Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro 

Revistã editatã de Inspectoratul 

General 

al Poliåiei de Frontierã 

• NR.11-12/2010 • 68 PAGINI 

Premierã: poliåiætii de frontierã au 

defilat pe sub arcul de triumf, 

de 1 DECEMBRIE

Din sumar 

Poliåia de Frontierã Românã, participant activ în cadrul Agenåiei FRONTEX, 

pag. 4 

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 

• Serie nouã - nr. 706-707 

Statele membre ale Forumului Salzburg susåin aderarea României æi Bulgariei 

la spaåiul Schengen, pag. 5 

EXPOZIÅIE - tehnicã de mobilitate terestrã æi 

echipamente tehnico-logistice, pag. 6 

2 

Interviu cu 

directorul executiv Frontex, 

Ilkka Laitinen, pag 11 

Vizitã de reevaluare, 

în vederea aderãrii la spaåiul Schengen, 

la IJPF Timiæ, pag. 12 

Despre managementul 

Internaåional al Frontierelor, la 

Chiæinãu, pag 16 

Întrevedere cu reprezentanåii conducerii misiunii EUBAM, la Odesa- Ucraina 

a participat comisarul- æef de poliåie Bogdan Mihail Ivãnescu, adjunct al 

inspectorului genera al Poliåiei de Frontierã Române, pag 17 

Exerciåiu transfrontalier complex, la Timiæoara- poliåiætii 

de frontierã timiæeni, împreunã cu colegii maghiari æi 

lucrãtori din cadrul IJP Timiæ, au participat la un exerciåiu 

transfrontalier, care a vizat reåinerea unor infractori 

periculoæi, pag 19 

Participarea reprezentanåilor P.F.R. la misiunile de 

menåinere a pãcii/ asistenåã la frontierã, desfãæurate sub 

egida O.N.U. æi U.E., pag 20 

2.000 de lei - mitã refuzatã de un poliåist de frontierã, pag 22 

82.250 euro confiscaåi la Otopeni, pag 23 

Prins cu cocainã în stomac la PPF Otopeni, pag 24 

„Schengenu’, un cuvânt, iar ãsta e de la Dumnezeu” 

Fragment preluat din „Spaåiul Schengen: åara libertãåii 

absolute”- articol publicat în ziarul Adevãrul, pag 25 

OPERAÅIUNEA COMUNÃ PUNCTE FOCALE TERESTRE 

2010 –sub egida FRONTEX, pag 28 

Vizitã de documentare la frontiera externã a Uniunii Europene cu Republica 

Moldova, a ataæaåilor de afaceri interne/ofiåerii de legãturã din statele membre UE 

æi Schengen, precum æi cel al Statelor Unite ale Americii, acreditaåi la Bucureæti, 

pag 46 

1 DECEMBRIE istorie, material realizat de profesor universitar dr. Radu Ætefan 

VERGATTI, pag 54 

SÃRBÃTORI CREÆTINE LA ROMÂNI-material de Preot Vasile 

GRIGOR, IJPF Maramureæ, pag 58 

Întreceri sportive cu ocazia Zilei Naåionale a României în unitãåile Poliåiei de 

Frontierã, pag 60 

Umor, pag 66 

REDACÅIA 

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro) 

Redactor-æef 

comisar Marius IONESCU 

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro) 

Secretar de redacåie 

subcomisar Gabriel CRÃCIUN 

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com) 

Redactori: 

inspector principal Ætefan ANDREESCU 

inspector Iulian PUICÃ 

subinspector Elena URSACHI 

subinspector inginer Petre BUCUR 

Fotoreporter & layout 

agent principal Mihai BEJENARU 

Abonamente, difuzare 

Elena URSACHI 

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5, 

sector 6, Bucureæti, cod 050507; 

TEL./FAX: 021-408.74.34; 

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335; 

Banii pentru abonamentele la revista 

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la 

bugetul de stat pe plan local, în contul 

venituri ale fiecãrei instituåii în parte, 

deschis la trezorerie (Legea 500/2002). 

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, 

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la 

trezoreria localã un numãr de cont, care 

poate fi consultat personal în momentul în 

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în 

cazul în care acesta nu este cunoscut. 

Foto calendar: 

agent Moisinela Dãbucian, PPF „Traian 

Vuia” Timiæoara 

agent Laura Andreea Popa, PPF Albiåa 

Responsabil de numãr: 

Iulian Puicã 

Tipar 

MASTER PRINT SUPER OFFSET-Bucureæti 

Tel. 021-2230400; FAX 021-2228025 

Ediåia s-a încheiat la 14 decembrie 2010 

Preå: 4 lei 

Reproducerea materialelor din cuprins 

este permisã numai cu menåionarea 

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996). 

Materialele primite spre publicare 

nu se înapoiazã. 

Responsabilitatea juridicã pentru 

conåinutul articolului æi informaåiile 

cuprinse aparåine, potrivit 

Codului penal, autorului. 

I.S.S.N.: 1220-711X 

Imprimat în România 

F R O N T I E R A 

C u p r i n s

Mesajul inspectorului 

general al PFR, 

chestorul principal 

Ioan BUDA, cu ocazia 

Sfintelor Sãrbãtori de 

Crãciun æi Anul Nou 

Spiritul Sãrbãtorilor de Iarnã ne însufleåeæte în aceste zile de sfâræit de an, pentru toåi românii aceste 

momente însemnând deopotrivã bucurie, bunãtate æi daruri pentru cei dragi. Totodatã, aceastã perioadã 

reprezintã momentul în care se face bilanåul acåiunilor din anul care se încheie æi proiectarea unor noi 

obiective pentru anul care urmeazã. 

Deæi anul 2010 nu a fost uæor, atât din cauza problemelor financiare rezultate în urma crizei economice 

pe care o traverseazã România, cât æi ca urmare a etapelor de evaluare, pe care instituåia noastrã 

le-a parcurs pentru îndeplinirea obiectivelor de aderare la Spaåiul Schengen, consider cã majoritatea 

dintre dumneavoastrã a dat dovadã de profesionalism, responsabilitate æi dãruire, fie cã a fost vorba 

de evaluare, pregãtirea continuã sau rãspunderea la locul de muncã. 

Poliåia de Frontierã a fãcut, în acest an, un pas foarte important, reuæind sã obåinã aprecierea, din 

partea evaluatorilor europeni, a eforturilor depuse pentru îndeplinirea cerinåelor de aderare la Spaåiul 

Schengen. 

Dumneavoastrã aåi avut capacitatea sã vã adaptaåi cerinåelor europene, dar trebuie sã continuaåi în 

acelaæi ritm, pentru a putea face faåã exigenåelor prezentului æi viitorului. Numai prin responsabilitate, 

perseverenåã, inteligenåã, profesionalism æi, nu în ultimul rând, o conduitã moralã remarcabilã, vom 

putea sã îndeplinim visul tuturor românilor, acela ca åara noastrã sã fie un stat prosper æi respectat 

în Europa. 

Mulåumesc, în aceste momente de sãrbãtoare, tuturor colegilor pentru efortul æi sacrificiile pe care leaåi 

depus pentru a ridica la loc de cinste Poliåia de Frontierã Românã æi, nu în ultim rând, România. 

De asemenea, urez succes misiunii dumneavoastrã, atât de folositoare lumii de astãzi æi de mâine, 

misiune care sã ne facã sã fim mândri cã suntem poliåiæti de frontierã, nu doar la hotarele åãrii ci æi 

la frontierele Uniunii Europene æi ale Spaåiului Schengen. 

Cu acest prilej, al Naæterii Domnului æi al Anului Nou, vã felicit încã o datã æi vã doresc - atât 

dumneavoastrã, cât æi celor dragi, care vã susåin – sãnãtate, putere de muncã æi un An Nou mai bun, 

plin de realizãri personale æi profesionale! 

Inspector general 

Chestor principal de poliåie 

Ioan Buda 


M e s a j 

3

Poliåia de Frontierã Românã, participant activ 

în cadrul Agenåiei FRONTEX 

O delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române, condusã de 

inspectorul general, chestor principal de poliåie Ioan Buda, a 

participat la cea de-a 30-a Reuniune a Consiliului Director al 

Agenåiei FRONTEX, desfãæuratã în Belgia. 

În perioada 24 – 25 noiembrie a.c., la Bruxelles (Belgia), 

s-a desfãæurat cea de-a 30-a Reuniune a Consiliului Director 

FRONTEX, la care au participat æefii poliåiilor de frontierã æi ai 

autoritãåilor de frontierã din toate statele membre U.E. 

La aceastã reuniune, România a fost reprezentatã, din partea 

Poliåiei de Frontierã Române, de inspectorul general, chestor 

principal de poliåie Ioan Buda, membru titular în Consiliul 

Director al Agenåiei. 

În cadrul activitãåii au fost prezentate rezultatele operaåiunilor 

comune desfãæurate în anul 2010, precum æi situaåia privind 

operaåiunea RABIT (echipe de intervenåie rapidã la frontierã), 

aflatã în curs de desfãæurare în Grecia. 

Pentru evitarea unor posibile incidente, în timpul participãrii 

la activitãåile operaåionale coordonate de cãtre FRONTEX, s-a 

luat decizia realizãrii unui set de reguli de conduitã în ceea ce 

priveæte standardele comportamentale pentru toåi actorii implicaåi 

în operaåiuni, scopul fiind acela de a adopta un Cod de Conduitã 

Frontex. 

Totodatã, reprezentanåii Diviziei pentru Dezvoltarea 

Capacitãåii Instituåionale (CBD – Capacity Building Division), din 

cadrul Agenåiei, au prezentat activitãåile planificate a se desfãæura 

în anul 2011 pe principalele linii de acåiune: pregãtire, cercetare 

æi dezvoltare, resurse reunite (RABIT, FJST, echipament tehnic), 

menite sã vinã în sprijinul activitãåilor operaåionale Frontex. 

De asemenea, a fost dezbãtutã, de cãtre membrii Consiliului 

Director, decizia de mandatare a Directorului Executiv pentru a 

negocia Protocolul de Colaborare cu Centrul Regional MARRI 

(Migraåie, Azil, Refugiaåi, Iniåiativã Regionalã). 

Participarea la aceastã reuniune reprezintã o oportunitate 

pentru a întãri relaåiile cu autoritãåile statelor Uniunii Europene 

implicate în lupta împotriva migraåiei ilegale, în vederea realizãrii 

unui schimb operativ de date æi informaåii, scopul acestora fiind 

alinierea activitãåilor specifice la standardele internaåionale 

în domeniu æi contracararea eficientã a infracåionalitãåii 

transfrontaliere. 

Biroul de Informare æi Relaåii Publice din cadrul IGPF 

Schimb de experienåã româno - american 

În perioada 16-24 octombrie a.c., la invitaåia Basic Life 

Principales Wac Brokc Illinois U.S.A., o delegaåie condusã de 

cãtre Preæedintele Consiliului Judeåean Bihor, dr. Radu Åîrle, 

compusã din: comisar-æef de poliåie Nicolaie Iancu, æeful I.J.P.F. 

Bihor, colonel Ioan Baæ, æeful I.S.U. Criæana, comisar-æef de poliåie 

Gabriel Cheregi, æeful Serviciului Judeåean Anticorupåie Bihor, 

procuror Marius Iancu, seful serviciului D.N.A. Bihor, procuror 

Viorel Gavra, prim-procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul 

Bihor, comisar-æef de poliåie Traian Surducan, lucrãtor specialist 

în cadrul D.N.A. Bihor, a efectuat o vizitã de documentare æi 

schimb de experienåã în Statele Unite ale Americii. 

Pe timpul vizitei au avut loc întâlniri æi au fost vizitate: 

• F.B.I.- sediul central din Washington; 

• Pentagonul; 

• Departamentul securitãåii interne; 

• Cook County Department of Corection din Chicago 

–închisoarea cu cele mai multe locuri de deåinere din lume 

(peste 11.000); 

• Departamentul de poliåie din oraæul Lynchburg; 

• Departamentul de Pompieri æi Departamentul de Urgenåe 

(911) din oraæul Lynchburg; 

• Universitatea Liberty – Facultatea de Drept; 

• Secåia de poliåie a Universitãåii Liberty. 

Vizita a avut ca principal scop realizarea unui schimb 

de experienåã pentru participanåi æi întãrirea colaborãrii între 

instituåiile noastre prezente la aceastã vizitã cu cele similare din 

Statele Unite ale Americii. 

Pe întreg parcursul vizitei au avut loc întâlniri cu oficiali ai 

S.U.A. æi reprezentanåi ai instituåiilor vizitate, sus menåionate, în 

cadrul cãrora au fost purtate discuåii despre problematici diverse, 

precum: lupta împotriva corupåiei; ordine æi siguranåã publicã; 

administraåia publicã; situaåii de urgenåã etc. 

Cu aceastã ocazie au fost vizitate sediile administrative ale 

Fondului Monetar Internaåional; Bãncii Mondiale æi Trezoreriei 

Statului, aflate în capitalã, æi câteva obiective turistice, dintre 

care amintim Casa Albã; Memorialul George Washington, 

Capitollium. 

La sfâræitul vizitei membrii delegaåiei noastre au lansat, cãtre 

omologii americani, invitaåia de a vizita România. 

Cãtãlin SIMUÅ 

4 


C o o p e r a r e

Statele membre ale Forumului Salzburg susåin aderarea României 

æi Bulgariei la spaåiul Schengen 

Statele membre ale Forumului Salzburg, reunite la Bruxelles, 

la invitaåia Presedinåiei Slovene a Formului, au adoptat, în cadrul 

reuniunii ministeriale din 1 decembrie a.c., o declaraåie comunã 

în cadrul cãreia susåin aderarea României æi Bulgariei la spaåiul 

Schengen, conform calendarului stabilit, cu îndeplinirea condiåiilor 

specifice. 

