</strong>rãrii României la<br />
cadrul Consiliului i l u i Consultativ<br />
t rezultate în cel mai scurt timp. De asemenea, a transmis celor<br />
prezenåi cã nu trebuie sã se teamã <strong>de</strong> sindicate, CNP sau structuri<br />
precum DGA ori SIPI, ci acestea trebuie sã fie consi<strong>de</strong>rate<br />
partenere, pentru cã „toåi avem aceleaæi interese”.<br />
Invitat la lucrãri, æeful Serviciului Prevenire din cadrul DGA,<br />
cms- æef Paul Milodin a felicitat Poliåia <strong>de</strong> Frontierã pentru cã<br />
în ultimele 5 luni nu s-au înregistrat fapte <strong>de</strong> corupåie, dar a<br />
subliniat faptul cã trebuie îmbunãtãåitã percepåia cetãåeanului<br />
asupra Poliåiei æi a structurilor din MAI. Reprezentantul DGA a<br />
proiectat un film realizat <strong>de</strong> Serviciul Prevenire <strong>de</strong>spre un caz<br />
celebru <strong>de</strong> corupåie, soluåionat <strong>de</strong> ofiåerii anticorupåie.<br />
Chestorul Doru Dumitrescu - adjunct al æefului<br />
Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã a felicitat Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã pentru modul în care a reuæit sã treacã peste momentul<br />
1 mai, reorganizarea aducând eficientizarea sistemului,<br />
eliminarea paralelismelor dintre structuri. Reprezentantul<br />
DOSP a accentuat faptul cã trebuie sã se <strong>de</strong>a o mai mare<br />
importanåã pregãtirii personalului.<br />
Chestorul dr. Ion Cuhutencu - Directorul Direcåiei<br />
Generale Control æi Audit Intern a prezentat activitatea<br />
direcåiei, precum æi activitatea <strong>de</strong> auditare a Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã. Rezultatele æi concluziile acesteia au constituit<br />
baza pentru reforma instituåionalã <strong>de</strong> la 1 mai <strong>2009</strong>.<br />
Domnia sa a în<strong>de</strong>mnat æefii structurilor PFR din teritoriu<br />
sã cearã consiliere, ajutor <strong>de</strong> la specialiætii direcåiei pe<br />
care o coordoneazã, pentru gãsirea unor soluåii optime la<br />
problemele care apar. De asemenea, a arãtat faptul cã este<br />
imperios necesar sã se realizeze proceduri, pentru a facilita<br />
activitatea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din teritoriu, remarcând<br />
totodatã cã „procedurile nu sunt documente care stau în<br />
fiæet”.<br />
Directorul Direcåiei Resurse Umane, cms-æef Ion Sima,<br />
a prezentat programul redistribuirii personalului <strong>de</strong> la<br />
frontierele interne, în cele douã etape, pânã în aprilie 2011<br />
(program prezentat în paginile Revistei <strong>Frontiera</strong>).<br />
Comisarul-æef Andrei Voicu, æeful Serviciului Schengen<br />
æi Programe, a prezentat, pe scurt, calendarul evaluãrilor<br />
Schengen æi a subliniat faptul cã mai sunt probleme <strong>de</strong> ordin<br />
logistic, în<strong>de</strong>osebi legate <strong>de</strong> infrastructurã, clãdiri dar æi <strong>de</strong><br />
mobilitate. Însã problemele cele mai mari sunt cele legate<br />
<strong>de</strong> pregãtirea personalului - „evaluarea în domeniul Schengen<br />
nu se face conducerii inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene sau IGPF-ului, ci<br />
se face la nivel operativ. Personalul va fi evaluat atât la frontiera<br />
ver<strong>de</strong> cât æi în puncte. Evaluarea se va face simplu, concret, pe<br />
teren æi se va merge pe activitate practicã”. Chestorul principal<br />
Nelu Pop a concluzionat cã trebuie sã se intensifice pregãtirea<br />
personalului, sã se <strong>de</strong>a testãri din legislaåia Schengen, astfel<br />
ca, pânã la momentul evaluãrilor, fiecare om sã ætie ce are <strong>de</strong><br />
fãcut.<br />
Directorul Direcåiei <strong>de</strong> Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei,<br />
comisarul-æef Silviu Mitu, a tras un semnal <strong>de</strong> alarmã asupra<br />
scurgerii <strong>de</strong> informaåii clasificate, din cauza utilizãrii incorecte æi<br />
nerespectãrii normelor <strong>de</strong> protecåie a datelor în computerele din<br />
unitãåile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, æi a avertizat cã se poate merge pânã<br />
la propunerea ridicãrii dreptului <strong>de</strong> acces la informaåii clasificate<br />
pentru cei care au inci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> securitate informatizate.<br />
Comisarul-æef Andreea Niculiu, æeful Serviciului Afaceri<br />
Europene æi Relaåii Internaåionale, a ridicat mai multe subiecte <strong>de</strong><br />
interes, între care problema lipsei structurilor <strong>de</strong> Topografie din<br />
teritoriu, în noile condiåii <strong>de</strong> preluare a administrãrii culoarului<br />
<strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> cãtre Poliåia <strong>de</strong> Frontierã.<br />
S-au mai <strong>de</strong>zbãtut probleme legate <strong>de</strong> logisticã æi financiar,<br />
luând cuvântul comisarul-æef Marian Alexe, contabil-æef al IGPF<br />
æi comisarul-æef Radu Darius Enescu, æeful Serviciului Logistic.<br />
Directorul Direcåiei UMP, comisarul Florin Marius Dumitru<br />
a prezentat stadiul realizãrii æi implementãrii SISF, atrãgând<br />
atenåia cã existã un factor <strong>de</strong> risc æi anume cel legat <strong>de</strong> reducerea<br />
numãrului <strong>de</strong> funcåii în aparatul logistic. Ofiåerii care lucreazã<br />
în domeniul logisticii sunt supuæi unui volum foarte mare <strong>de</strong><br />
muncã æi au rãspun<strong>de</strong>rea unor contracte cu sume foarte mari în<br />
euro æi, <strong>de</strong> aceea, sunt foarte mulåi cei care doresc sã plece <strong>de</strong><br />