În cadrul întâlnirii, la care au participat miniætrii din statele 

membre, au fost abordate probleme de importanåã comunã privind 

securitatea cetãåenilor din åãrile respective, precum æi teme de 

actualitate privind coordonarea, la nivelul Uniunii Europene, 

respectiv modalitãåi pentru o conlucrare mai strânsã a Forumului 

Salzburg cu Parlamentul European, noile mecanisme propuse pentru 

evaluarea Schengen, stadiul actual privind SIS II, Sistemul European 

Comun de Azil, precum æi siguranåa traficului rutier. Prezent la 

reuniunea ministerialã, ministrul Administraåiei æi Internelor, Traian 

Igaæ, a menåionat, în intervenåia sa, cã „aderarea la spaåiul Schengen 

este cel mai important obiectiv de politicã externã a României, un 

proiect special, pentru reuæita cãruia depunem eforturi majore, 

financiare, administrative, instituåionale æi, nu în ultimul rând, 

umane”. Ministrul român a amintit cã România a parcurs cu succes 

æase vizite de evaluare Schengen, în domenii foarte complexe 

(cooperare poliåieneascã, vize, protecåia datelor personale, frontiere 

maritime, frontiere aeriene æi frontiere terestre), gradul de pregãtire 

pentru implementarea acquis-ului Schengen fiind apreciat la un nivel 

înalt de experåii evaluatori. În context, el a precizat cã România este 

pregãtitã pentru ultima misiune de evaluare, cea în domeniul SIS/ 

SIRENE, care va avea loc sãptãmâna viitoare. În ceea ce priveæte vizita 

de reevaluare în domeniul frontierelor aeriene æi vizita suplimentarã 

la frontierele terestre, care s-au desfãæurat luna trecutã, Traian Igaæ a 

subliniat cã experåii evaluatori au apreciat modul în care România a 

reuæit sã finalizeze infrastructura aeroportuarã æi a punctelor de trecere 

a frontierei. Ministrul a mulåumit statelor membre pentru sprijinul 

constant acordat României în procesul de aderare la Spaåiul Schengen 

æi a subliniat cã „vom continua buna colaborare æi vom face eforturile 

necesare pentru ca acest proces sã se desfãæoare fãrã probleme, atât 

la nivelul grupurilor de lucru, cât æi, în final, în cadrul Consiliului 

JAI de anul viitor”. 

Joi, 2 decembrie a.c., ministrul Administraåiei æi Internelor a 

participat la Reuniunea Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne, în 

Întâlnire româno-maghiarã, la Arad 

În data de 8 decembrie a.c., o delegaåie maghiarã, condusã de 

æeful Cãpitãniei de Poliåie a judeåului Csongrad æi æeful Cãpitãniei 

de Poliåie a judeåului Bekes, a efectuat o vizitã oficialã în Arad, 

la invitaåia æefului IJPF Arad, chestorul Ioan Handra, pe tema 

analizei comune anuale. 

În cadrul întâlnirii s-a analizat activitatea comunã pentru 

supravegherea æi controlul trecerii frontierei, organizarea cooperãrii 

în combaterea infracåionalitãåii la frontiera româno-maghiarã a IJPF 

Arad æi Cãpitãniile de Poliåie a judeåelor Csongrad æi Bekeæ ale statului 

cadrul cãreia au fost abordate aspecte legate de lupta împotriva 

terorismului, mãsuri pentru îmbunãtãåirea cooperãrii poliåieneæti 

în domenii de interes la nivel internaåional, precum domeniul 

azilului æi al migraåiei, dar æi aspecte privind punerea în aplicare a 

mãsurilor necesare pentru a consolida protecåia frontierelor externe 

æi lupta împotriva imigraåiei ilegale. Din delegaåia MAI a facut parte 

æi æeful Departamentului Schengen, chestor æef de poliåie Marian 

Tutilescu, precum æi directorul Direcåiei Afaceri Europene æi Relaåii 

Internaåionale, comisar æef de poliåie Bogdan Agapie. 

Forumul Salzburg a fost constituit în luna iulie 2001, moment 

la care miniætrii de interne ai Austriei, Cehiei, Poloniei, Slovaciei, 

Sloveniei æi Ungariei s-au reunit la Salzburg, Republica Austria, 

pentru dezbaterea æi stabilirea unor noi oportunitãåi de dezvoltare a 

cooperãrii în plan bilateral, regional æi european. 

România æi Bulgaria s-au alãturat statelor membre ale Forumului 

în anul 2005, iar odatã cu Reuniunea de varã a Forumului (Göttweig, 

27 – 28 iulie 2006), Croaåia a fost invitatã sã se alãture Grupului, în 

calitate de observator. Cu ocazia Reuniunii Ministeriale a Forumului 

Salzburg, organizatã de preæedinåia bulgarã a acestuia, în perioada 20 

– 21 septembrie 2007, la Plevna, a fost constituit Grupul Prietenilor 

Forumului Salzburg din Balcanii de Vest, din care fac parte Bosnia 

æi Heråegovina, Macedonia, Albania, Serbia æi Muntenegru, scopul 

constituirii fiind acela de a creæte nivelul de securitate a acestor state, 

pentru a stabiliza, în continuare, regiunea æi de a sprijini åãrile cãtre 

obåinerea statutului de membru al UE. 

Anual, Republica Austria organizeazã Reuniunea de varã a 

Forumului Salzburg, ocazie cu care miniætrii din åãrile cu statut de 

membru al Forumului, împreunã cu Croaåia, în calitate de observator, 

æi cei din statele care fac parte din Grupul Prietenilor Forumului 

Salzburg din Balcanii de Vest se reunesc, atât pentru abordarea æi 

acomodarea poziåiilor statelor în ce priveæte subiectele de interes 

din cadrul Consiliilor JAI, cât æi pentru dezbaterea unor teme ce åin 

de crearea unui spaåiu de libertate, securitate æi justiåie. În ceea ce 

priveæte Preæedinåia Forumului, aceasta este asiguratã, prin rotaåie, în 

ordine alfabeticã, pentru o perioadã de æase luni, de fiecare dintre 

statele membre. 

Direcåia Informare æi Relaåii Publice a MAI 

vecin, iar perioada supusã analizei a fost 01.01.2010 – 30.11.2010. 

Discuåiile s-au purtat pe urmãtoarele linii: situaåia operativã, evoluåia 

traficului la frontierã - tendinåe, sistemul de desfãæurare a activitãåii, 

foråe æi mijloace la dispoziåie æi de cooperare, lucrul în comun, atât 

în punctele de frontierã, cât æi la zona verde, modul de realizare 

a cooperãrii, mijloace de legãturã, propuneri pentru îmbunãtãåirea 

activitãåii æi cooperãrii. 

Din partea românã a participat æeful IJPF Arad – chestor de 

poliåie Ioan Handra, adjunctul æefului inspectoratului, cms-æef de 

poliåie Petre Cãbulea, precum æi æefii sectoarelor Poliåiei de Frontierã 

æi æefii birourilor din cadrul IJPF Arad. 

Din partea maghiarã au participat douã delegaåii de la 

Cãpitãniile de Poliåie a judeåelor Csongrad æi Bekeæ, conduse de 

æefii structurilor – general de brigadã dr. Lukacs Janos æi general de 

brigadã dr. Gyurosovics Jozsef. 

S-a mai analizat activitatea de control în comun la nivelul 

punctelor de trecere a frontierei din zonele de competenåã, s-au 

discutat mãsuri concrete de cooperare, precum æi realizarea unui 

schimb direct de informaåii, în vederea realizãrii unui control de 

frontierã civilizat æi fluent. Au fost prezentate activitãåile desfãæurate 

de Poliåia de Frontierã arãdeanã æi rezultatele înregistrate pe linia 

combaterii infracåionalitãåii tranfrontaliere æi tendinåele fenomenului 

infracåional. 

Aceastã acåiune se înscrie în programul derulat de IJPF Arad în 

scopul intensificãrii relaåiilor de colaborare inter-instituåionalã în 

domeniul transfrontalier, în vederea asigurãrii securitãåii frontierei. 

Mihaela LEÆ 


C o o p e r a r e 

5

EXPOZIÅIE - tehnicã de mobilitate terestrã 

æi echipamente tehnico-logistice 

În data de 3 noiembrie a.c., la sediul IGPF, a avut loc o 

expoziåie cu tehnicã de mobilitate terestrã æi echipamente 

tehnico-logistice, destinate supravegherii frontierei, în scopul 

creæterii eficienåei misiunilor specifice æi a calitãåii supravegherii 

acesteia, astfel încât åara noastrã sã fie pregãtitã pentru aderarea 

la spaåiul Schengen. 

Mijloacele au fost achiziåionate de Poliåia de Frontierã 

Românã, cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, prin 

Facilitatea Schengen. 

Publicul åintã a fost reprezentat de jurnaliæti din presa scrisã, 

de la posturi de televiziune æi agenåii de presã; aceætia au avut 

posibilitatea de a pune întrebãri æi a se documenta, pe larg, despre 

toate tipurile de autovehicule æi tehnicã de ultimã generaåie, 

intrate în dotarea PFR, destinate securizãrii viitoarei frontiere 

externe Schengen. 

Prezentarea autovehiculelor æi a tehnicii a fost fãcutã 

de directorul Direcåiei Logistice a IGPF, comisar-æef Costel 

Giuroiu, æeful Serviciului Tehnic, comisar-æef Tomiåã Dogaru æi 

subcomisarul Mihail Gan, ofiåer specialist. 

Deæi a fost o zi rãcoroasã, soarele refuzând sã-æi facã apariåia, 

la eveniment au fost prezenåi numeroæi jurnaliæti. Aceætia s-au 

arãtat interesaåi de aceste noi achiziåii ale Poliåiei de Frontierã, 

în special de dispozitivul pentru detectarea bãtãilor inimii æi de 

autospeciala de supraveghere cu termoviziune. La final, au avut 

ocazia de a asista la o demonstraåie a utilitãåii acesteia din urmã 

pentru detectarea unor „åinte”. 

Prin Facilitatea Schengen s-au achiziåionat: 

59 autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii 

- proiectate pentru supravegherea zonelor de frontierã, în condiåii 

de vizibilitate normalã sau redusã, atât pe timp de zi cât æi pe 

timp de noapte; 

27 camere portabile de termoviziune cu rãcire - destinate 

executãrii acåiunilor pe timp de noapte, respectiv supraveghere 

la distanåã; 

52 camere portabile de termoviziune fãrã 

rãcire - destinate misiunilor de supraveghere, realizãrii 

observãrilor, detecåiei, recunoaæterii æi identificãrii 

åintelor, pe timp de zi æi noapte; 

30 binocluri de vedere pe timp de noapte - 

destinate detecåiei æi identificãrii la distanåã a diferitelor 

obiective; 

90 ochelari de vedere pe timp de noapte - destinaåi 

executãrii acåiunilor pe timp de noapte, respectiv 

supravegherea la distanåã micã, patrulare æi conducere; 

32 detectoare CO2; 

32 endoscoape - destinate verificãrii containerelor, 

calelor de nave æi compartimentelor discrete din 

autovehicule; 

26 dispozitive pentru detectarea bãtãilor inimii 

– cu ajutorul acestor sisteme se poate determina prezenåa 

oricãrei persoane aflate într-un autovehicul staåionat prin 

detectarea bãtãilor inimii acesteia. 

Tot cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, 

prin Facilitatea Schengen, s-au achiziåionat 5.000 

lanterne tactice, 1.000 pulverizatoare cu substanåã 

iritantã-lacrimogenã, 1.000 cãtuæe, 5.000 bastoane tip tonfã æi 

52 bariere cu colåi antipneu. 

Petre BUCUR 

350 autospeciale Volkswagen 

Passat variant – destinate patrulãrii pe 

drumuri amenajate; 

52 autospeciale Audi A4 – pentru 

munca operativã de oraæ; 

250 autospeciale Volkswagen 

Transporter kombi – destinate 

transportului efectivelor; 

426 autospeciale Iveco Massif 

- pentru patrulare tot-teren; 

50 autospeciale Mitsubishi 

L200 double cab – pentru transportul 

câinilor; 

150 ATV-uri; 

6 


A c t u a l i t a t e

Chestor de poliåie Vasile GUÆATU 

Data æi locul naæterii: 

10.12.1962, Giurgiu. 

Experienåã profesionalã 

07.2010 - prezent: director 

al Direcåiei Resurse Umane din 

cadrul IGPF 

04.2009 – 07.2010: æef al 

Serviciului Controlul Trecerii 

Frontierei Aeroporturi, din cadrul 

IGPF 

05.2005 – 04.2009: æef al Serviciului de Combatere a Migraåiei 

Ilegale din cadrul IGPF 

09.2001 - 05.2005: director al Direcåiei de Poliåie de Frontierã 

Giurgiu 

06-09.2001: adjunct al Directorului Direcåiei de Poliåie de 

Frontierã Giurgiu 

07.2000 – 06.2001: inspector æef al IJPF Giurgiu 

07.1999 - 07.2000: adjunct al Directorului Direcåiei de Poliåie 

de Frontierã Giurgiu 

03.1995 – 07.1999: comandant P.P.F. Giurgiu, din cadrul 

Direcåiei Generale de Paæapoarte æi Poliåie de Frontierã 

04.1994 – 03.1995: æef de Birou în cadrul PTF Giurgiu, din 

cadrul Direcåiei Generale de Paæapoarte æi Poliåie de Frontierã 

08.1991 - 04.1994: ofiåer de poliåie de frontierã æi ofiåer 

specialist în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu 

09.1986 - 08.1991: ofiåer operativ în cadrul Inspectoratului 

Judeåean de Poliåie Giurgiu 

Educaåie æi formare 

2004 – 2008: Universitatea Naåionalã de Apãrare „Carol I” 

- Doctorat „Ætiinåe militare” 

2004 – 2006: Æcoala Naåionalã de Studii Politice æi 

Administrative, Departamentul de Management - Managementul 

Imaginii Organizaåiei (masterat) 

01.03-31.11.2002: Curs „Management pentru personalul de 

conducere” - Spania 

11.05-20.05.1998: Curs „INTERDICT/RADACAD” Pregãtire în 

domeniul Securitãåii Frontierelor Internaåionale 

1998: Curs post universitar „Ætiinåe Penale” - management 

pentru nivel înalt 

1997: Curs „management de poliåie” - aplicarea legii 

1992: Curs „cercetãri penale” - aplicarea legii 

1991-1995: Facultatea de Drept, Craiova – jurist 

1983-1986: Æcoala de Ofiåeri de Poliåie, Bucureæti - ofiåer de 

poliåie 

„Åin sã mulåumesc, cu aceastã ocazie, tuturor colegilor alãturi 

de care am lucrat de-a lungul timpului æi care mi-au influenåat 

pozitiv cariera. 

Vreau sã urez La mulåi ani æi sãrbãtori fericite poliåiætilor de 

frontierã æi un an nou mai bun!” 

Întâlnire de lucru în domeniul 

planificãrii, evaluãrii æi statisticii 

În baza Planului de cooperare între 

instituåiile de frontierã ale României 

æi Republicii Moldova, în data de 28 

septembrie a.c., la Centrul Trilateral de 

Contact Galaåi a avut o loc întâlnirea 

de lucru pentru dezvoltarea colaborãrii 

între compartimentele de Evaluare 

Statisticã. 