la aceste structuri.<br />
La finele lucrãrilor, IJPF Tulcea a organizat o aplicaåie practicã<br />
în cooperare cu SRI, Jandarmerie, Poliåie æi DGIPI, ce a evi<strong>de</strong>nåiat<br />
eficienåa supravegherii frontierei în zona <strong>de</strong> competenåã, având<br />
în ve<strong>de</strong>re importanåa securizãrii frontierei <strong>de</strong> la Marea Neagrã<br />
æi Delta Dunãrii.<br />
A fost un amplu exerciåiu tactic pe linie informativ-operativã,<br />
privind modul <strong>de</strong> acåiune al echipajelor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, atât<br />
<strong>de</strong> pe apã cât æi <strong>de</strong> pe uscat, pentru interceptarea æi reåinerea unor<br />
grupuri <strong>de</strong> contrabandiæti cu åigãri. La exerciåiu, care a avut loc în<br />
Delta Dunãrii, au fost implicaåi lucrãtori <strong>de</strong> la Detaæamentul <strong>de</strong><br />
Sprijin Operativ al IJPF Tulcea æi <strong>de</strong> la SPF Pardina æi s-a folosit<br />
tehnica din dotare – autoturisme <strong>de</strong> teren, ATV-uri, æalupe <strong>de</strong><br />
intervenåie rapidã, precum æi æalupe <strong>de</strong> patrulare.<br />
Exerciåiul a constat în simularea reåinerii unui grup <strong>de</strong><br />
contrabandiæti cu åigãri, inclusiv prin folosirea focurilor <strong>de</strong> armã.<br />
Infractorii se aflau într-un autoturism în apropirea frontierei æi<br />
nu îæi justificau prezenåa în zonã, fiind verificaåi <strong>de</strong> o patrulã a<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. În acest timp, <strong>de</strong> pe malul celãlalt, o barcã<br />
încãrcatã cu åigãri <strong>de</strong> contrabandã a încercat sã ajungã la mal,<br />
dar a fost interceptatã <strong>de</strong> o æalupã rapidã a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
Traficanåii au fost imobilizaåi <strong>de</strong> echipajele <strong>de</strong> intervenåie ale<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, care au fãcut uz <strong>de</strong> armã executând foc în<br />
plan vertical, evi<strong>de</strong>nt cu cartuæe <strong>de</strong> manevrã.<br />
Simularea a <strong>de</strong>monstrat atât excelenta pregãtire a celor<br />
implicaåi cât æi buna coordonare æi conlucrare a structurilor <strong>de</strong><br />
ordine æi siguranåã publicã.<br />
Iulian PUICÃ<br />
F R O N T I E R A A n a l i z ã 27
MARAMUREÆ – PÃMÂNT AL CREDINÅEI<br />
În ziua <strong>de</strong> 2 iulie a.c., la sediul IJPF Maramureæ a avut loc slujba <strong>de</strong> târnosire<br />
a bisericii din lemn cu hramul ,,Sfântul Voievod Ætefan cel Mare”, ridicatã în<br />
incinta inspectoratului între anii 2008-<strong>2009</strong> <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã conduæi <strong>de</strong><br />
comisarul-æef Laurenåiu Batin, inspectorul-æef.<br />
La ceremonial, oficiat <strong>de</strong> PreaSfinåitul Iustin Ho<strong>de</strong>a Sigheteanul, arhiereu vicar<br />
al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureæului æi Sãtmarului, înconjurat <strong>de</strong> un<br />
sobor <strong>de</strong> preoåi æi diaconi, au participat, alãturi <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din ju<strong>de</strong>å,<br />
familiile acestora, prieteni, cetãåeni din Sighet, oficialitãåi ale ju<strong>de</strong>åului precum<br />
prefectul Sandu Pocol, preæedintele Consiliului Ju<strong>de</strong>åean Maramureæ Mircea Man,<br />
primarul Municipiului Sighetu Marmaåiei, profesoara Eugenia Godja, senatorii<br />
Gheorghe Mihai Bârlea æi Liviu Titus Paæca, <strong>de</strong>putaåii Cãtãlin Cherecheæ æi Vasile<br />
Berci, alåi reprezentanåi ai autoritãåilor publice locale æi ju<strong>de</strong>åene æi, în calitate <strong>de</strong><br />
invitat special, celebrul actor æi poet Dorel Viæan.<br />
La iniåiativa comisarului-æef Laurenåiu Batin, în iunie 2008 s-a turnat fundaåia,<br />
iar pe data <strong>de</strong> 2 iulie anul trecut s-a pus piatra <strong>de</strong> temelie a bisericii din lemn, în<br />
stil maramureæean, din incinta IJPF Maramureæ.<br />
I<strong>de</strong>ea ctitoririi a fost susåinutã <strong>de</strong> conducerea IGPF, prin inspectorul general, chestor<br />
principal dr. Nelu Pop, care prin <strong>de</strong>mersuri la Ministerul Administraåiei æi Internelor,<br />
Ministerul Culturii æi Cultelor æi Patriarhia Ortodoxã a obåinut sprijin prin hotãrâre <strong>de</strong><br />
guvern, mai precis douã miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> lei vechi, <strong>de</strong>rulaåi prin Primãria Sighet.<br />
De asemenea, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au contribuit, benevol, cu<br />
diferite sume <strong>de</strong> bani, iar Biroul teritorial al SNPPC æi IPA Maramureæ au sprijinit,<br />
la rândul lor, acest frumos proiect.<br />
28<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t<br />
29
„Dupã o muncã intensã æi foarte<br />
concentratã, în mai puåin <strong>de</strong> un an<br />
<strong>de</strong> zile s-a construit aceastã minunatã<br />
catedralã <strong>de</strong> lemn, din incinta Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã. Astãzi, cu ajutorul lui<br />
Dumnezeu, rugãciunile ocrotitorului<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã - pentru cã<br />
Ætefan cel Mare a apãrat ca nimeni<br />
altul fruntariile åãrii, <strong>de</strong> aceea este<br />
protectorul acestei instituåii prestigioase<br />
æi glorioase în istoria poporului nostruau<br />
dus la sfinåirea acestei biserici<br />
æi au închinat-o lui, aæa cum el a<br />
închinat atâtea biserici æi mãnãstiri lui<br />
Dumnezeu. La rândul ei, dupã 500<br />
<strong>de</strong> ani, Biserica Ortodoxã l-a trecut în<br />