Din partea PFR au participat 5 ofiåeri 

(3 din cadrul IGPF – Biroul Planificare, 

Începând cu 1 decembrie a.c., directorul 

Direcåiei Resurse Umane din cadrul IGPF, Vasile 

GUÆATU, æi æeful IJPF Arad, Ioan HANDRA, au fost 

avansaåi în gradul profesional de chestor de poliåie, 

prin Decretul Preæedintelui României. 

Chestor de poliåie Ioan HANDRA 

Data æi locul naæterii: 

10.08.1959, comuna Pilu, 

judeåul Arad 

Experienåã profesionalã 

2005 – prezent: inspectoræef 

al IJPF Arad. 

2003 – 2005: ofiåer 

specialist în cadrul Biroului 

CIT al IJPF Arad; 

2003: inspector-æef al 

IJPF Timiæ; 

2002 – 2003: æef al Sectorului Poliåiei de Frontierã 

Nãdlac; 

1999 – 2001: æef Birou în cadrul Punctului de Trecere a 

Frontierei Vãræand; 

1982 – 1999: comandant subunitãåi de frontierã; 

Educaåie æi formare 

1999: curs postuniversitar de management – din cadrul 

Universitãåii Politehnica Timiæoara. 

1994 – 1999: Facultatea de sociologie æi psihologie 

Timiæoara; 

1988: Curs intensiv de limba francezã; 

1979 – 1982: Æcoala militarã de ofiåeri activi „Nicolae 

Bãlcescu” – Sibiu; 

„Performanåele înregistrate, în aceastã perioadã, au fost 

posibile datoritã muncii în echipã, fapt care mã determinã sã 

mulåumesc întregului colectiv pe care îl coordonez, precum æi 

æefilor eæaloanelor superioare, care ne-au sprijinit în activitatea 

depusã. Mulåumesc, dragi colegi, pentru rezultatele obåinute, 

mulåumesc partenerilor æi colaboratorilor pentru ajutorul oferit 

æi vã doresc succes pe mai departe! 

Crãciunul este o sãrbãtoare foarte importantã pentru creætini: 

este sãrbãtoarea Naæterii Domnului, timp al bucuriilor, al pãcii 

æi al liniætii sufleteæti. Este o perioadã în care primim æi dãruim 

multã iubire æi cãldurã sufleteascã. Acest lucru se remarcã 

æi în entuziasmul cu care se fac pregãtirile pentru aceastã 

sãrbãtoare. 

Fie ca spiritul sãrbãtorilor de iarnã sã pãtrundã în casa æi 

în sufletul vostru æi al tuturor celor dragi! Iubirea, bucuria, 

înåelepciunea æi generozitatea sã vã fie cãlãuzã în 2011”! 

Evaluare, Statisticã æi 2 din cadrul IJPF Galaåi). 

Întâlnirea a avut ca scop principal schimbul de experienåã 

privind modul de colectare, stocare æi prelucrare a datelor 

statistice referitoare la situaåia operativã de la frontierã. 

Discuåiile purtate au avut ca 

rezultat: 

- stabilirea schimbului de date 

statistice, lunar, atât la nivel central 

cât æi la nivel regional; 

- crearea æi consolidarea unui flux 

privind modul de transmitere a datelor 

æi informaåiilor statistice. 

Laurenåiu RUSU 

 


A c t u a l i t a t e 

7

The Schengen area 

is only as strong 

as its weakest link 

The answers 

of the Executive Director of Frontex, 

Mr. Ilkka Laitinen, 

to the “Frontiera interview” 

as a follow-up of the visit in September. 

- Mr. Executive Director, please tell us about the 

purpose of the visit to Romania. 

- Member States are the key stakeholders of Frontex. 

Effectiveness of Frontex activities is highly depending on 

Member States willingness to work together in the activities 

coordinated by Frontex. It is important for me as an Executive 

Director of Frontex to visit and discuss regularly with the 

stakeholders of the Agency in order to ensure that there is 

a dialogue between national and European levels. I paid 

my previous visit to Romania in 2006, so I consider that 

now, after four years, is a good time for me to visit Romania 

again. I appreciate a lot the efforts that the Romanian Border 

Police has made for hosting my visit. 

- Considering that Romania is the second longest EU 

external border, how is the cooperation with the Romanian 

party assessed both from the quality and quantity point of 

view, at Frontex level? 

- Romanian Border Police has participated in more than 

70 Frontex coordinated Joint Operations so far. That figure is 

relatively high on EU level, so Romanian Border Police can 

be proud of its activeness. Even more active participation 

in the joint European activities in the future is one of the 

key issues for the further development of Romanian Border 

Police. The latest technical developments in Romania like 

the SCOMAR border surveillance system and the new 

offshore patrol vessel show are important for the situation 

awareness and reaction capacity. 

- Are there certain standards in what regards the 

number of border policemen per kilometer at the EU 

external border? Which are these? 

- Activies at the EU external borders should always be 

planned and targeted based on risk analysis. Situational 

awaress enabling a proper response is the key issue for 

border security. In accordance with the Schengen Borders 

Code Member States shall deploy appropriate staff and 

resources in sufficient numbers to carry out border control 

at the external borders in such a way as to ensure an 

efficient, high and uniform level of control at their external 

borders. 

- Do you consider that Romania’s and Bulgaria’s 

accession to Schengen will determine changes in the 

dynamics of the cross-border crime phenomenon in the 

Black Sea region? 

- Romania and Bulgaria are likely to become parties 

to the Schengen agreement. Thus, the area of free travel 

with no internal controls will expand to the shores of the 

Black Sea, making the two Member States more attractive 

for illegal migration flows transiting through Turkey. At the 

moment more than 90 % of all the detections of the illegal 

border crossings at the EU external borders take place in 

Greece. The situation at the Hungarian-Serbian border is 

a continuation of the events in southern Greece. As those 

migrants move north towards their destination countries, 

they typically transit the Former Yugoslav Republic of 

Macedonia and Serbia with a view to re-entering the EU 

8 

F R O N T I E R A I n t e r v i e w

at the Hungarian border. This is one of the situations which 

might change with the accession of Romania and Bulgaria 

into the Schengen area. That re-drawing of the external 

borders will not only double the length of the land border 

with Turkey — thereby perhaps taking some of the pressure 

off Greece — but will also create a clear onward passage 

within the EU once the external border has been crossed. 

- What is Frontex view on the implementation of 

EUROSUR project? 

- Formally speaking Eurosur is a project of the 

European Commission, but Frontex is playing a key role 

in the implementation of the Eurosur. European Border 

Surveillance System supports the Member States in 

reaching full situational awareness on the situation at their 

external borders and increasing the reaction capabilities 

of their national law enforcement authorities. Such a 

framework will be set up without replacing the existing 

systems. A key operational objective is to interlink the 

different existing systems. Eurosur is aiming at reducing 

the number of immigrants entering undetected, reducing 

the death toll and increasing EU security. Curret challenges 

are the detection of small craft, merging sensor data and 

intelligence information and sharing information between 

the Members States. Frontex has already had an active 

role in organising a pilot for improving the information 

exchange. Frontex Situation Centre (FSC) will be the main 

hub for the information exchange in the Eurosur. European 

Patrols Network (EPN), the platform established by Frontex 

for synchronizing the patrolling activities at the southern 

European maritime borders and increasing the level of 

cooperation between the Members States, contributes 

to increasing the situational awareness and sharing of 

information between the Member States and is thereby 

promoting the development of Eurosur. 

- Which are the main regional threats from your point 

of view? 

- The pressure of irregular immigration as well as 

the focus of Frontex coordinated activities is in Greece 

at the moment. The attactiveness of Romania for illegal 

immigration might increase as a result of the possible 

Schengen accession. The Schengen area must be ready to 

face the challenges. Irregular immigration combined with 

the cross-border criminality like human smuggling needs all 

the attention of the border guard community at the south 

eastern European region. As an example it is important to 

increase the capabilities of the law enforcement community 

to identify falsified documents and to detect migrants hiding 

in vehicles at BCPs. Passengers arriving to EU on flights 

from the main third country hubs need to be controlled 

sufficiently. Criminal groups are trying to find new ways 

and means to continue their activities. Law enforcement 

community must continue the efforts for detecting 

facilitators, dismantling the criminal networks and thereby 

incresing the security of the EU. 

- In this context, taking into consideration also our 

border length, which are the Agency expectations from 

Romania? 

- Frontex encourages Romania to continue its efforts 

of being an active European partner. Although the 

participation of Romania in joint European activities is on 

a relatively good level already at the moment, it is important 

for Romania to increase the intensity of the participation 

covering all kind of activities coordinated by Frontex – on 

the area of Joint Operations as well as Capacity Building. 

- In the context of the actual economic crisis what 

measures do you consider should be adopted by the border 

police structures at European level in order to secure the 

EU external border? 

- Despite of the current financial 

situation the border guard authorities 

of the Member States should, in 

cooperation with Frontex, develop 

their capacities and increase joint 

European efforts for securing the 

EU external borders. The Schengen 

area is only as strong as its weakest 

link. Identifying and preventing 

potential threats to Europe’s security 

and ensuring wellbeing of the most 

vulnerable is indispensable. The ability 

of the border guard authorities to 

cooperate with other law-enforcement 

agencies increases Europe’s security. 

The message is clear: The current 

challenges and the challenges ahead 

can be overcome, but they cannot be 

met alone. We must work more closely 

together. 


I n t e r v i e w 

9

Spaåiul Schengen 

este la fel de 

puternic ca cea mai 

slabã verigã a sa 

Interviu cu directorul executiv 

Frontex, Ilkka Laitinen, realizat în 

urma vizitei, din septembrie a.c., la 

Poliåia de Frontierã Românã 

- Domnule director executiv, vã rugãm sã ne vorbiåi 

despre scopul vizitei dvs. în România (n.r. - din septembrie 

a.c.). 

- Statele membre sunt principalele pãråi implicate în 

cadrul Frontex. Eficienåa activitãåilor Frontex depinde, în 

mare mãsurã, de disponibilitatea statelor membre de a 

lucra împreunã, în activitãåi coordonate de Frontex. Este 

important pentru mine, în calitate de director executiv 

Frontex, sã vizitez æi sã discut în mod regulat cu membrii 

agenåiei, pentru a asigura cã existã un dialog între nivelul 

naåional æi cel european. Am mai vizitat România, în 

2006, aæadar consider cã, dupã patru ani, era un moment 

potrivit pentru a vizita România, din nou. Apreciez, în mod 

deosebit, eforturile pe care le-a fãcut Poliåia de Frontierã 

Românã pentru organizarea vizitei mele. 

- Având în vedere cã România are a doua frontierã 

externã UE ca lungime, cum evaluaåi cooperarea cu åara 

noastrã, atât din punct de vedere calitativ, cât æi cantitativ, 

la nivel Frontex? 

- Poliåia de Frontierã Românã a participat la mai mult 

de 70 de operaåiuni comune, coordonate de Frontex, pânã 

acum. Aceastã cifrã este destul de mare la nivelul UE, aæadar 

instituåia dumneavoastrã poate fi mândrã de acest grad de 

activitate. O participare æi mai activã în viitoarele operaåiuni 

comune europene este importantã pentru dezvoltarea viitoare 

a Poliåiei de Frontierã Române. Ultimele evoluåii tehnice din 

România, cum ar fi sistemul de supraveghere a frontierei 

SCOMAR æi noua navã maritimã de patrulare, sunt importante 

pentru conætientizarea situaåiei æi capacitatea de reacåie. 

- Existã anumite standarde în ceea ce priveæte numãrul 

de poliåiæti de frontierã pe kilometru, la frontiera externã 

UE? Care sunt acestea? 

- Activitãåile de la frontierele externe UE ar trebui 

planificate æi organizate în baza analizei de risc. 

Conætientizarea situaåiei care permite un rãspuns adecvat 

este un element cheie pentru securitatea frontierei. În 

conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele 

membre vor detaæa personal æi resurse adecvate, în numãr 

suficient, pentru a desfãæura controlul de frontierã la 

frontierele externe, astfel încât sã asigure un nivel eficient, 

înalt æi uniform de control la frontierele externe. 

- Consideraåi cã aderarea României æi Bulgariei la 

spaåiul Schengen va determina modificãri în dinamica 

fenomenului criminalitãåii transfrontaliere în regiunea 

Mãrii Negre? 

- România æi Bulgaria sunt pe cale de a deveni pãråi ale 

acordului Schengen. Astfel, zona de liberã circulaåie fãrã 

control intern se va extinde la åãrmurile Mãrii Negre, fãcând 

cele douã åãri mai atractive pentru fluxurile de migranåi 

ilegali care tranziteazã Turcia. În acest moment, mai mult 

de 90% din toate detectãrile de trecere ilegalã a frontierei la 

frontierele externe UE au loc în Grecia. Situaåia la frontiera 

ungaro-sârbã este urmarea evenimentelor din sudul Greciei. 

Când aceæti migranåi se deplaseazã la nord, spre åãrile 

de destinaåie, tranziteazã în mod tipic Fosta Republicã 

Iugoslavã a Macedoniei æi Serbia, pentru a reintra în UE, 

pe la frontiera cu Ungaria. Aceasta este una din situaåiile 

care s-ar putea schimba odatã cu aderarea României æi a 

10 


I n t e r v i u

Bulgariei la spaåiul Schengen. Reconfigurarea frontierelor 

externe nu va avea ca efect doar dublarea lungimii frontierei 

terestre cu Turcia – luând prin aceasta o parte din presiunea 

asupra Greciei – dar va crea, de asemenea, un pasaj clar 

de înaintare în cadrul UE, odatã ce frontierele externe sunt 

traversate. 

- Care este pãrerea Frontex privind implementarea 

proiectului EUROSUR? 

- Oficial vorbind, Eurosur este un proiect al Comisiei 

Europene, dar Frontex joacã un rol deosebit de important 

în implementarea acestuia. Sistemul de Supraveghere 

a Frontierelor Europene sprijinã statele membre pentru 

obåinerea deplinã a conætientizãrii situaåiei la frontierele 

lor externe æi pentru creæterea capacitãåilor de reacåie a 

autoritãåilor de aplicare a legii. Un astfel de cadru va fi 

realizat fãrã înlocuirea diverselor sisteme. Un obiectiv 

operaåional cheie este de a interconecta diferite sisteme. 

EUROSUR are ca scop reducerea numãrului de imigranåi 

care intrã ilegal, reducerea riscului de deces al migranåilor æi 

creæterea securitãåii UE. Provocãrile curente sunt detectarea 

ambarcaåiunilor mici, fuzionarea datelor primite de la senzori 

æi informaåiile operative æi împãrtãæirea informaåiilor între 

statele membre. Frontex are deja un rol activ în organizarea 

unui proiect pilot pentru îmbunãtãåirea schimbului de 

informaåii. Centrul de Situaåii Frontex (FSC) va fi principalul 

centru pentru schimbul de informaåii în EUROSUR. Reåeaua 

de Patrule Europene (EPN), platforma stabilitã de Frontex 

pentru sincronizarea activitãåilor de patrulare la frontierele 

maritime sud europene æi creæterea nivelului de cooperare 

între statele membre, contribuie la creæterea conætientizãrii 

situaåiei æi împãrtãæirea informaåiilor între statele membre æi 

promoveazã, prin aceasta, dezvoltarea EUROSUR. 

- Care sunt principalele ameninåãri regionale din 

punctul dumneavoastrã de vedere? 

- Presiunea migraåiei ilegale, cât æi punctul central al 

activitãåilor coordonate de Frontex este, în prezent, în 

Grecia. Atractivitatea României pentru migraåia ilegalã 

ar putea creæte ca rezultat al posibilei aderãri la spaåiul 

Schengen. Spaåiul Schengen trebuie sã fie pregãtit pentru a 

face faåã provocãrilor. Imigraåia nereglementatã, combinatã 

cu criminalitatea transfrontalierã, cum ar fi traficul de fiinåe 

umane, are nevoie de toatã atenåia poliåiilor de frontierã 

din regiunea din sud-estul Europei. Prin urmare, este 

importantã dezvoltarea capacitãåilor agenåiilor de aplicare 

a legii, pentru identificarea documentelor false æi pentru 

detectarea migranåilor care se ascund în autovehicule, în 

PTF. Cãlãtorii care sosesc în UE, prin intermediul zborurilor 

din principalele åãri teråe, trebuie sã fie suficient controlaåi. 

Grupurile infracåionale încearcã sã gãseascã noi modalitãåi 

æi mijloace pentru a-æi continua activitãåile. Agenåiile de 

aplicare a legii trebuie sã-æi continue eforturile pentru 

detectarea cãlãuzelor æi destructurarea reåelelor infracåionale, 

crescând, prin aceasta, nivelul de securitate al UE. 

- În acest context, având în vedere æi lungimea 

frontierei, ce aæteptãri are Agenåia Frontex din partea 

României? 

- Frontex încurajeazã România sã continue eforturile de 

a fi un partener European activ. Deæi, participarea României 

în activitãåile europene comune este deja la un nivel destul 

de bun, în acest moment, este important ca România sãæi 

intensifice participarea, care sã acopere tot felul de 

activitãåi coordonate de Frontex – în domeniul operaåiunilor 

comune, cât æi în cel de dezvoltare a capacitãåii. 

- În contextul actualei crize economice, ce mãsuri 

consideraåi cã trebuie adoptate de structurile poliåiei de 

frontierã, la nivel european, pentru a securiza frontiera 

externã UE? 

- În pofida situaåiei financiare prezente, autoritãåile 

poliåiei de frontierã ale statelor membre ar trebui, în 

cooperare cu Frontex, sã-æi dezvolte capacitãåile æi sã-æi 

intensifice eforturile comune la nivel european, pentru 

securitatea frontierelor externe UE. Spaåiul Schengen este 

la fel de puternic ca cea mai slabã verigã a sa. Identificarea 

æi prevenirea ameninåãrilor potenåiale la securitatea 

Europei æi consolidarea pãråilor celor mai vulnerabile sunt 

indispensabile. Abilitatea autoritãåilor poliåiei de frontierã 

de a coopera cu alte agenåii de aplicare a legii intensificã 

securitatea Europei. Mesajul este clar: provocãrile curente 

æi provocãrile viitoare pot fi depãæite, dar prin efort comun. 

Trebuie sã avem o cooperare mai strânsã! 

Interviu realizat cu sprijinul 

Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale 


I n t e r v i u 

11

Vizitã de reevaluare, în vederea aderãrii 

la spaåiul Schengen, la IJPF Timiæ 

12 


R e p o r t a j

Pânã în luna noiembrie a.c., România a parcurs, în 

ultimii doi ani, æase dintre cele æapte vizite de evaluare 

prevãzute în calendarul de aderare la spaåiul Schengen, 

în domeniile cooperare poliåieneascã, protecåia datelor 

personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, 

frontiere terestre. 

Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor 

desfãæurate pânã la acest moment, au fost aprobate în cadrul 

Grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles, principala 

concluzie a acestora fiind cã România a ajuns într-un stadiu 

avansat în ceea ce priveæte implementarea acquis-ului Schengen 

æi este, în mare parte, pregãtitã sã adere la Spaåiul Schengen. 

Încã din anul 2009, au fost organizate cursuri pentru Personalul 

Poliåiei de Frontierã timiæene, de acestea beneficiind 580 de ofiåeri 

æi agenåi de poliåie de frontierã, care æi-au aprofundat cunoætinåele 

în domeniile Sistemului Informatic Schengen (SIS), Solicitãrii de 

Informaåii Suplimentare la Intrarea pe Teritoriul Naåional (SIRENE), 

politicii de vize, cooperãrii poliåieneæti, protecåiei datelor, luptei 

împotriva drogurilor æi a migraåiei ilegale. 

Ultima vizitã a avut loc în perioada 16 – 17 noiembrie a.c., 

când o echipã, formatã din 10 experåi Schengen, s-a aflat în cadrul 

IJPF Timiæ, pentru a evalua cele trei obiective realizate în cadrul 

calendarului de aderare a României la 

Spaåiul Schengen: Aeroportul Internaåional 

„Traian Vuia”, Punctul de Trecere a 

Frontierei Stamora Moraviåa - feroviar æi 

rutier. 

IJPF Timiæ gestioneazã 220 de kilometri 

de frontierã externã, cu Republica Serbia. 

Pe acest segment de frontierã, respectarea 

regimului de frontierã este asigurat de 

cãtre lucrãtori din cadrul a æase Sectoare 

ale Poliåiei de Frontierã: Moraviåa, Deta, 

Cruceni, Jimbolia, Lunga æi Beba Veche, 

iar accesul pe teritoriul Serbiei se face prin 

Punctele de Trecere a Frontierei Moraviåa 

æi Jimbolia, care funcåioneazã tot timpul în 

regim rutier æi feroviar. 

La nivelul Inspectoratului General al 

Poliåiei de Frontierã Române au fost iniåiate, 

încã din 2009, programe de reabilitare 

a sediilor unitãåilor, de dotare tehnicã æi 

aprofundare a cunoætintelor profesionale 

de cãtre lucrãtori, astfel încât, în martie 

anul viitor, Poliåia de Frontierã Românã sã 

îndeplineascã cerinåele de aderare la Spaåiul 

Schengen. 

Astfel, prin Facilitatea Schengen, în 

judeåul Timiæ au fost investite, în ultimii 

doi ani, aproape 20 de milioane de euro, 

pentru modernizarea sediilor Sectoarelor æi 

Punctelor Poliåiei de Frontierã, construirea 

unui nou terminal în Aeroportul Internaåional 

„Traian Vuia” – Timiæoara, precum æi pentru 

dotarea cu autoturisme æi aparaturã specialã 

pentru securizarea frontierei externe. 

Prin programul Facilitatea Schengen, a 

fost demaratã reabilitarea æi modernizarea 

sediilor IJPF Timiæ, a PTF-urilor Moraviåa æi 

Jimbolia, precum æi a SPF-urilor Moraviåa, 

Deta, Cruceni æi Jimbolia, valoarea totalã a 

lucrãrilor depãæind suma de 10.300.000 de 

euro. La data de 30 septembrie a.c., a fost 

efectuatã recepåia la Punctele de Trecere 

a Frontierei Moraviåa æi Jimbolia, restul 

obiectivelor urmând sã fie finalizate pânã 

la sfâræitul anului. De asemenea, în cadrul 

Aeroportului Internaåional „Traian Vuia” 

au fost construite noi terminale, în conformitate cu standardele 

Schengen. 

Mai mult decât atât, Poliåia de Frontierã Timiæ a introdus în 

dotare 125 de calculatoare, 18 cititoare de paæapoarte, dintre care 

8 cititoare mobile, 188 radiotelefoane portabile TETRA, douã staåii 

de amprentare, iar la sediul SPF Moraviåa a fost montatã o camerã 

de supraveghere a frontierei de stat performantã. La aceasta se 

adaugã aparatura specialã de termoviziune æi de vedere pe timp 

de noapte. 

De asemenea, în dotarea Poliåiei de Frontierã Timiæ au intrat, 

recent, mijloace de mobilitate terestrã æi mai multe autospeciale 

cu termoviziune, în valoare de aproape 6.000.000 de euro, fiind 

asigurat necesarul de combustibil pentru acestea. 

Construcåia æi dotarea terminalului din cadrul aeroportului, 

al cãrui rol va fi de a separa fluxurile de cãlãtori care vin sau 

care pleacã în statele non-Schengen, de cei din statele Schengen, 

a costat aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceastã investiåie a 

cuprins, pe lângã construcåia efectivã æi aparatura necesarã, poråi 

de securitate, benzi transportoare æi camere de supraveghere 

video. 

În urma evaluãrilor, au fost trase concluziile generale, astfel: 

Comisia de evaluare are aprecieri foarte bune referitoare la nivelul 

general æi stadiul actual în ce priveæte lucrãrile de construcåii 

la toate PTF-urile. Infrastructura acestora este ori finalizatã 


R e p o r t a j 

13

14 


R e p o r t a j

complet ori foarte aproape de finalizare. Separarea fluxurilor de 

pasageri la aeroporturi a fost gãsitã complet realizatã. Actuala 

infrastructurã, la PTF Stamora-Moraviåa, pare a fi mai mult decât 

suficientã pentru numãrul de pasageri æi trenurile de marfã care 

tranziteazã, iar infrastructura disponibilã la PTF Moraviåa permite 

controale complete, în concordanåã cu CFS æi recomandãrile din 

Catalogul Schengen. 

De asemenea, la aeroportul din Timiæoara, vechile lipsuri 

au fost remediate corect. Recomandãrile care rãmân se referã la 

îmbunãtãåirea abilitãåilor lingvistice æi instruirea în controlul de 

frontierã, în general, unde eforturile actuale trebuie continuate 

pentru a fi în mãsurã sã se furnizeze controale fiabile æi 

profesioniste. 

PTF Stamora Moraviåa a fost gãsit complet operaåional, 

considerând numãrul de pasageri æi trenurile de marfã care trebuie 

operate la acest PTF. 

PTF Moraviåa este acum complet operaåional. Separarea 

sarcinilor între prima æi a 2-a linie este realizatã æi cooperarea 

inter-agenåii æi internaåionalã pare a fi bine stabilitã. Comisia de 

evaluare doar reafirmã – precum a statuat anterior – recomandarea 

ca mai multe activitãåi sã aibã loc în afara tonetelor æi invitã 

autoritãåile române sã considere aceasta în planificarea turelor 

precum æi în instruirile în desfãæurare. Lipsurile minore în 

infrastructurã (a 2-a linie de control pentru autovehicule) trebuie 

rezolvate. 

Echipamentul tehnic folosit pentru controlul de frontierã 

la prima æi a doua linie, la PTF-urile menåionate este modern, 

 


complet æi corespunzãtor standardelor Schengen. 

Existã îmbunãtãåiri în ce priveæte lipsurile la controalele de 

frontierã, observate în timpul evaluãrilor din 2009 æi 2010. Experåii 

au constatat cã procedurile pentru controalele de frontierã sunt, 

în general, în linie cu prevederile CFS. Comisia de evaluare, 

precum s-a mai menåionat, recomandã continuarea instruirii în 

desfãæurare æi, de asemenea, cu observarea potenåialelor necesitãåi 

de personal. 

Comisia de evaluare a observat, de asemenea, progres 

considerabil în ce priveæte supravegherea tehnicã (aparaturã 

mobilã æi fixã) æi a gãsit supravegherea frontierei, în zonele 

vizitate, la un nivel bun. Mobilitatea æi capacitatea de reacåie este 

suficientã. Îmbunãtãåirile prevãzute în ce priveæte disponibilitatea 

câinilor æi a supravegherii aeriene æi relocarea personalului (aæa 

cum a fost planificatã pentru momentul ridicãrii controalelor 

de frontierã) vor continua sã îmbunãtãåeascã situaåia. Comisia 

de evaluare recomandã continuarea lucrãrilor, în mãsurã a se 

avea sistemul integrat de supraveghere implementat la nivelul 

întregii åãri æi disponibil în timp util. Comisia de evaluare invitã 

autoritãåile române sã continue raportarea progresului obåinut în 

cadrul grupului de lucru SchEval. 

Comisia de evaluare este de pãrere cã verificãrile (controalele) 

la frontiere sunt în conformitate cu cerinåele acquis-ului 

Schengen. 

Gabriel CRÃCIUN 

Ætefan ANDREESCU 

R e p o r t a j 15

Despre Managementul Integrat al Frontierelor, la Chiæinãu 

În perioada 15–16 noiembrie 

a.c., la Chiæinãu, în Republica 

Moldova, s-a desfãæurat o 

conferinåã internaåionalã cu 

tema „Managementul integrat al 

frontierelor”, la care a participat 

chestorul de poliåie dr. Mihai 

Cristinel Brãtan, adjunct al 

inspectorului general al Poliåiei de 

Frontierã Române. 

Activitatea s-a desfãæurat sub egida 

Misiunii Uniunii Europene de Asistenåã 

la Frontierã în Moldova æi Ucraina 

(EUBAM), în strânsã cooperare cu 

Serviciul de Grãniceri al Republicii 

Moldova æi s-a bucurat de 

o audienåã de peste 100 de 

reprezentanåi de nivel înalt, 

precum æi experåi ai agenåiilor 

de frontierã din Ucraina æi 

Moldova, din state membre 

ale Parteneriatului Estic al UE 

(Azerbaidjan, Belarus, Georgia), 

State Membre ale Uniunii 

Europene (Bulgaria, Estonia, 

Finlanda, Germania, Lituania, 

Letonia, Polonia, România, 

Regatul Unit al Marii Britanii æi 

Irlandei de Nord, Slovacia, Ungaria), 

precum æi reprezentanåi ai ambasadelor 

acreditate în Republica Moldova æi ai 

organizaåiilor internaåionale cu atribuåii 

în domeniul securitãåii frontierelor 

(FRONTEX etc.). 