rândul sfinåilor, ctitor <strong>de</strong> locaæuri sfinte æi apãrãtor al dreptei credinåe<br />
æi valori <strong>de</strong> Dumnezeu... Am cinstit astãzi ceea ce Sfântul Sinod a<br />
consacrat, pe acest mare voievod æi domnitor al românilor, pe care<br />
nu întâmplãtor l-a aæezat sã fie cinstit în ziua <strong>de</strong> 2 iulie, când în<br />
calendar este sãrbãtoarea închinatã aæezãrii în raclã a veæmintelor<br />
Maicii Domnului. Aceastã legãturã nu este întâmplãtoare, pentru cã<br />
veæmintele voievodale ale marelui voievod æi domnitor al Moldovei<br />
erau binecuvântate æi sfinåite <strong>de</strong> ascultarea <strong>de</strong> legea lui Dumnezeu,<br />
<strong>de</strong> porunci, <strong>de</strong> legile æi <strong>de</strong>mnitatea poporului român, <strong>de</strong> prestigiul<br />
æi unitatea lui, pe care le apãra... Pentru prima datã în România, o<br />
instituåie<br />
care este succesoare a apãrãrii fruntariilor æi a graniåelor<br />
- chiar dacã acum ele s-au cam spiritualizat,<br />
nu s-au <strong>de</strong>sfiinåat ca i<strong>de</strong>ntitate æi ca neam,<br />
æi nici nu trebuie sã se <strong>de</strong>sfiinåeze æi sã se spiritualizeze<br />
în aæa fel încât sã uitãm ce i<strong>de</strong>ntitate, ce limbã, ce credinåã<br />
avem – instituåia Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
ridicã o bisericã în incintã.<br />
Iatã cã Maramureæul e dãtãtor <strong>de</strong> ton,<br />
pentru cã este un pãmânt al credinåei.<br />
Ætefan æi-a recunoscut rãdãcinile în<br />
Maramureæul Voievodal,<br />
prin Bogdan I cel Bãtrân Întemeietorul,<br />
care a dat dinastia Muæatinilor,<br />
æi a temeluit Åara Moldovei la 1359.<br />
Pentru rugãciunile lui<br />
æi actele lui <strong>de</strong> vitejie, sã ne ocroteascã Dumnezeu,<br />
Maica Domnului æi toåi sfinåii, Amin!<br />
Slavã Tatãlui, Fiului æi Sfântului Duh, Amin! “<br />
- PreaSfinåitul Iustin Ho<strong>de</strong>a Sigheteanul<br />
30<br />
F R O N T I E R A
F R O N T I E R A<br />
Evenimentul s-a încheiat<br />
cu un spectacol artistic<br />
interpretat <strong>de</strong> cãtre Nicolae<br />
Furdui Iancu, Traian æi Valeria<br />
Codoreanu Ilea, Viorica<br />
Macovei, Marius Ciprian<br />
Pop, Alexandru Pugna, Anuåa<br />
Motofelea, Florentina æi Petre<br />
Giurgi, Grupul „Marmaåia”<br />
æi Ansamblul Folcloric<br />
„Pintea Viteazu” al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Maramureæ.<br />
Coordonatori ai spectacolului<br />
au fost Florentina æi Petre<br />
Giurgi, ultimul fiind æi æeful<br />
Casei <strong>de</strong> Culturã a Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Maramureæ<br />
E v e n i m e n t<br />
31
Echipa <strong>de</strong> meæteri a fost formatã din poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
– Ion Arba, Vasile Ananie, Ioan Sav, Ioan Buftea, Felician<br />
Sima, Cristian Baias, Dumitru Botizan, Florin Malearciuc,<br />
Vasile Trifoi, Codruå Æimon, Ioan Rednic, Ioan Pop, Ioan<br />
Grumar, Mihãiåã Hotima, Adrian Mihu, pricepuåi în sculpturã<br />
æi construcåii tradiåionale åãrãneæti, conduæi <strong>de</strong> meæterii<br />
Grigore æi Vasile Hotico, din localitatea maramureæeanã<br />
Ieud. Arhitectul este vestitul Dorel Cordos, iar coordonatorul<br />
echipei a fost comisarul Nicolae Mircea, lucrãtor în cadrul<br />
IJPF Maramureæ. Au mai ajutat Mihai Ble<strong>de</strong>a æi Alexandru<br />
Kovacs.<br />
Biserica din lemn are cel mai mare pridvor sculptat din<br />
Maramureæ æi mãsoarã 41 <strong>de</strong> metri înãlåime.<br />
Dupã ce s-a pus piatra <strong>de</strong> temelie<br />
s-a trecut la pregãtirea materialului æi<br />
îmbinarea pereåilor. În perioada <strong>de</strong> iarnã<br />
s-a cãutat lemn, care a fost prelucrat æi<br />
uscat. În aprilie <strong>2009</strong> s-a trecut la partea<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>asupra acoperiæului. Concomitent cu<br />
executarea pereåilor s-a fãcut sculptarea<br />
pridvorului æi a stâlpilor <strong>de</strong> susåinere a<br />
balconului pentru cor. În acelaæi timp a<br />
încolåit i<strong>de</strong>ea construirii unui gard, pentru a<br />
se crea un ansamblu – format din bisericã,<br />
troiåã, poartã, gard. A fost construit unul din<br />
nuiele, spre pavilionul IJPF. Acesta nu a fost<br />
încã terminat, din cauza lipsei materialului<br />
– alunul – în toamnã fiind prevãzutã o<br />
nouã operaåiune <strong>de</strong> împletire – numai<br />
toamna, când nuiaua <strong>de</strong><br />
alun este moale, ea poate<br />
fi împletitã.<br />
Sã menåionãm cã æi<br />
acest meæteæug a fost<br />
învãåat <strong>de</strong> colegii noætri <strong>de</strong><br />
la profesorul Ioan Bãbuå,<br />
din Vadul Izei.<br />
Spre sfâræitul lunii mai<br />
a fost ridicat turnul, pe<br />
piloni speciali din lemn,<br />
<strong>de</strong> 41 m înãlåime, care în<br />
vârf are montatã o cruce<br />
din fier forjat æi tablã <strong>de</strong><br />
cupru. S-a trecut la drãniåit<br />
(acoperit cu draniåã sau<br />
æiåã, æindrilã), bãtânduse<br />
aproximativ 80.000<br />
<strong>de</strong> bucãåi la acoperiæ.<br />
S-a instalat paratrãznetul<br />
æi s-au bãtut bolåile æi<br />
podurile.<br />
Încã 15.000 <strong>de</strong> æiåe<br />
s-au bãtut la gardul din<br />
faåa inspectoratului, aflat în armonie<br />
cu poarta maramureæeanã, biserica æi<br />
troiåa sculptatã <strong>de</strong> meæterul Pãtru Godja<br />
Pupãzã. Între elementele care le leagã se<br />
numãrã funia æi elementele <strong>de</strong> sculpturã<br />
(colåurile - liniile „tãiate”), simboluri ale<br />
continuitãåii, respectiv perfecåiunii. Poarta<br />