Reuniunea a fost prezidatã de 

cãtre Udo Burkholder, æeful misiunii 

EUBAM, Alexei Roibu, director general 

al Serviciului de Grãniceri al Republicii 

Moldova æi E.S. domnul ambasador 

Dirk Schuebel, æeful delegaåiei UE 

în Republica Moldova. La activitate 

a participat, în calitate de invitat, æi 

prim-ministrul Republicii Moldova Vlad 

Filat. 

Din delegaåia MAI a mai fãcut 

parte æi inspectorul principal de poliåie 

Emanuel Preda, ataæat de afaceri interne 

al României în Republica Moldova. 

Scopul principal al conferinåei 

l-a constituit întãrirea cooperãrii 

între agenåiile de aplicare a legii cu 

competenåe în domeniul securitãåii 

frontierelor æi a reprezentat o continuare 

a activitãåii desfãæurate la Kiev (Ucraina), 

în perioada 14 – 15 aprilie a.c. 

Conform programului activitãåii, în 

cadrul conferinåei au fost susåinute mai 

multe prelegeri pe tematica de referinåã, 

de cãtre generalul de brigadã Alexei 

Roibu, director general al Serviciului 

de Grãniceri al Republicii Moldova, 

generalul de armatã Mykola Mihailovici 

Litvin, preæedintele Administraåiei 

Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, 

generalul maior Istvan Samu, consilier 

al ministrului de interne din Republica 

Ungarã, Ilkka Laitinen, director executiv 

al Agenåiei FRONTEX, general maior 

Zaza Gogava, æeful Poliåiei de Frontierã 

din Georgia, Andrus Ovel, preæedintele 

DCAF, precum æi alåi oficiali cu rang 

înalt din cadrul structurilor de frontierã 

æi vamale ale statelor participante. 

În acest context, chestorul de poliåie 

dr. Mihai Brãtan a susåinut o prezentare 

cu privire la strategia de management 

integrat al frontierei de stat, menåionând 

contextul european în care s-a realizat 

SISF, precum æi concepåia, arhitectura æi 

sistemele suport ale SISF. 

E.S. domnul ambasador Dirk 

Schuebel a subliniat importanåa 

conceptului de management integrat 

al frontierei, cu precãdere în ceea ce 

priveæte combaterea eficientã a migraåiei 

ilegale, traficului de fiinåe umane sau a 

alte infracåiuni transfrontaliere. Totodatã, 

domnia sa a reliefat importanåa existenåei 

unei strategii naåionale în acest domeniu, 

în sensul contribuirii la simplificarea 

procedurilor de control la frontierã. 

Tot în cadrul conferinåei, æeful 

EUBAM a reiterat disponibilitatea de 

acordare de sprijin Republicii Moldova æi 

Ucrainei în implementarea conceptului 

de management integrat al frontierei, 

considerând acest eveniment un mod 

de împãrtãæire a experienåei pozitive a 

celorlalte state care deja au implementat 

16 


C o o p e r a r e

acest sistem, precum æi o modalitate de 

promovare a paæilor realizaåi de cãtre 

Republica Moldova æi Ucraina în acest 

sens. 

Domnul Ilkka Laitinen, director 

executiv al Agenåiei FRONTEX, a 

realizat o informare cu privire la 

cele mai recente implementãri ale 

conceptului UE de management integrat 

al frontierelor. 

Generalul de brigadã Alexei 

Roibu, directorul general al Serviciului 

Grãniceri al Republicii Moldova, æi 

general Yuriy Potomskyi, prim secretar 

al Ambasadei Ucrainei în Republica 

Moldova, au realizat o informare 

cu privire la stadiul implementãrii 

conceptului MIF în Republica Moldova, 

respectiv Ucraina. 

În final, tot în cadrul conferinåei, s-a 

completat un chestionar cu privire la 

aspecte cum ar fi: existenåa unei strategii 

naåionale de management integrat al 

frontierei, planul de acåiune naåional 

pentru implementarea conceptului / 

strategiei MIF, care sunt structurile cu 

competenåe în implementarea MIF etc. 

În ziua urmãtoare, 17 noiembrie 

a.c., a avut loc Cea de-a Treia Întâlnire 

în Cadrul Parteneriatului Estic privind 

Managementul Integrat al Frontierelor. 

Evenimentul a reunit reprezentanåi de 

nivel înalt, precum æi experåi ai agenåiilor 

de aplicare a legii din Armenia, Austria, 

Azerbaidjan, Belarus, Finlanda, Georgia, 

Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, 

Polonia, Suedia, Republica Moldova æi 

Ucraina, precum æi din partea Comisiei 

Europene, FRONTEX, EUBAM, OIM, 

ICMPD, EUSR. 

În prima parte a æedinåei, R. Moldova 

æi Ucraina au prezentat progresele 

înregistrate în ceea ce priveæte adoptarea 

strategiilor de implementare a MIF. În 

acest context, directorul Serviciului 

Grãniceri al Republicii Moldova, Rosian 

Vasiloi, secretar al Consiliului Naåional 

pentru Managementul Integrat a 

Frontierei de Stat al Republicii Moldova, 

a prezentat strategia de implementare 

MIF în Republica Moldova, cu 

menåiunea cã aceasta urmeazã a fi 

aprobatã de cãtre Guvern în perioada 

imediat urmãtoare. 

Ulterior, reprezentanåii Ucrainei 

au prezentat stadiul implementãrii 

strategiei MIF în aceastã åarã, precum 

æi propuneri pentru viitor. 

Ulterior, ICMPD a realizat o scurtã 

prezentare a organizaåiei æi a modului în 

care se poate implica în implementarea 

strategiei MIF în cele douã åãri, iar 

delegaåiile Armeniei, Finlandei æi 

Republicii Belarus au avut scurte 

intervenåii referitoare la strategiile MIF 

æi la experienåa în domeniul securizãrii 

frontierei de stat. 

Întrevedere cu reprezentanåii 

conducerii misiunii 

EUBAM, la Odesa- Ucraina 

În perioada 30 noiembrie-1 decembrie 

a.c., comisarul-æef de poliåie Bogdan Mihail 

Ivãnescu, adjunct al inspectorului general 

al Poliåiei de Frontierã Române, a efectuat 

o vizitã oficialã în Ucraina æi Republica 

Moldova, în vederea participãrii la o 

întrevedere cu reprezentanåii conducerii 

misiunii EUBAM (Odesa, Ucraina), 

respectiv cu cei ai Consulatului General al 

României la Odesa, cu ocazia sãrbãtoririi 

Zilei Naåionale a României. 

Scopul principal al acestor activitãåi 

l-a constituit consolidarea relaåiilor de 

cooperare între IGPF / MAI æi EUBAM, 

respectiv sãrbãtorirea Zilei Naåionale 

a României împreunã cu contingentul 

de poliåiæti de frontierã români, care îæi 

desfãæoarã activitatea în cadrul misiunii 

EUBAM. 

Cu aceastã ocazie, la sediul EUBAM, 

din Odesa, adjunctul inspectorului general 

al Poliåiei de Frontierã Române a avut o 

întrevedere cu domnul Udo Burkholder, 

æeful misiunii, în vederea analizãrii 

activitãåilor desfãæurate de cãtre poliåiætii 

de frontierã români pe parcursul anului 

2010. La întâlnire au mai fost prezenåi, 

din partea EUBAM, Slawomir Pichor, 

adjunctul æefului misiunii, Snejana 

Nenova, asistenta æefului misiunii, 

Arthur Rãducanu, consilierul politic al 

trimisului special al UE în Republica 

Moldova, precum æi cei trei poliåiæti de 

frontierã detaæaåi: subcomisarul Rãzvan 

Budeanu, æeful contingentului de poliåie 

din misiunea EUBAM Moldova æi Ucraina 

(Unitatea Suport Analitic æi Funcåional), 

comisarul de poliåie Dorel Popa (Biroul 

Teritorial EUBAM Basarabeasca) æi 

subcomisarul Ionuå Vicleanu (Biroul 

Teritorial EUBAM Kotovsk). Din delegaåia 

României au mai fãcut parte Cerasela 

Nicolas, Consul General al României în 

Odesa æi comisarul-æef Titus Anastasiu, 

ataæat de afaceri interne al României în 

Ucraina. 

Întrevederea a continuat cu o 

prezentare generalã a activitãåilor derulate 

de cãtre Misiune în domeniul securizãrii 

frontierelor Moldovei æi Ucrainei æi a 

stabilizãrii situaåiei din Transnistria, 

precum æi progresele înregistrate în 

cursul anului 2010, comparativ cu anii 

precedenåi. S-a pus, totodatã, accentul 

pe profesionalismul manifestat de cãtre 

cei trei poliåiæti de frontierã, aceætia 

fiind reprezentanåii României în cadrul 

EUBAM, pentru atingerea obiectivelor 

misiunii, menåionându-se, totodatã, faptul 

cã Misiunea este mulåumitã de decizia 

României de aprobare a prelungirii 

turului de serviciu, pentru cei trei poliåiæti 

de frontierã români, pânã la data de 30 

noiembrie 2011. 

Comisarul-æef Bogdan Mihail 

Ivãnescu a mulåumit conducerii EUBAM 

pentru cuvintele alese adresate de cãtre 

comandantul Misiunii æi a felicitat EUBAM 

cu ocazia împlinirii a cinci ani de când 

misiunea a fost înfiinåatã. Reprezentantul 

IGPFR s-a declarat încântat de aprecierea 

de care se bucurã cei trei reprezentanåi 

ai instituåiei în cadrul misiunii, reiterând 

sprijinul pe care România îl oferã. A 

fost menåionat interesul României în 

securizarea frontierelor celor douã state 

vecine, întrucât frontierele României 

æi, implicit, ale Uniunii Europene vor fi 

mai sigure dacã æi vecinii au un nivel de 

pregãtire æi dotare apropiat cerinåelor UE. 

Discuåia a fost continuatã de cãtre 

Slawomir Pichor, adjunctul æefului 

misiunii, care a trecut în revistã o parte din 

activitãåile poliåiætilor de frontierã din cadrul 

misiunii EUBAM, declarându-se mulåumit 

de rezultatele acestora, pe parcursului fazei 

a 7-a a misiunii, exprimându-æi încrederea 

cã activitatea celor trei poliåiæti de frontierã 

români va fi la acelaæi nivel ridicat æi pe 

parcursul fazei a 8-a. 

În continuare, Cerasela Nicolas a scos 

în evidenåã buna cooperare existentã la 

nivel de misiune diplomaticã între EUBAM 

æi Consulatul General al României în 

Odesa æi æi-a exprimat speranåa cã aceasta 

va continua æi pe viitor, la aceeaæi nivel. 

Vizita oficialului român a continuat 

cu o întrevedere la sediul Consulatului 

General al României la Odesa, cadru 

în care au fost înmânate diplome de 

excelenåã reprezentanåilor PFR care îæi 

desfãæoarã activitatea în cadrul misiunii 

EUBAM. 

Pagini realizate de Marius VLAD 



17

Prin punctul de trecere feroviar treceau, în medie, 150 

– 200 de persoane în decursul unei luni, marea majoritate 

fiind elevi æi mici comercianåi. 

Conform noului mers al trenurilor din Republica Moldova, 

trenul internaåional care circula pe ruta Bogdãneæti (comuna 

Fãlciu) - Stoianovka (Republica Moldova) este anulat. Pentru cã 

aceastã cursã este singura la care efectuau controlul specific, 

poliåiætii de frontierã din cadrul punctului vasluian au rãmas fãrã 

... „obiectul muncii”. În ultima perioadã, trenul internaåional 

(care aparåine societãåii de cãi ferate din Republica Moldova) 

a circulat doar în zilele de vineri æi sâmbãtã, iar traficul de 

cãlãtori nu era deloc de speriat. 

„Din luna mai 2009, s-a trecut de 

la 3 curse pe sãptãmânã la 2 curse, 

doar în zilele de vineri æi sâmbãtã. 

Trenul intra în åarã la ora 11.30 

æi staåiona în punctul de control 3 

ore. Media lunarã a traficului de 

persoane era între 150 – 200, iar în 

ultimele luni s-a constatat o creætere 

a numãrului de cãlãtori la ieæirea 

din åarã. Cetãåenii moldoveni intrau 

în åarã prin punctul de la Oancea 

– Galaåi, îæi fãceau cumpãrãturile la 

Bârlad æi ieæeau din åarã prin Punctul 

Fãlciu”, a declarat inspectorul Adrian 

Lupu, æeful PTF Fãlciu. 

Mici comercianåi, elevi æi ... un preot 

Chiar dacã traficul nu era aglomerat, punctul a fost dotat 

conform standardelor europene, în gara CFR fiind amplasate 

douã containere cu aparaturã, în care poliåiætii de frontierã 

efectuau verificãrile necesare. Cãlãtorii erau, în majoritate, 

mici comercianåi moldoveni, ce încercau sã vândã în Bârlad 

tot felul de produse (usturoi, mãturi etc.) æi cumpãrau altele, 

care erau mai scumpe pe celãlalt mal al Prutului (cartofi, 

În data de 2 decembrie a.c., la Academia de poliåie „Alexandru 

Ioan Cuza” s-a desfãæurat Sesiunea de comunicãri ætiinåifice a 

studenåilor de la specialitatea Poliåie de frontierã cu titlul 

„Securizarea frontierelor între origini æi actualitate”, activitate 

organizatã de Catedra Poliåie de frontierã, pregãtire Schengen 

æi limbi strãine. Simpozionul s-a adresat membrilor Cercului de 

cercetare ætiinåificã a studenåilor din cadrul specialitãåii Poliåie de 

frontierã, aducând o realã contribuåie la dezvoltarea bagajului 

de cunoætinåe æi diversificarea domeniilor aferente gestionãrii 

problematicii frontierelor în contextul aderãrii României la 

spaåiul Schengen. 

Locul de desfãæurare a simpozionului 

a fost în Sala Senatului, din cadrul 

Academiei, la acesta participând un numãr 

de 30 de studenåi. 

Studenåii care au prezentat în 

plen referatele au fost coordonaåi, în 

vederea realizãrii lucrãrilor, de cãtre 

cadrele didactice ale Catedrei Poliåie de 

Frontierã, pregãtire Schengen æi limbi 

strãine. Materialele prezentate au fost de 

actualitate æi au avut subiecte deosebit 

de incitante ceea ce a generat dezbateri 

ample pe marginea tematicii. 

18 

PTF Fãlciu, fãrã activitate 

vase de bucãtãrie etc.). O altã parte importantã a traficului 

era constituitã din elevi moldoveni la diferite instituåii de 

învãåãmânt din România, în special licee din municipiul 

Vaslui. 