a fost realizatã <strong>de</strong> cãtre subinspectorul<br />
Ætefan Æteå.<br />
Fundaåia bisericii æi a gardului este<br />
32<br />
pavatã cu piatrã <strong>de</strong> carierã, <strong>de</strong> Runcu. În partea stângã a<br />
bisericii au fost sculptate în trunchi <strong>de</strong> arbore 12 scaune<br />
domneæti, dupã numãrul apostolilor.<br />
În totalitatea lor, lucrãrile au fost fãcute respectânduse<br />
tradiåia maramureæeanã, sub îndrumarea permanentã a<br />
Episcopiei Maramureæului, a Arhiereului Vicar Iustin Ho<strong>de</strong>a<br />
Sigheteanul, legãtura dintre Episcopie æi IJPF fãcându-se prin<br />
preotul Vasile Grigor, cel care l-a ajutat pe comisarul Mircea<br />
în coordonarea activitãåilor.<br />
Au fost sfinåie æi cele trei clopote, care vor fi amplasate<br />
în turn.<br />
F R O N T I E R A<br />
„Am vrut sã<br />
facem ceva pentru<br />
sufletul nostru æi al<br />
familiilor noastre,<br />
pentru toåi locuitorii<br />
municipiului nostru,<br />
precum æi pentru<br />
toåi cei care vor sã<br />
ne treacã pragul<br />
pentru un moment<br />
<strong>de</strong> reculegere æi<br />
rugaciune” –<br />
comisar-æef<br />
Laurenåiu Batin,<br />
æeful IJPF<br />
Maramureæ<br />
E v e n i m e n t
O ZI, O NOAPTE, O VIAÅÃ<br />
<strong>de</strong> Anton GAGIU<br />
Obiænuiam sã fac aæa <strong>de</strong> mult timp. Era felul meu <strong>de</strong> a mi controla<br />
subordonaåii. Plecam intempestiv fie <strong>de</strong> acasã, fie <strong>de</strong> la birou æi, dupã<br />
câteva zeci <strong>de</strong> kilometri, ajungeam la... locul faptei, adicã acolo un<strong>de</strong><br />
grãnicerul topeæte timpul, pentru cã el nu ætie când e noapte sau zi,<br />
ci doar un<strong>de</strong> este hotarul, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> începe respiraåia åãrii, un<strong>de</strong> ai lui,<br />
cei pe care-i poartã în inimã, tru<strong>de</strong>sc, iubesc sau se odihnesc. Pentru<br />
grãnicer åara e orizontul permanent <strong>de</strong> sub ochii lui, îmbrãåiæarea aceea<br />
eternã dintre cer æi pãmânt sau dintre marea cea mare æi luna plinã, o<br />
portocalã în mâna universului. Obiænuinåa mea era, <strong>de</strong> fapt, starea prin<br />
care comunicam cu cei ce mã fãceau sã trãiesc bucuria <strong>de</strong> a <strong>de</strong>schi<strong>de</strong><br />
uæa prin care patria pãtrun<strong>de</strong>a în sufletele celor care-i zi<strong>de</strong>sc ziua <strong>de</strong><br />
mâine.<br />
Era o noapte <strong>de</strong> smoalã, dacã-mi întin<strong>de</strong>am mâna în aer nu-mi<br />
ve<strong>de</strong>am vârful <strong>de</strong>getelor. Nu era nevoie sã mã însoåeascã nimeni <strong>de</strong> la<br />
subunitatea în raionul cãreia mergeam, pentru cã ætiam potecile, cãrãrile<br />
æi bornele dupã mirosul pe care-l lãsau în aerul dimineåii <strong>de</strong> primãvarã<br />
timpurie. Aveam în faåa ochilor æi locurile în care ar fi trebuit sã gãsesc<br />
posturile în misiune. Singur, singur (aæa gân<strong>de</strong>am eu cã e cel mai eficient<br />
control inopinant), dar ætiam parola pentru ziua respectivã, îl intrebasem<br />
într-o doarã pe locotenentul Sturzu, comandantul <strong>de</strong> subunitate ieri pe la<br />
prânz, altfel riscam sã fiu tãvãlit. Am lãsat maæina lângã cimitirul pãrãsit,<br />
reper <strong>de</strong> cruci albe æi pietre sub care zac trupuri æi amintiri. Apoi, la<br />
adãpostul nopåii, am pãtruns pe drumul <strong>de</strong> care.<br />
Îmi propusesem ca, pânã când se ivesc zorile sã verific cel puåin douã<br />
sau trei posturi pe locul <strong>de</strong> serviciu. Pãmântul, sub tãlpile bocancilor<br />
mei, pãrea ca un aluat, din care obiænuia mama sã-mi prepare o pâine ce<br />
mirosea a grâu proaspãt sau a flori <strong>de</strong> mac. Îmi era prieten, dar æi duæman,<br />
pentru cã umezeala din trupul sãu mã întârzia din drumul cãtre åinta pe<br />
care o aveam. Un<strong>de</strong>va în dreapta zãream luminile <strong>de</strong> la æantierul naval,<br />
în stânga strãluceau neoanele din punctul pentru trecerea frontierei, iar<br />
eu mergeam printre aceste lumini ca un boå <strong>de</strong> întuneric cãtre o zare<br />
ascunsã ve<strong>de</strong>rii mele, dar bãnuitã un<strong>de</strong>va. Nu aveam la mine armã sau<br />
lanternã, aveam doar mintea care nu-mi dã<strong>de</strong>a pace, fãcea fel <strong>de</strong> fel<br />
<strong>de</strong> planuri æi mai aveam...da, inima pe care o simåeam cum cautã în<br />
piept un loc pentru odihna <strong>de</strong> care avea nevoie. Era în<strong>de</strong>ajuns? Dupã<br />
mai bine <strong>de</strong> jumãtate <strong>de</strong> orã <strong>de</strong> mers pe poteca pe care doar o bãnuiam<br />
prin întuneric, ajuns la întretãierea a douã canale <strong>de</strong> irigaåii, aici, dupã<br />
ætiinåa mea ar fi trebuit sã dau peste un post, dar...am dat doar peste o<br />
liniæte care-mi rãsuna în urechi ca o melodie pe care nu o înåelegeam.<br />
Am mai parcurs câåiva zeci <strong>de</strong> paæi æi, <strong>de</strong>odatã, am auzit un zgomot în<br />
stânga mea... „Stai, parola!”, mi-a rãsunat în urechi strigãtul grãnicerului<br />
care, cu siguranåã mã ghicise, îmi intuise silueta prin negura nopåii æi<br />
avusese timp sã ocupe o poziåie avantajoasã pentru a mã opri din drumul<br />
meu. Am pronunåat parola æi <strong>de</strong>odatã am <strong>de</strong>venit æef æi subordonat. Nu<br />
era singur, al doilea grãnicer ocupa un loc <strong>de</strong> serviciu la distanåã <strong>de</strong><br />
douãzeci <strong>de</strong> metri <strong>de</strong> noi.<br />
-De ce nu eraåi acolo, la întretãierea celor douã canale <strong>de</strong> irigaåii?<br />
Nu acela era locul <strong>de</strong> serviciu?<br />
-Da, dar v-am vãzut silueta æi am executat manevra pe care aåi vãzuto,<br />
mi-a spus grãnicerul sigur pe el.<br />
-Tu glumeæti cu mine ostaæ, cum sã mã vezi pe întunericul ãsta?<br />
Întrebarea mea nu l-a <strong>de</strong>rutat <strong>de</strong>loc, ci...<br />
-Domnule comandant, staåi aici în locul meu aæa cum m-aåi gãsit pe<br />
mine, iar eu am sã merg la treizeci <strong>de</strong> metri pe direcåia pe care aåi venit<br />
dvs. Avusese dreptate, chiar aæa, în întunericul acela pe care puteai sã-l<br />
tai cu cuåitul, am zãrit silueta ostaæului, iar eu care am aæteptat sã mã<br />
izbesc pe traseu <strong>de</strong> un grãnicer neatent!<br />
-Cum e? am întrebat dupã ce am am primit rãspuns la alte întrebãri<br />
tehnice (cine le-a dat misiunea, ce anume le-a spus concret, când au<br />
ajuns pe locul <strong>de</strong> serviciu etc).<br />
-Pe întuneric intens e riscant sã executãm misiunea în miæcare, v-am<br />
arãtat cã din punct fix avem æanse sã observãm totuæi ceva, pe când din<br />
miæcare am fi putut da nas în nas cu infractorii. Avea dreptate. De la<br />
acel grãnicer am învãåat cã niciodatã la frontierã nu ætii totul, permanent<br />
ai ceva <strong>de</strong> învãåat æi încã <strong>de</strong> la cei care abia trecuserã în clasa a doua a<br />
grãniceriei. Urmãtorul post trebuia sã-l gãsesc la aproape un kilometru<br />
<strong>de</strong> locul în care primisem o lecåie <strong>de</strong> grãnicerie.<br />
Traseul meu trecea numai pe o potecã paralelã cu linia <strong>de</strong> frontierã,<br />
nu mã puteam abate pentru cã riscam sã mã rãtãcesc, reperele mele,<br />
luminile <strong>de</strong>spre care vorbeam la început nu mai apãreau la orizontul<br />
nopåii, singurul reper îmi rãmãsese mintea un<strong>de</strong> <strong>de</strong>rulam traseul pe care-l<br />
urmam æi pe care-l vãzusem <strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> ori pe luminã. Dupã aproape o<br />
jumãtate <strong>de</strong> orã <strong>de</strong> mers am pãtruns într-o vale care peste o lunã avea<br />
sã <strong>de</strong>vinã un colå <strong>de</strong> rai, dupã ce avea sã se umple <strong>de</strong> vegetaåie æi <strong>de</strong><br />
flori. O aripã <strong>de</strong> vânt primãvãratic a adus spre mine...sunete. Erau voci<br />
omeneæti, æoapte æi nu erau ale ostaæilor pe care speram sã-i gãsesc pe<br />
locul <strong>de</strong> serviciu, ci...da, era æi o voce <strong>de</strong> femeie. Echipamentul meu<br />
era unul a<strong>de</strong>cvat misunii pe care o efectuam, aæa cã mi-am unit trupul<br />
cu pãmântul chiar în locul în care mã aflam, orice miæcare ar fi putut<br />
<strong>de</strong>conspira prezenåa mea în acel loc. Grãnicerul care mi-a dat o lecåie<br />
avusese dreptate. De la nivelul solului am sesizat miæcarea a douã siluete<br />
care aveau direcåia <strong>de</strong> mers chiar spre mine. Nu-mi puteam da seama<br />
la ce distanåã <strong>de</strong> frontierã eram, intuiam doar ca sunt la câteva sute <strong>de</strong><br />
metri...douã, trei, poate mai mult, <strong>de</strong>ci acele douã siluete veneau <strong>de</strong><br />
pe teritoriul statului vecin. Aæa cã...nu trebuia sã aætept sã intervinã un<br />
alt post aflat în apropiere, pentru cã riscam sã-i pier<strong>de</strong>m. Fãrã sã-mi<br />
propun <strong>de</strong>venisem æi eu un post în dispozitivul <strong>de</strong> pazã al lui Sturzu. În<br />
momentul în care cele douã siluete au ajuns la câåiva paæi <strong>de</strong> locul în<br />
care mã aflam mi-am auzit vocea pronunåând...<br />
„Stai, stai cã trag!” De tras nu avem cu ce, dar vocea era hotãrâtã, pe<br />
efectul surprizei scontasem, ar fi putut fi o armã mai a<strong>de</strong>vãratã <strong>de</strong>cât cea<br />
a<strong>de</strong>vãratã. Siluetele au încremenit <strong>de</strong> parcã instantaneu fuseserã turnate<br />
din întuneric. Trebuia sã mã apropii, sã simulez cã-i percheziåionez,<br />
<strong>de</strong>æi era <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> periculos, pentru cã nu aveam nici lanternã, dar<br />
apropiindu-mã <strong>de</strong> cele douã siluete am încremenit, aveam în faåa mea<br />
o pereche umanã, un bãrbat æi o femeie, în aproape douãzeci <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
grãnicerie nu reåinusem la frontierã o femeie, „infractorii mei” fuseserã<br />
numai bãrbaåi. Dar... „pentru orice existã un început”, mi-am zis, în timp<br />
ce le-am zis în ce direcåie s-o ia. N-au priceput. Am priceput eu, însã, cã<br />
erau strãini, aæa cã le-am zis în englezã „go way”! În zori am ajuns cu<br />
ei la subunitate. Locotenentul Sturzu, care era la continuitate, a <strong>de</strong>venit<br />
stanã <strong>de</strong> piatrã când m-a vãzut intrând pe poarta subunitãåii însoåind douã<br />
persoane strãine. Deæi eram obosit, plin <strong>de</strong> noroi, înfometat, doream cu<br />
ardoare sã discut cu acei oameni, simåeam cã voi avea ocazia sã aud o<br />
poveste terifiantã a douã <strong>de</strong>stine...<br />
„Suntem albanezi, absolvenåi ai facultãåii <strong>de</strong> arhitecturã din Tirana,<br />
iatã, avem aici lucrãrile noastre (au întins pe masa la care mã aflam<br />
schiåe, proiecte, <strong>de</strong>sene, picturi pe care le aveau într-un rucsac). Am<br />
plecat pentru cã nu am mai suportat teroarea la care sunt supuæi tinerii<br />
din åara noastrã, am lãsat acolo pãrinåi, prieteni, amintiri, viaåa noastrã<br />
<strong>de</strong> pânã acum, am luat cu noi speranåele æi gândurile <strong>de</strong> viitor pe care<br />
dorim sã le împlinim oriun<strong>de</strong>, chiar æi aici în åara dvs”.<br />