Un cunoscut al poliåiætilor de frontierã era un preot din 

Bârlad, care avea parohie în ... Republica Moldova, într-o 

localitate corespondentã satului românesc Vetriæoaia. Acesta 

era nelipsit de la fiecare cursã æi a fost singurul cãlãtor român 

care s-a prezentat în punctul de trecere cu vizã de intrare 

în Republica Moldova, aplicatã în paæaport, atunci când 

autoritãåile moldovene au impus acest lucru cetãåenilor 

români. 

Istorie 

Punctul Poliåiei de Frontierã Fãlciu s-a deschis traficului 

internaåional în anul 1957, în baza Acordului feroviar dintre 

R.P. România æi U.R.S.S., pentru 

asigurarea transportului de mãrfuri 

în sistem import - export al României 

æi tranzitul de mãrfuri din Bulgaria æi 

cãtre U.R.S.S. æi invers. 

În perioada 1957 – 2000 sediul 

Punctului de control a funcåionat 

în incinta staåiei CFR Fãlciu, 

actualmente acesta aflându-se în 

cadrul SPF Fãlciu. 

Locaåiile între care se desfãæoarã 

traficul sunt Fãlciu (România) æi 

Stoianovka (R. Moldova), distanåa 

de cale feratã de la podul feroviar 

ce traverseazã râul Prut la staåia CFR 

Fãlciu fiind de 2,8 km. 

Dupã 1989, prin PTF Fãlciu nu s-a mai derulat trafic 

de marfã, iar începând cu data de 24 decembrie 1991, în 

urma acordului semnat la Bucureæti, la 29 august 1991, între 

Guvernul României æi Guvernul Republicii Moldova, s-a 

permis traficul de cãlãtori, iniåial, doar persoanelor din cele 

douã åãri. 

Adrian COROGEANU 

SECURIZAREA FRONTIERELOR, ÎNTRE ORIGINI ÆI ACTUALITATE 

- Sesiune de comunicãri ætiinåifice la Academia de poliåie „Alexandru Ioan Cuza” 

Dintre temele dezbãtute amintim: Eurodac, seiful de amprente 

decadactilare al solicitanåilor de azil din Uniunea Europeanã, 

Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene – aportul 

naåional în cadrul spaåiului Schengen, Combaterea criminalitãåii 

transfrontaliere - falsificarea mijloacelor de platã, Controlul 

documentelor de cãlãtorie - echipamente utilizate în examinarea 

suspiciunilor de fals, Modalitãåi de aplicare a Strategiei europene 

de supraveghere a frontierelor externe, Probleme actuale ridicate 

de aderarea României la spaåiul Schengen, Interferenåe socioculturale 

ale minoritãåii ucrainene în zona de frontierã, Asigurarea 

unui climat de libertate, securitate æi justiåie în Uniunea 

Europeanã. 

Aceastã activitate vine în sprijinul 

învãåãmântului de specialitate æi lãrgeæte 

aria cunoaæterii problematicii actuale a 

frontierelor europene. Eforturille depuse 

de cãtre studenåi au fost apreciate de cãtre 

decanul Facultãåii de poliåie, dl. prof. univ. 

dr. cms. æef de poliåie Åuåu Piæleag, care i- 

a recompensat cu diplome de participare, 

iar pe cei care au avut o contribuåie 

edificatoare, cu permisii. 


Sergiu Adrian VASILE 

Æ t i r i

Raportul de reevaluare a frontierelor 

aeriene – apreciat pozitiv 

Raportul privind evaluarea frontierelor aeriene ale 

României a fost apreciat favorabil æi aprobat, în ziua de 9 

decembrie a.c., la Bruxelles, în cadrul reuniunii grupului de 

lucru Evaluare - Schengen. 

Statele membre ale grupului de lucru 

Evaluare - Schengen au felicitat România 

pentru modul în care au fost implementate 

standardele Schengen în domeniul 

frontierelor aeriene æi au subliniat cã, întrun 

timp foarte scurt, s-au realizat progrese 

mari din punct de vedere al îndeplinirii cerinåelor tehnice 

legate de echipamentele disponibile pentru supravegherea æi 

controlul frontierei. 

La aeroporturile din Bucureæti æi Timiæoara, precum æi la 

PTF Stamora Moraviåa rutier æi feroviar, controalele de frontierã 

corespund, potrivit raportului aprobat, cerinåelor acquis-ului 

Schengen. 

În cadrul procesului de aderare la spaåiul Schengen, 

România a parcurs, în perioada 6 – 10 decembrie a.c., ultima 

misiune de evaluare, cea în domeniul Sistemului Informatic 

Schengen/SIRENE, ce are ca obiectiv verificarea modului în 

care sunt îndeplinite criteriile æi standardele Schengen în 

implementarea acestui sistem în România de cãtre structurile 

cu competenåe în domeniu. 

Direcåia Informare æi Relaåii Publice din MAI 

Exerciåiu transfrontalier complex, la Timiæoara 

Poliåiætii de frontierã timiæeni, împreunã cu colegii 

maghiari æi lucrãtori din cadrul IJP Timiæ, au organizat, 

în contextul aderãrii României la Spaåiul Schengen æi a 

consolidãrii relaåiilor de colaborare dintre autoritãåile din 

cele douã åãri, un exerciåiu transfrontalier complex, care a 

vizat reåinerea unor infractori periculoæi. 

Potrivit scenariului, în dimineaåa zilei de 9 decembrie a.c., în 

jurul orei 11.00, douã persoane mascate æi înarmate au pãtruns 

în sediul unei unitãåi bancare din oraæul Sânnicolau Mare, au 

jefuit o importantã sumã de bani, dupã care au dispãrut de la 

faåa locului cu ajutorul unui autoturism. Dupã înregistrarea 

apelului de urgenåã au fost alertate foråele Poliåiei Judeåului 

Timiæ æi Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de Frontierã Timiæ. 

Concomitent, prin intermediul Punctului de Contact Cenad 

– Kiszombor, a fost înætiinåatã Cãpitãnia de Poliåie Csongrad, din 

Ungaria. 

În scurt timp, autoritãåile române au reperat autoturismul 

suspect, stabilind cã acesta se îndreaptã spre frontiera cu Ungaria. 

În acest sens, zona de frontierã a fost închisã, în vederea capturãrii 

infractorilor. Autoritãåile române au procedat la urmãrirea 

personelor în cauzã pânã pe teritoriul åãrii vecine, unde fugarii 

au fost reåinuåi de cãtre trupele speciale ale Poliåiei Ungare. 

Realizarea acestui exerciåiu demonstreazã, încã odatã, faptul 

cã autoritãåile române æi maghiare colaboreazã eficient, fiind de 

un real folos atunci când se confruntã cu o situaåie realã de acest 

gen. 

Ciprian GAIC 


Æ t i r i 

19

Participarea reprezentanåilor P.F.R. la misiunile de menåinere 

a pãcii/ asistenåã la frontierã, desfãæurate sub egida O.N.U. æi U.E. 

Având în vedere angajamentele asumate 

de România în domeniul P.E.S.A. (Politica 

Europeanã de Securitate æi Apãrare), P.F.R. 

a participat æi participã, în mod constant, 

la misiunile internaåionale de menåinere a 

pãcii æi asistenåã, la frontierã organizate sub 

egida O.N.U. æi U.E., poliåiætii de frontierã 

români având o contribuåie semnificativã 

în teatrele de operaåii, astfel: 

EULEX-Kosovo 

Începând cu anul 2006, poliåiæti 

de frontierã români au participat la 

misiunea U.N.M.I.K. (United Nations 

Mission în Kosovo), pe diferite perioade 

de timp æi prin schimbarea periodicã a 

contingentelor, pânã în luna decembrie a 

anului 2008, când, odatã cu transferul de 

suveranitate, de la misiunea U.N.M.I.K. 

cãtre EULEX (Misiunea U.E. de aplicare a 

legii din Kosovo), aceætia au început sã-æi 

desfãæoare misiunea sub egida UE. 

Sediul central al misiunii se aflã în 

oraæul Priætina. Participarea reprezentanåilor 

P.F.R. la misiunea EULEX are la bazã 

Acåiunea Comunã 2008 P.E.S.C. a 

Consiliului U.E. privind misiunea U.E. în 

Kosovo - EULEX. 

Principalele activitãåi desfãæurate 

de poliåiætii de frontierã din cadrul 

contingentului român din EULEX Kosovo, 

pe timpul participãrii la aceastã misiune: 

monitorizare æi consiliere a poliåiætilor 

de frontierã locali, activitãåi pe linie de 

combatere a migraåiei ilegale, monitorizare 

operaåiuni vamale, control în punctele de 

frontierã, investigaåii interne. La data de 1 

decembrie a.c., patru poliåiæti de frontierã 

români æi-au încheiat misiunea în Kosovo 

(comisar Feodot Zinaida, comisar Cristian 

Ionel Meca, inspector principal Adrian 

Dobre æi inspector principal Mihai-Iulian 

Chetran), de la aceeaæi datã începându-æi 

misiunea, în cadrul EULEX, un alt poliåist 

de frontierã, inspector principal Alexandru 

Niculiåã –„border monitor” la frontiera cu 

Muntenegru, în P.T.F. Kulina. 

MINUSTAH-Haiti 

Participarea reprezentanåilor P.F.R. la 

Misiunea O.N.U. din Haiti – MINUSTAH 

(United Nations Stabilization Mission în 

Haiti) are la bazã solicitarea Diviziei de 

Poliåie Civilã a Departamentului D.P.K.O. 

- O.N.U.. Sediul central al misiunii se aflã 

în Port-au-Prince. În Haiti, reprezentanåii 

P.F.R. desfãæoarã activitãåi precum: 

coordonarea activitãåilor de trecere prin 

punctul de frontierã de la frontiera dintre 

Haiti æi R. Dominicanã, activitãåi de 

patrulare în zonele de frontierã, elaborarea 

unor documente (culegere de legi æi 

dispoziåii) în ceea ce priveæte frontiera æi 

activitãåile ce se desfãæoarã la frontierã de 

cãtre diferite instituåii ale statului, întocmire 

studii juridice æi acordare de consiliere în 

domeniul juridic, planificarea serviciului 

pentru unitãåile UNPOL, activitãåi de 

investigaåii în cazuri de rãpiri de persoane 

æi omor deosebit de grav. 

În scopul creæterii contribuåiei 

României la Misiunea MINUSTAH, la 

momentul actual, P.F.R. este reprezentatã 

de 2 ofiåeri, comisarul-æef Cãlin Soare æi 

comisarul Nicolae Vîlceanu. 

EU MM-Georgia 

În baza H.G. nr. 1130/18.09.2008, 

privind unele aspecte legate de participarea 

României la Misiunea civilã a U.E. de 

monitorizare a Acordului de încetare a 

focului din Republica Georgia, P.F.R. 

participã la Misiunea EU MM (European 

Union Monitoring Mission) Georgia, cu 

sediul central la Tbilisi. 

Principalele activitãåi desfãæurate 

în cadrul misiunii EU MM – Georgia 

sunt: monitorizarea foråelor armate 

de pe teritoriul georgian, având în 

vedere conflictul cu privire la provincia 

separatistã Ossetia de Sud; monitorizarea 

situaåiei refugiaåilor rezultaåi atât în urma 

conflictului ossetian, din august 2008, cât 

æi a mai vechiului conflict abkhazian, din 

1992; relaåionarea cu autoritãåile locale, 

stocarea de informaåii detaliate despre 

comunitãåi, starea economicã a acestora, 

posibilitãåile de dezvoltare economicã æi 

identificarea de oportunitãåi, unde U.E. 

poate ajuta la refacerea economiei locale, 

îmbunãtãåirea infrastructurii, dezvoltare 

regionalã; informarea populaåiei locale 

despre ceea ce înseamnã U.E., instituåiile 

acesteia æi poziåiile adoptate în calitate de 

actor internaåional important - vizite în 

instituåii publice æi æcoli, unde sunt åinute 

prelegeri æi unde audienåa are posibilitatea 

sã poarte un dialog direct cu monitorii EU 

MM. 

La momentul actual, în cadrul EU 

MM, P.F.R. este reprezentatã de 3 ofiåeri, 

comisarul æef Theodor Prichici - desemnat 

æeful contingentului M.A.I., subcomisarul 

Ioan Bahrim æi inspectorul Mihai Simion, în 

20 


C o o p e r a r e

cadrul Biroului Regional Mtskheta. 

EUBAM - Moldova / Ucraina 

Misiunea EUBAM (European Union 

Border Assistance Mission) Moldova/ 

Ucraina a fost înfiinåatã ca rãspuns 

la demersul preæedinåilor Republicii 

Moldova æi Ucrainei, la 1 decembrie 2005, 

pentru controlul æi întãrirea potenåialului 

serviciilor vamale æi de grãniceri, în 

special în sectorul transnistrean. Sediul 

central al misiunii se aflã la Odesa. 

Principalele activitãåi desfãæurate în 

cadrul acestei misiuni sunt: evaluarea 

organizãrii manageriale a autoritãåilor 

locale, de la nivelul managementului 

mediului æi acordarea de asistenåã în 

dezvoltarea abilitãåilor de management 

în domeniul respectiv, precum æi 

îndrumarea constructivã, pe parcursul 

implementãrii recomandãrilor date; 

monitorizarea, acordarea de asistenåã, 

consilierea, acordarea de recomandãri 

æi asigurarea pregãtirii zilnice la locul 

de muncã a grãnicerilor moldoveni/ 

ucrainieni într-un mediu activ de lucru; 

îmbunãtãåirea eficienåei operaåionale 

a serviciilor partenere prin transferul 

de abilitãåi æi bune practici, incluzând 

„profiling” æi evaluarea riscurilor, folosirea 

echipamentelor speciale etc.; acordarea 

unor sfaturi pro-active æi sprijinirea 

serviciilor partenere de grãniceri în mediul 

de lucru æi în baza legislaåiei moldovene/ 

ucrainene relevante; acordarea de 

asistenåã autoritãåilor locale în identificarea 

criminalitãåii transfrontaliere, precum æi în 

prevenirea corupåiei. 

La solicitarea EUBAM, PFR participã la 

aceastã misiune, cu 3 ofiåeri subcomisarul 

Rãzvan Budeanu, æeful contingentului de 

poliåie din misiunea EUBAM Moldova 

æi Ucraina (Unitatea Suport Analitic æi 

Funcåional, în cadrul sediului central de la 

Odesa), comisarul de poliåie Dorel Popa 

(Biroul Teritorial EUBAM Basarabeasca) 

æi subcomisarul Ionuå Vicleanu (Biroul 

Teritorial EUBAM Kotovsk). 