Îi priveam cu admiraåie, dar æi cu milã, pentru cã ætiam ce-i aæteaptã,<br />
sã-i predau grãnicerilor din åara vecinã, aæa preve<strong>de</strong>a acordul <strong>de</strong><br />
frontierã. Cu admiraåie îi priveam pentru curajul <strong>de</strong> care au dat dovadã,<br />
acela <strong>de</strong> a trece mai multe frontiere pentru a fugi <strong>de</strong> prigoanã spre<br />
libertate. Ætiam ce înseamnã libertatea pentru cã eu însumi simåisem<br />
pe pielea mea lipsa ei, iar <strong>de</strong> ceva timp, firav încerca sã mijeascã æi pe<br />
plaiurile noastre. Povestea lor îmi rãsuna în urechi ca un ecou al propriei<br />
mele dureri æi neîmpliniri. Æi acum regret cã pentru oamenii aceia care<br />
au foråat barierele libertãåii nu am putut sã fac nimic pentru a-i scoate<br />
din situaåia în care se aflau. Însã, nu mi-am încãlcat principiile. Cei doi<br />
albanezi au fost returnaåi grãnicerilor vecini aæa cum preve<strong>de</strong>a acordul<br />
<strong>de</strong> cooperare. La <strong>de</strong>spãråire, când semnam procesul verbal cu grãnicerii<br />
vecini, am mai avut puterea sã privesc spre ei... Doamne ce am citit<br />
în ochii lor nu am sã uit niciodatã. Æi acum acei ochi mã urmãresc în<br />
peregrinãrile mele prin viaåã.<br />
Dacã i-aæ mai întâlni vreodatã le-aæ spune doar cã... eu înainte <strong>de</strong> a<br />
fi om, atunci am fost un slujbaæ al statului, æi nu luam <strong>de</strong>cizii în numele<br />
meu, ci în numele lui. Eu nu eram Napoleon sã spun „Statul sunt eu!”<br />
F R O N T I E R A<br />
R e m e m b e r<br />
33
Cinste eroilor noætri<br />
Constantin Muæat<br />
Eroul caporal grãnicer<br />
S-a nãscut în 1890 la Domneæti-Ilfov æi în 1906 a ajuns în<br />
comuna Crucea, satul Floroaica. A fost apoi croitor în Bucureæti,<br />
iar în 1911 a fost înmatriculat la Cercul <strong>de</strong> recrutare Ialomiåa,<br />
din Cãlãraæi, fiind repartizat iniåial la Regimentul <strong>de</strong> Infanterie<br />
„Fraåii Basarab” Dobrogea æi apoi la Regimentul 2 Grãniceri.<br />
Dacã lucrurile ar fi mers normal, la 1 noiembrie 1914 ar fi trebuit<br />
sã fie lãsat la vatrã.<br />
Este printre primii soldaåi care trec frontiera nedreaptã pe<br />
Carpaåi. O misiune cu a<strong>de</strong>vãrat istoricã, fiindcã se aflã printre cei<br />
dintâi ostaæi români ce pun piciorul în Ar<strong>de</strong>al dupã ce sfãrâmã,<br />
în cea dintâi noapte <strong>de</strong> rãzboi, stâlpul <strong>de</strong> graniåã <strong>de</strong> la Klein, în<br />
Pre<strong>de</strong>al.<br />
În ziua <strong>de</strong> 16 <strong>de</strong>cembrie 1916, batalionul lui Muæat, trecut<br />
în componenåa Regimentului 2 Grãniceri, comandant fiind<br />
maiorul Grigore Vasilescu, se aflã prins într-o încleætare aprigã<br />
cu inamicul la Râpa Roæie, lângã Soveja. Grãnicerii urcã anevoie<br />
povârniæul, zãpada le alunecã sub picioare, dar ei nu zãbovesc<br />
nici o clipã. Unii cad pentru tot<strong>de</strong>auna. Soldatul Muæat mai fusese<br />
lovit <strong>de</strong> glonå, dar uæor. Refuzase evacuarea, consi<strong>de</strong>rând rana<br />
„o zgaibã”. Nu-i este teamã <strong>de</strong> moarte. Grenadier neîntrecut,<br />
el aruncã una dupã alta, cu iuåeala fulgerului, grena<strong>de</strong> asupra<br />
tranæeei inamice. Dar, iatã cã la un asalt, tocmai în clipa când se<br />
pregãteæte sã sarã într-o groapã, nu <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> el explo<strong>de</strong>azã un<br />
obuz. Simte în umãrul stâng ceva ca un fier ars; fãcând eforturi<br />
supraomeneæti, continuã sã înainteze. Dupã câåiva paæi, puterile îl<br />
pãrãsesc, mâna stângã atârnã fãrã vlagã pe lângã corp, sfârtecatã<br />
<strong>de</strong> o schijã <strong>de</strong> oåel. Îæi pier<strong>de</strong> cunoætinåa.<br />
Evacuat la Iaæi solicitã, dupã amputarea braåului, sã<br />
nu fie reformat æi sã fie trimis în mijlocul camarazilor.<br />
Spunea cã poate arunca grena<strong>de</strong>, cu o mânã, în duæman.<br />
I se acceptã æi este primit ca un erou <strong>de</strong> camarazi.<br />
Regele Ferdinand scria în „Monitorul Oastei”, în 1917,<br />
referindu-se la caporalul <strong>de</strong> grãniceri Constantin Muæat:<br />
„Cu multã bãrbãåie æi însufleåit <strong>de</strong> cele mai frumoase<br />
sentimente <strong>de</strong> dragoste <strong>de</strong> åarã, numitul soldat a stãruit<br />
sã nu fie reformat æi sã fie retrimis pe front, ca aruncãtor<br />
<strong>de</strong> bombe, având mâna dreaptã în bunã stare”. Cea<br />
stângã îi fusese retezatã în luptele <strong>de</strong> la Oituz.<br />
Oituz, 31 iulie 1917. Punctul trigonometric Coæna<br />
(cota 789). Ostaæii Companiei 6 din Regimentul 2<br />
Grãniceri se avântã într-un iureæ puternic spre poziåiile<br />
germane.<br />
Caporalul Muæat se afla în fruntea grupei sale.<br />
„Grena<strong>de</strong>, bãieåi! Daåi grena<strong>de</strong>! Înainte! Nu vã lãsaåi”, aæa<br />
îæi în<strong>de</strong>mna mereu camarazii. Când cota este cuceritã,<br />
un glonå vrãjmaæ îi sfre<strong>de</strong>leæte pieptul. Cuprins <strong>de</strong> fiorii<br />
moråii, Muæat mai strigã odatã: „Înainte bãieåi!” Trupul<br />
sãu încordat rãmâne, în eternitatea clipei, avântat spre liniile<br />
duæmane, cu singura-i mânã, dreaptã, aåintitã înainte, cum i-a<br />
încremenit dupã aruncarea ultimei grena<strong>de</strong> …<br />
Numele æi faptele lui Constantin Muæat au fost scrise cu litere<br />
<strong>de</strong> aur în cartea <strong>de</strong> onoare a neamului românesc, iar urmaæii<br />
acestuia nu uitã sã-æi pomeneascã, în fiecare an, eroul.<br />
Sãrbãtoare în Bãrãgan, la Vâlcelele æi Floroaica<br />