Pe parcursul anilor 2005 - 2009, 6 

poliåiæti de frontierã români au participat, 

pe diferite perioade de timp, la Misiunea 

EUBAM Rafah – Misiunea de asistenåã a 

UE din Punctul de Trecere a Frontierei 

Rafah, dintre Fâæia Gaza æi Egipt, având 

ca principale sarcini: monitorizarea 

aplicãrii prevederilor acordului între 

Israel æi Autoritatea Palestinianã, în 

cadrul punctului de frontierã RAFAH; 

intervenåia, în anumite cazuri, prin 

proceduri stabilite, de comun acord, cu 

ambele pãråi; evaluarea personalului æi 

a procedurilor aplicate; monitorizarea 

activitãåii în terminalul punctului de 

trecere a frontierei Rafah. 

Aceætia sunt: comisarul-æef Eugen 

Mocanu, comisarul Florin Bulgariu, 

comisarul Costin Hîrjãu, subcomisarul 

Costel Halip, comisarul Dorel Popa æi 

inspectorul principal Radu Arcuæ. 

Adrian MIHÃILESCU 

Roxana CHELARU 

Ajutor PFR pentru Grecia, 

solicitat de FRONTEX 

În urma solicitãrii Agenåiei Frontex 

pentru detaæarea Echipelor Rapide de 

Intervenåie Rapidã la Frontiere (RABIT) în 

Grecia, ca urmare a situaåiei de crizã la 

frontierele cu Turcia, România a abordat 

cu maximã seriozitate participarea în 

zona operaåionalã, având în vedere faptul 

cã fluxurile migraåioniste care tranziteazã 

frontiera terestrã dintre Turcia æi Grecia, 

afecteazã toate Statele Membre UE. 

Astfel, Poliåiei de Frontierã Române 

participã la Operaåiunea Comunã Rabit 

2010 cu urmãtoarele resurse: • 7 membri 

Activitãåile desfãæurate în cadrul 

inspectoratului s-au derulat în funcåie 

de cerinåele impuse privind aderarea la 

Spaåiul Schengen, obiectiv ce urmeazã 

a fi atins în luna martie 2011. Din acest 

considerent, toate eforturile au fost 

circumscrise obiectivului primordial 

pentru anul în curs æi anume Evaluarea 

Schengen a României. 

Astfel, au fost continuate activitãåile 

de pregãtire începute în anul 2009, 

a structurilor din cadrul IJPF Suceava 

supuse evaluãrii. Au fost efectuate 

activitãåi care au vizat atât modul de 

pregãtire a lucrãtorilor centralizat, cât æi 

verificarea acestora pe locul de serviciu. 

Cu ocazia acestor activitãåi s-a urmãrit 

cunoaæterea din punct de vedere teoretic 

a prevederilor legislaåiei comunitare æi 

naåionale referitoare la controlul æi 

supravegherea frontierei de stat, iar pe 

locul de serviciu s-a urmãrit modul de 

cunoaætere, din punct de vedere practic, a 

procedurilor de lucru aplicabile la frontiera 

verde, prin crearea unor situaåii ipotetice, 

iar în punctele de trecere s-a urmãrit 

cunoaæterea, de cãtre poliåiætii de frontierã, 

a aplicaåiilor informatice disponibile, 

precum æi modul de utilizare a aparaturii 

existente. Un accent deosebit a fost pus 

pe instruirea personalului propriu privind 

cunoaæterea sistemului comun european 

de urmãrire poliåieneascã transfrontalierã, 

numit Sistemul Informatic Schengen. 

Pe linie de logisticã, IJPF Suceava a 

fost dotat, anul acesta, cu aproximativ 

RABIT cu 7 autovehicule de supraveghere 

a frontierei terestre (Nissan Pathfinder æi 

Kia Sorento), cu armamentul din dotare 

• 1 membru RABIT pentru controlul 

documentelor în PTF Kipi • 1 membru 

RABIT redetaæat din operaåiunea Poseidon 

Land, pentru intervievarea migranåilor 

• 1 autobuz æi 1 microbuz (cu 4 æoferi): 

destinate transportului de migranåi ilegali 

din zonele operaåionale cãtre centrele de 

detenåie. 

De asemenea, din cadrul 

Inspectoratului General de Aviaåie a fost 

detaæat un elicopter de tip EC 

135, la data de 15 noiembrie 

a.c. 

Perioada iniåialã de 

detaæare pentru care poliåiætii 

de frontierã români a fost 

cuprinsã îniåial între 22 

noiembrie-13 decembrie, dar 

aceasta a fost apoi prelungitã 

pânã la data de 3 martie 

2011. 

Principale activitãåi desfãæurate la IJPF Suceava, 

în vederea aderãrii la Spaåiul Schengen 

100 de mijloace de mobilitate terestrã 

(autoturisme marca Audi, Wolksvagen, 

Land Rover Defender cu termoviziune, VW 

Transporter, Iveco Masiv, A.T.V.), multiple 

echipamente de supraveghere a frontierei 

pe timp de zi æi noapte (ochelari, aparate 

de vedere pe timp de noapte, binocluri). 

Totodatã, este pus în practicã subsistemul 

de comunicaåii mobile în regim TETRA, în 

vederea verificãrii oportune a persoanelor 

æi mijloacelor de transport care tranziteazã 

sau care se aflã pe teritoriul României. 

Menåionãm cã poliåiætii de frontierã din 

cadrul IJPF Suceava au fost instruiåi asupra 

modului de efectuare a misiunilor cu 

aceste echipamente de ultimã generaåie. 

În prezent, sunt în curs de finalizare 

lucrãrile de modernizare pentru aducerea 

la standardele Schengen a Punctelor de 

Mic Trafic din cadrul IJPF Suceava, cât æi 

la staåia C.F.R. Vicæani. 

Ilie POROCH-SERIÅAN 



21

2.000 de lei - mitã refuzatã de un 

poliåist de frontierã 

În seara de 4 noiembrie a.c., în cadrul unei acåiuni pe linia 

combaterii contrabandei cu produse accizabile, poliåiætii de 

frontierã din cadrul IJPF Iaæi au oprit, la intrarea în municipiul 

Iaæi, un autocamion înmatriculat în judeåul Satu Mare, condus de 

un cetãåean român. La controlul specific, s-a constatat cã maæina 

transporta o mare cantitate de usturoi, ambalatã în sãculeåi, 

pentru care æoferul nu deåinea documente legale de provenienåã 

æi transport, acestea fiind în posesia proprietarului mãrfii, care se 

deplasa cu alt autoturism. 

Dupã puåin timp, a ajuns la faåa locului proprietarul mãrfii, 

cetãåeanul român C. Mihai, în vârstã de 50 ani, domiciliat pe 

raza judeåului Iaæi, care a prezentat la control factura de însoåire 

a mãrfii. Întrucât existau 

suspiciuni cu privire la 

autenticitatea documentului, 

s-a procedat la conducerea 

autocamionului cu marfã æi 

a lui C. Mihai la sediul IJPF 

Iaæi, pentru aprofundarea 

verificãrilor. 

Pe timpul deplasãrii cãtre 

sediul inspectoratului, C. 

Mihai i-a propus unui poliåist 

de frontierã „sã se ajungã 

la o înåelegere”, dar acesta 

a respins propunerea æi i-a 

adus la cunoætinåã cã fapta sa 

constituie infracåiune. 

La sediul IJPF Iaæi, bãrbatul 

a insistat din nou pe lângã 

poliåistul de frontierã pentru a 

nu-æi îndeplini atribuåiile de serviciu æi a-l lãsa sã plece cu marfa, 

iar în momentul în care ofiåerul a deschis portiera autoturismului 

de serviciu, acesta a plasat în buzunarul portierei din stânga-faåã 

Flagrant pentru dare de mitã, 

la IJPF Suceava 

În urma denunåului formulat de un poliåist de frontierã din 

cadrul IJPF Suceava, ofiåerii Direcåiei Generale Anticorupåie 

– Serviciul Judeåean Anticorupåie Suceava, sub coordonarea 

procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângã 

Tribunalul Suceava, au prins în flagrant un cetãåean român, B. 

Dumitru, care a încercat sã ofere suma de 1.000 lei æi 5 litri de 

pãlincã poliåistului de frontierã, pentru a nu fi luate mãsurile 

legale împotriva sa æi a prietenului sãu. 

La data de 6 noiembrie a.c., orele 22.00, pe raza localitãåii 

Cârlibaba, judeåul Suceava, un echipaj al Poliåiei de Frontierã, 

din cadrul SPF Izvoarele Sucevei, l-a oprit, în trafic, pe F. Paul, 

care conducea un autocamion marca MAN. Fiindu-i solicitat sã 

prezinte documentele, conducãtorul auto a declarat cã nu le are 

asupra sa, iar camionul aparåine unei societãåi comerciale, cursa 

fiind efectuatã la solicitarea patronului acesteia. 

În urma verificãrilor, efectuate de poliåiætii de frontierã, a 

rezultat cã numãrul de înmatriculare al autocamionului a aparåinut 

unui alt autocamion, marca DAC, radiat din circulaåie la data de 

27 mai 2003. De asemenea, a mai rezultat æi faptul cã F. Paul nu 

posedã permis de conducere. 

Faåã de F. Paul, poliåiætii de frontierã au întocmit lucrare penalã 

pentru sãvâræirea infracåiunilor de conducere pe drumurile publice 

a unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare æi conducere 

pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã 

care nu posedã permis de conducere. La rândul sãu, B. Dumitru, 

fiul administratorului societãåii comerciale de care aparåinea 

22 

suma de 2.000 lei. 

Poliåistul de frontierã a închis æi asigurat autoturismul, a adus 

de îndatã la cunoætinåa superiorilor sãi situaåia de fapt æi a sesizat 

Direcåia Generalã Anticorupåie - Serviciul Judeåean Anticorupåie 

Iaæi. 

Flagrantul a fost realizat de o echipã formatã dintr-un procuror 

din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Iaæi æi ofiåeri din 

cadrul D.G.A. - Serviciul Judeåean Iaæi, ocazie cu care a fost 

ridicatã suma de 2.000 lei oferitã drept mitã. 

Pentru continuarea verificãrilor, privind transportul de usturoi, 

s-a solicitat sprijinul unei echipe din cadrul Gãrzii Financiare Iaæi, 

împreunã cu care s-a procedat la deschiderea compartimentului 

de marfã al autocamionului æi inventarierea mãrfii, ocazie cu 

care s-a constatat cã, în autovehicul, se afla cantitatea de 5.885 

kilograme de usturoi, ambalatã în 1.177 saci din plasã a câte 

cinci kilograme. 

Ca urmare a denunåului formulat de poliåistul de frontierã, lui 

C. Mihai i-a fost întocmitã lucrare penalã 

sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de dare 

de mitã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 

255 din Codul Penal. 

Totodatã, în cauzã, s-a întocmit 

lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii de 

cãtre numitul C. Mihai a infracåiunilor de 

nerespectare a dispoziåiilor privind operaåiile 

de import sau export, evaziune fiscalã prin 

omisiunea evidenåierii, în actele contabile 

ori în alte documente legale, a operaåiunilor 

comerciale efectuate æi fals intelectual prin 

efectuarea cu ætiinåã de înregistrãri inexacte 

în contabilitate, având drept consecinåã 

denaturarea veniturilor. 

Cantitatea de 5.885 kilograme usturoi, 

în valoare de 40.018 lei, a fost ridicatã în 

vederea continuãrii cercetãrilor æi predatã 

reprezentanåilor Gãrzii Financiare Iaæi. Împotriva numitului C. M. 

a fost luatã mãsura reåinerii, pe o perioadã de 24 de ore, urmând 

a fi prezentat instanåei cu propunere de arestare preventivã. 

Denis-Mihaela LAZÃR 

autocamionul, este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de 

încredinåare cu ætiinåã a unui autovehicul pentru conducere, pe 

drumurile publice, cãtre o persoanã care nu posedã permis de 

conducere. 

Duminicã, 7 noiembrie a.c., poliåistul de frontierã din cadrul 

SPF Izvoarele Sucevei a fost contactat de cãtre B. Dumitru, care i-a 

propus ca, în schimbul unei sume de bani æi a 5 litri de pãlincã, 

sã nu dea curs cercetãrilor în lucrarea penalã respectivã. 

Poliåistul de frontierã a refuzat, i-a adus la cunoætinåã cã fapta 

sa constituie infracåiune æi apoi a raportat situaåia æefului sãu, 

care a sesizat Direcåia Generalã Anticorupåie – Serviciul Judeåean 

Anticorupåie Suceava. Imediat a fost sesizat Parchetul de pe lângã 

Tribunalul Suceava, fiind înregistrat dosarul penal. 

În data de 8 noiembrie a.c., în jurul orei 18.00, la sediul SPF 

Izvoarele Sucevei s-a prezentat B. Dumitru, care i-a solicitat din 

nou agentului de poliåie sã nu dea curs cercetãrilor în lucrarea 

penalã. 

În aceste împrejurãri, B. Dumitru a scos o sumã de bani pe 

care o avea asupra sa æi a oferit-o poliåistului de frontierã pentru 

a distruge actele premergãtoare întocmite, spunându-i, totodatã, 

cã cei 5 litri de pãlincã se aflã în maæina cu care a venit. 

Flagrantul a fost realizat de o echipã formatã dintr-un 

procuror din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Suceava 

æi ofiåeri din cadrul DGA - Serviciul Judeåean Suceava, ocazie 

cu care a fost ridicatã suma de 1.000 lei oferitã drept mitã æi 

douã sticle de 2,5 litri cu pãlincã, aflate pe bancheta din spate a 

autoturismului marca Volkswagen Golf, care aparåinea prietenei 

lui B. Dumitru. 

Procurorul de caz a dispus cercetarea autorului în stare de 

libertate pentru comiterea infracåiunii de dare de mitã. 

Ilie POROCH-SERIÅAN 


Æ t i r i

82.250 euro, confiscaåi la Otopeni 

Poliåiætii de frontierã de la P.T.F. „Henri Coandã” Bucureæti 

Otopeni, împreunã cu inspectorii vamali de la Biroul vamal 

Otopeni – Cãlãtori æi lucrãtori din cadrul „Trident” au descoperit, 

asupra a doi cetãåeni ciprioåi, 82.250 euro, bani nedeclaraåi la 

trecerea frontierei de stat a României. 