A <strong>de</strong>venit o tradiåie pentru locuitorii comunei Vâlcelele<br />
æi a satului Floroaica, din ju<strong>de</strong>åul Cãlãraæi, ca <strong>de</strong> sãrbãtoarea<br />
Înãlåãrii Domnului æi Ziua Eroilor, în frunte cu primarul Vasile<br />
Iliuåã, preoåi æi dascãli sã se adune cu toåii, în straie <strong>de</strong> sãrbãtoare,<br />
sã-æi cinsteascã eroii la cele douã monumente din comunã. A<br />
<strong>de</strong>venit, în aceste aæezãri, tradiåie æi prezenåa, alãturi <strong>de</strong> localnici,<br />
a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã cãlãrãæeni, dar æi a unor ofiåeri în<br />
rezervã, care au condus trupele <strong>de</strong> grãniceri æi, ulterior, Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã.<br />
Anul acesta ne-au însoåit sã reprezentãm instituåia Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã generalul-locotenent cu trei stele Ioan Bãlãei, fost prim<br />
locåiitor al comandantului Trupelor <strong>de</strong> Grãniceri æi, ulterior, æef<br />
al Corpului <strong>de</strong> Control al Ministrului <strong>de</strong> Interne æi contraamiralul<br />
Anatolie Zemba, fost comandant al Gãrzii <strong>de</strong> Coastã. La<br />
monumentele din Vâlcelele æi Floroaica, pe durata <strong>de</strong>sfãæurãrii<br />
festivitãåilor au asigurat garda poliåiæti <strong>de</strong> frontierã conduæi <strong>de</strong><br />
æeful IJPF Cãlãraæi, comisarul-æef Vasile Mãrgineanu.<br />
Pentru ca aceastã aæezare sã-æi cinsteascã eroii æi pentru<br />
a se putea spune generaåiilor viitoare ce sacrificiu a fãcut<br />
grãnicerul-caporal grenadier Muæat æi ceilalåi eroi ai satului din<br />
toate timpurile, un fiu al satului, <strong>de</strong>venit Cetãåean <strong>de</strong> Onoare al<br />
Comunei, colonelul Dumitru Rãducanu, a sacrificat timp, efort,<br />
sãnãtate æi bani.<br />
Într-o vreme nebunã, în care se aleargã dupã afaceri æi<br />
profituri, colonelul Rãducanu a avut timp sã-æi aminteascã <strong>de</strong><br />
cei care, cu preåul jertfei supreme, æi-au apãrat neamul æi glia<br />
strãbunã.<br />
Domnia sa spunea: „Ceea ce sunt astãzi æi tot ceea ce<br />
34 F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
am realizat le datorez Armatei Române. Eu nu pot sã nu fiu<br />
recunoscãtor Armatei, pentru cã, fãrã ea, nu aæ fi fost nimic, adicã<br />
nu mi-aæ fi împlinit vocaåia æi i<strong>de</strong>alurile. De aceea, atât cât voi<br />
mai putea crea, o voi preamãri æi o voi respecta. Armata a fost,<br />
este æi va rãmâne dragostea, credinåa æi speranåa mea. Armata a<br />
fost æi este sufletul acestei åãri æi noi, toåi, îi datorãm existenåa, îi<br />
datorãm respectul æi, mai ales, <strong>de</strong>votamentul”.<br />
Monumentul <strong>de</strong> la Floroaica a fost <strong>de</strong>zvelit în ziua <strong>de</strong> 30<br />
octombrie 1994, bustul eroului fiind opera sculptorului Florin<br />
Mustea, <strong>de</strong> la Studioul <strong>de</strong> Arte Plastice al Armatei. Este din bronz,<br />
iar soclul statuii este din beton mozaicat.<br />
În ziua <strong>de</strong> 28 mai 1998, moment al cinstirii eroilor neamului<br />
românesc, pe soclul monumentului au fost montate crucea æi<br />
placa omagialã, pe care sunt imortalizate numele fiilor satului<br />
jertfiåi pe altarul datoriei militare în rãzboaiele din 1316-1318<br />
æi 1941-1945.<br />
Vã mãrturisesc cã ai o senzaåie <strong>de</strong>osebitã când eæti martorul<br />
românismului la sãrbãtoarea Înãlåãrii Domnului æi Ziua Eroilor,<br />
alãturi <strong>de</strong> primarul Vasile Iliuåã, <strong>de</strong> preoåi æi dascãli, <strong>de</strong> poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã, copii æi puåinii veterani care mai sunt printre noi,<br />
pentru a da onorul æi cinstea cuvenitã eroilor neamului.<br />
Un erou al vremurilor noastre<br />
Anul acesta, însã, la Floroaica ne-am simåit mai singuri,<br />
datoritã faptului cã lipsea din mijlocul nostru sufletul<br />
întrunirilor, colonelul Rãducanu, cel care<br />
cu mult timp înainte se ocupa cu mare<br />
drag <strong>de</strong> toate pregãtirile, împreunã cu<br />
primarul Vasile Iliuåã. Ne-am rugat, în<br />
acele momente, cu toåii, pentru sãnãtatea<br />
sa, pentru a-i da putere sã treacã peste acea<br />
grea încercare. Primarul Vasile Iliuåã ne-a<br />
povestit urmãtoarele: „dupã ce mi-am luat<br />
în primire „scaunul”, primul om care mi-a<br />
<strong>de</strong>schis uæa a fost un colonel care m-a luat<br />
tare. Gata, domnule, <strong>de</strong> acum dumneata<br />
trebuie sã faci ceva pentru oamenii <strong>de</strong> aici,<br />
pentru satul Floroaica. M-a luat precum în<br />
armatã un comandant subordonatul. Æi-aæa<br />
a început o prietenie bazatã <strong>de</strong> respect, pe<br />
valori, pe dragostea faåã <strong>de</strong> semeni, faåã <strong>de</strong><br />
istorie, faåã <strong>de</strong> åarã.”<br />
Umblând prin åarã, în diverse misiuni,<br />
am simåit cum viaåa mã înconjoarã <strong>de</strong><br />
oameni diferiåi, <strong>de</strong> oameni buni æi oameni<br />
mai puåin buni, <strong>de</strong> oameni care se gân<strong>de</strong>sc<br />
la semenii lor æi ceilalåi, care sunt mãcinaåi<br />
numai <strong>de</strong> interese personale, <strong>de</strong> goanã dupã înavuåire, chiar<br />
dacã asta înseamnã sã facã rãu altuia sau altora. Ve<strong>de</strong>m cum<br />
minciuna ridicã ziduri din ce în ce mai groase în jurul nostru,<br />
slãbind justiåia, armata, ordinea publicã, biserica, sãnãtatea ori<br />
educaåia.<br />
Cel <strong>de</strong>spre care vorbim astãzi, pe care-l pomenim a fost æi<br />
rãmâne în amintirea noastrã, a celor care l-am cunoscut, drept un<br />
om cu totul æi cu totul <strong>de</strong>osebit, un om care a luptat toatã viaåa<br />
pentru ceilalåi, pentru cei din jur æi chiar pentru necunoscuåi, iar<br />
mãrturie stau fapte precum donaåii æi ajutoare pentru Bisericã,<br />
copii, bãtrâni. Exemplul cel mai elocvent este unul pe care puåini<br />
oameni care trãiesc din puåin l-ar face, acela <strong>de</strong> a dona, timp <strong>de</strong><br />
un an, jumãtate din solda <strong>de</strong> colonel pentru achiziåionarea unei<br />
case parohiale în satul natal, în cazul domniei sale Floroaica.<br />
Aæ îndrãzni sã spun cã poate vorbim <strong>de</strong> un sfânt, un spirit nobil<br />
cãruia vã mãrturisesc cã am rãmas impresionat <strong>de</strong> onorul pe care<br />
Sfânta Bisericã i l-a acordat la trecerea la viaåa veænicã.<br />
L-am cunoscut pe colonelul Rãducanu în mijlocul românilor<br />
din Vâlcelele, din Câmpia Bãrãganului, acolo un<strong>de</strong> a reuæit, ajutat<br />
<strong>de</strong> un primar <strong>de</strong>osebit, sã lase mãrturie vremurilor æi generaåiilor<br />
viitoare faptele <strong>de</strong> vitejie, sacrificiul fãcut <strong>de</strong> vâlceleni pentru a-æi<br />
apãra neamul æi glia strãbunã.<br />
În urmã cu 2-3 ani, colonelul Rãducanu a început<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
R e m e m b e r<br />
„operaåiunea tunurile” – aæa îi spuneam noi, în redacåie, când<br />
ne consultam cu dânsul referitor la <strong>de</strong>mersurile æi greutãåile<br />
pe care le întâmpina în aceastã i<strong>de</strong>e, <strong>de</strong> a obåine, din partea<br />
Ministerului Apãrãrii Naåionale, douã tunuri. Cu tenacitate, pe<br />
toate cãile posibile æi imposibile a luptat pentru ca monumentul<br />
<strong>de</strong> la Floroaica sã fie strãjuit <strong>de</strong> asemenea douã tunuri. Anul<br />
acesta a reuæit æi i-a sunat pe toåi cei care ætiau <strong>de</strong>spre aceastã<br />
nãzuinåã, pentru a-æi savura împlinirea. Am fost apoi loviåi <strong>de</strong><br />
vestea îmbolnãvirii colonelului Rãducanu, iar dupã eveniment<br />
<strong>de</strong> cea a trecerii în nefiinåã.<br />
Din nefericire, nu a mai apucat sã-æi vadã Floreætenii la<br />
monumentul care, prin cele douã tunuri amplasate lângã statuia<br />
eroului simbol al Bãrãganului, capãtã rangul <strong>de</strong> monument<br />
militar naåional.<br />
Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!<br />
IN MEMORIAM: Colonel (r.) Dumitru Gheorghe<br />
Rãducanu - farmacist primar, s-a nãscut la 2 septembrie<br />
1927 în satul Floroaica, comuna Vâlcelele, ju<strong>de</strong>åul Cãlãraæi.<br />
Cu o activitate <strong>de</strong> peste 42 <strong>de</strong> ani în slujba Armatei Române,<br />
ca: farmacist æi æef <strong>de</strong> laborator la Spitalul Militar Buzãu în<br />
1951, farmacist adjunct al Regiunii a II-a Militarã, Bucureæti,<br />
Secåia Farmacie 1952, mutat la Policlinica Garnizoanei<br />
Bucureæti, un<strong>de</strong> pânã în 1981 a ocupat funcåiile: farmacist,<br />
farmacist principal, farmacist superior, farmacist primar,<br />
æef laborator microproducåie, æeful farmaciilor militare<br />
din Garnizoana Bucureæti - Farmacia Policlinicii Centrale<br />
M.Ap.N.; Farmacia M.Ap.N. S-a pensionat la<br />
cerere, la vârsta <strong>de</strong> 62 <strong>de</strong> ani, dupã o perioadã<br />
<strong>de</strong> activitate <strong>de</strong> peste 42 <strong>de</strong> ani.<br />
De-a lungul anilor, atât în activitate, cât<br />
æi în rezervã a avut nenumãrate realizãri<br />
importante în viaåa socialã æi militarã, dintre<br />
care amintim:<br />
• 1981 -1984 - a introdus pentru prima<br />
oarã în Armata Românã sistemul computerizat<br />
<strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nåã a medicamentelor, în colaborare<br />
cu Centrul <strong>de</strong> Calcul al Armatei.<br />
• membru fondator al Asociaåiei medicilor<br />
æi farmaciætilor militari - A.M.F.O.R., carnet<br />
nr. 150 / 1991;<br />
• membru fondator al Societãåii <strong>de</strong> Istorie<br />
a Farmaciei, carnet nr. 15 /1991;<br />
• membru al Societãåii <strong>de</strong> Istorie a<br />
Farmaciei din Barcelona, carnet nr. 12<br />
/1993;<br />
• membru al Societãåii Internaåionale <strong>de</strong><br />
Istorie a Farmaciei;<br />
• a ajutat Biserica Ortodoxã Românã<br />
în anii 1988, 1993, 1996, 2002 æi 2006 la prepararea<br />
Sfântului æi Marelui Mir în calitate <strong>de</strong> farmacist specialist<br />
consultant;<br />
• a fost distins cu ordine æi medalii ale României, a<br />
primit Crucea Patriarhalã a Bisericii Ortodoxe Române<br />
pentru merite <strong>de</strong>osebite.<br />
• Film Antena 3 referitor la ziua <strong>de</strong> 1 Iunie 2006, zi cu<br />
triplã semnificaåie - Înãlåarea Domnului, Ziua Eroilor, Ziua<br />
Internaåionalã a Copilului<br />
• În 1982 a donat pentru cumpãrarea Casei parohiale<br />
a Bisericii din Floroaica, timp <strong>de</strong> un an <strong>de</strong> zile, o jumãtate<br />
din solda lunarã <strong>de</strong> colonel.<br />
• A donat Mãnãstirii Dridu materiale <strong>de</strong> uz gospodãresc<br />
în valoare <strong>de</strong> circa 12 milioane lei;<br />
• A scris 11 cãråi æi a publicat numeroase articole;<br />
• În anul 1994, cu sprijinul autoritãåilor locale æi<br />
ju<strong>de</strong>åene, al sponsorilor români æi buni creætini, cu<br />
multã perseverenåã æi o substanåialã contribuåie moralã<br />
æi financiarã, a ridicat în satul natal, Floroaica, ju<strong>de</strong>åul<br />
Cãlãraæi, statuia Eroului Naåional Constantin Muæat.<br />
Marius IONESCU<br />
Iulian PUICÃ<br />
35