În data de 7 decembrie a.c., în jurul orelor 15.45, s-au prezentat 

la Aeroportul Internaåional „Henri Coandã”, pe sensul de intrare 

în åarã, doi cetãåeni ciprioåi, Lucas K., în vârstã de 48 ani æi Polis 

K., în vârstã de 25 ani, cãlãtorind pe ruta Ecuador-Amsterdam- 

Otopeni, care s-au înscris pe fluxul sosiri internaåionale, pe 

culoarul verde – „nimic de declarat”. 

În data de 17 septembrie a.c., în jurul orei 08.30, au fost 

depistaåi, în zona de competenåã a SPF Negru Vodã, cetãåenii 

bulgari Dobrev S., de 27 ani æi Sali K., de 22 ani, care aveau 

în portbagajul autoturismului douã detectoare de metal marca 

Avantage, a cãror deåinere este interzisã de lege. 

Poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit 

asupra autoturismului, descoperind mai multe obiecte de metal, 

susceptibile a aparåine patrimoniului cultural naåional. 

În urma expertizei efectuatã de Direcåia Judeåeanã pentru 

Culturã æi Patrimoniul Naåional Constanåa a rezultat cã obiectele 

descoperite sunt vãrfuri de sãgeåi de luptã, datate din secolele V-IV 

î.Hr., monede de bronz datând de pe vremea împãratului Aurelian 

(sec III î.Chr), precum æi monede macedonene din vremea lui 

Filip al-II-lea sau Alexandru cel 

Mare (sec IV-III î.Chr), aceste obiecte 

descoperite fiind de importanåã 

deosebitã pentru patrimoniul 

cultural, întrucât sunt obiecte 

arheologice æi numismatice. 

Obiectele au fost descoperite 

de cetãåenii bulgari cu ajutorul 

detectoarelor de metale, prin 

sãpãturi æi detecåii în Situl arheologic 

din zona localitãåii Limanu, judeåul 

IJPF Iaæi a încheiat proiectul „Bunã practicã în prevenirea æi 

combaterea corupåiei”, iniåiat de asociaåia Alternative Sociale æi 

finanåat de Uniunea Europeanã, prin Facilitatea de Tranziåie 2007/ 

19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societãåii civile în lupta 

împotriva corupåiei. 

Scopul proiectului a fost 

realizarea unui model de 

bunã practicã în domeniul 

prevenirii corupåiei în 

rândul poliåiætilor, bazat pe 

colaborarea ONG – instituåii 

publice. În cadrul acestui 

proiect, 187 de poliåiæti æi 

poliåiæti de frontierã, din 

cadrul IPJ Iaæi, IPJ Vaslui 

æi IJPF Iaæi, au participat 

la formarea în domeniul 

anticorupåiei, organizatã în 

cadrul proiectului. 

Au fost organizate 

nouã sesiuni de formare 

în domeniul prevenirii æi 

combaterii corupåiei, iar 

208 poliåiæti æi poliåiæti de 

Acåionând în baza analizei de risc, echipa comunã de 

control a hotãrât efectuarea unui control amãnunåit asupra 

cetãåenilor respectivi, descoperind, cu aceastã ocazie, în 

bagajul lor de mânã, 102.250 euro, bani nedeclaraåi la 

intrarea în åarã. 

Având în vedere faptul cã, potrivit normelor BNR, legislaåiei 

Uniunii Europene æi art. 156 alin. 3 din H.G. nr. 707/2006, 

cu completãrile æi modificãrile ulterioare, s-a depãæit limita de 

10.000 de euro, admisã de legislaåia în vigoare pentru sumele 

nedeclarate la trecerea frontierei, autoritatea vamalã a reåinut în 

vederea confiscãrii 82.250 euro, aplicând, totodatã, o amendã 

contravenåionalã în valoare de 3.000 lei. 

Biroul de Informare æi Relaåii Publice din cadrul IGPF 

Detectoare de metal interzise æi obiecte 

de patrimoniu, depistate la SPF Negru Vodã 

Constanåa, recunoscutã ca zonã ce face parte din spaåiul de 

influenåã economicã æi politicã a coloniei Callatis, în perioadele 

greacã, romanã æi romano-bizantinã. 

Celor doi cetãåeni bulgari li s-au întocmit actele premergãtoare 

începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii prevãzutã 

æi pedepsitã de art.92, alin.1 din L.182/2000, obiectele în 

cauzã fiind reåinute în vederea continuãrii cercetãrilor. 

Alexandru NICOLIN 

Bunã practicã în prevenirea æi combaterea corupåiei 

frontierã au participat la dezbaterile referitoare la domeniul 

anticorupåiei organizate în cadrul proiectului. „Proiectul este 

o nouã abordare a domeniului prevenirii corupåiei în rândul 

poliåiætilor, prin apelarea la valorile etice ale profesiei de poliåist”, 

a spus Alexandru Gulei, coordonatorul proiectului. Proiectul a 

beneficiat de un buget de 109.980 de euro, din care 98.900 de 

euro reprezintã contribuåia Uniunii Europene, iar 10.990 de euro 

- contribuåia asociaåiei Alternative Sociale. 

Obiectivele proiectului au fost: 

- dezvoltarea unei curricule de formare în domeniul 

anticorupåiei; 

- realizarea unei lucrãri care sã explice æi sã promoveze 

principiile deontologice ale profesiei de poliåist, precum æi 

prevederile legale relevante în domeniu; 

- dezvoltarea unui model eficient de campanie internã pentru 

prevenirea actelor de corupåie æi conætientizarea poliåiætilor cu 

privire la principiile deontologice ale profesiei de poliåist. 

Ca rezultate ale proiectului menåionãm: 

- curricula de formare în domeniul anticorupåiei; 

- realizarea unui ghid în domeniul deontologiei profesiei de 

poliåist, tipãrit în 3000 de exemplare æi distribuit; 

- un model de bunã practicã în domeniul anticorupåiei, în 

rândul poliåiætilor; 

Denis Mihaela LAZÃR 

 


Æ t i r i 23

Un cetãåean bulgar, care a introdus în åarã 

aproximativ un kilogram de cocainã ingeratã, 

a fost depistat în flagrant delict în incinta 

Aeroportului „Henri Coandã” – Otopeni, de 

poliåiæti de la D.C.C.O. – I.G.P.R. æi poliåiæti de 

frontierã din cadrul P.P.F. Henri Coandã. 

La data de 6 decembrie a.c., ofiåeri ai Direcåiei 

de Combatere a Criminalitãåii Organizate - Serviciul 

Antidrog, în urma cooperãrii cu poliåiæti din cadrul 

Direcåiei de Combatere a Criminalitãåii Organizate 

din Bulgaria, au stabilit faptul cã, pe Aeroportul 

Internaåional „Henry Coandã” – Otopeni, urmeazã 

sã soseascã doi cetãåeni, despre care existau indicii 

cã ar transporta droguri, disimulate în organism. 

În cursul zilei de luni, la PTF-Aeroport „Henri 

Prins cu cocainã în stomac 

Coandã”, s-au prezentat pentru a intra în åarã, cãlãtorind din 

Republica Dominicanã, via Frankfurt, doi cetãåeni bulgari, o 

femeie æi un bãrbat, în vârstã de 42, respectiv 47 ani. 

Dupã efectuarea formalitãåilor de frontierã, o echipã formatã 

din poliåiæti de la D.C.C.O. – I.G.P.R. æi poliåiæti de frontierã din 

cadrul P.P.F. „Henri Coandã” au efectuat un control asupra celor 

douã persoane æi bagajelor acestora. 

Existând suspiciuni cã aceætia transportã substanåe interzise 

în stomac, au fost conduæi cãtre Biroul Vamal Otopeni Cãlãtori, 

unde s-au controlat bagajele celor doi. La controlul efectuat nu 

au fost depistate substanåe interzise la deåinere, motiv pentru 

care, aceætia au fost supuæi unui control cu raze X, cu aparatul 

aflat în dotarea Poliåiei de Frontierã din cadrul Aeroportului 

Internaåional Henry Coandã. Astfel, în stomacul bãrbatului s-au 

descoperit 90 de capsule de cocainã, în cantitate de aproximativ 

10 grame fiecare. 

Ambii cetãåeni bulgari au fost preluaåi de cãtre poliåiætii 

D.C.C.O. – Serviciul Antidrog, în vederea continuãrii cercetãrilor, 

fiind conduæi la Spitalul de Urgenåã Floreasca pentru expertiza 

de specialitate a capsulelor. 

În baza probatoriului administrat, s-a dispus reåinerea pentru 

24 de ore a bãrbatului, A. M., în vârstã de 47 ani, pentru 

sãvâræirea infracåiunii de trafic ilicit internaåional de droguri de 

mare risc, faptã prevãzutã æi pedepsitã de Legea nr. 143/2000. 

Procurorii D.I.I.C.O.T. au propus Tribunalului Bucureæti arestarea 

preventivã a inculpatului pentru o perioadã de 29 zile. 

Biroul de Informare æi Relaåii Publice 

din cadrul IGPF 

Substanåe interzise, descoperite într-un autocar ce efectua curse 

regulate pe relaåia Chiæinãu – Iaæi 

Poliåiætii de frontierã din cadrul Punctului de Trecere a 

Frontierei Sculeni au întocmit lucrare penalã unui bãrbat în 

bagajele cãruia a fost descoperitã cantitatea de 500 fiole de 

substanåã anabolizantã - TESTOSTERONA E. 

În ziua de 9 decembrie a.c., în jurul orelor 14.30, s-a 

prezentat la PTF Sculeni, pe sensul de intrare în åarã, microbuzul 

ce efectueazã curse regulate pe relaåia Chiæinãu – Iaæi. 

În urma controlului amãnunåit, efectuat de echipa de 

control pasagerilor din microbuz, a fost descoperitã în bagajele 

cetãåeanului român Dan P., în vârstã de 31ani, cu domiciliul în 

judeåul Vrancea, cantitatea de 500 fiole de TESTOSTERONA E. 

Bãrbatul a declarat ca a achiziåionat fiolele din Chiæinãu în 

scopul consumului propriu. Acesta a mai adãugat ca nu avea 

cunoætinåã despre faptul ca substanåele în cauzã sunt interzise. 

Poliåiætii de frontierã i-au 

întocmit persoanei în cauzã 

lucrare penalã sub aspectul 

sãvâræirea infracåiunii de 

„introducere în åarã de 

substanåe cuprinse în Lista 

interzisã”, urmând ca la 

finalizarea cercetãrilor sã fie 

dispuse mãsurile legale care 

se impun. 


24 


Æ t i r i

„Schengenu’, un cuvânt, 

iar ãsta e de la Dumnezeu” 

Fragment preluat din „Spaåiul Schengen: åara libertãåii 

absolute”, articol publicat în ziarul Adevãrul 

Asta ætie Ionel Hristea (50 de ani), din localitatea de frontierã 

Moreni (Iaæi) despre spaåiul Schengen. În 1993 s-a mutat din 

Galaåi, împreunã cu pãrinåii, ca sã stea la malul Prutului. Are 

casa atât de aproape de fâæia verde cã, dacã s-ar întinde prea mult 

în pat, ar atinge-o cu degetele mari de la picioare. 

„Ce-i Schengen? Pãi ce poate sã fie? Un cuvânt, iar cuvântul 

îi de la Dumnezeu. Mai multe despre asta cred cã ætiu istoricii. 

Ce viaåã poate sã-mi schimbe, cã eu viaåa mi-o schimb numa’ 

cu bãåu’ ãsta”, spune Ionel Hristea, în timp ce 

coboarã de pe umãrul drept un arac strâmb, 

plin de noduri acoperite de coajã. Pe lemn 

are înfãæurat un fir subåire (gutã), cu un cârlig 

la capãt. 

Localnicul bate în retragere când este rugat 

sã spunã ce crede despre faptul cã locuieæte la 

marginea zonei de circulaåie liberã. „Sunt æi 

obosit, cã am bãut asearã, am mai tãiat æi un 

porc, da’ nu al meu, cã nu am, æi atâta tot. Nu 

cred cã vreau sã intrãm în Schengen, cã eu stau 

chiar pe malul Prutului...”, spune localnicul, 

fãrã sã ætie exact ce-l deranjeazã. Ceva i-a 

rãmas întipãrit în minte de la un amic, plecat 

sã munceascã peste hotare. 

Schengen”, trage concluzia sãteanul, odatã cu ultimul fum din 

åigara adusã de peste Prut. 

„Grija mea e sã merg la câmp” 

Nici consãteanul lui, Mihai Dãscãlescu (55 de ani), nu este 

familiarizat cu spaåiul Schengen. „Nu’æ ce-i ãla. Stau aici de 20 

de ani, da’ n-am mai auzit de el“, spune sãteanul. Simte însã 

pe propria-i piele cã ceva s-a schimbat la graniåã. „Înainte de 

Revoluåie era altfel. Acum e mai strict. Mai puteai sã treci dincolo, 

mai fãceai cumpãrãturi, alimente, în general, acum nu mai poåi. 

Dragoste æi încredere la fâæie 

„Am auzit de astea, de infraroæu æi niæte 

sateliåi, parcã. M-am gândit cã mã pot vedea. 

Mi-a spus cineva care a fost în Armatã æi acum 

a plecat la muncã, în Spania. Nu mã tem încã, da’ m-am gândit 

æi la asta. Am æi eu o concubinã, iar dacã mã filmeazã noaptea 

cu aparatele alea care vãd pe întuneric, pe aicea prin curte, cu 

ea, cum ne mai drãgãlãæim, ce? Nu mã deranjeazã, cã doar nu 

am furat-o“, spune distrat sãteanul. 

Gânditor, cu mucul de Plugaru frãmântat în vârful degetelor 

îngãlbenite de nicotinã, localnicul vorbeæte despre una din 

problemele actuale ale frontierei, braconajul. „În mine au 

încredere, stau aici pe malul apei æi mã ætiu cei de la frontierã. 

Le-am spus, de ani de zile, cã noaptea basarabenii intrã æi pun 

plasã. Eu prind peæte pentru mine. Mai stau æi noaptea. Sã-mi 

ajute Dumnezeu sã fac aæa æi dupã ce intrãm în spaåiu’ ãsta, 

Poliåiætii de frontierã sunt destul de severi cu noi“, mai spune 

Mihai Dãscãlescu. 

Sistemele de supraveghere ale poliåiætilor de frontierã nu-i 

sperie pe localnicii din Moreni, comuna Prisãcani. „Ce dacã au 

sisteme cu termoviziune de aia. Eu åin uæile închise tot timpul, cã-s 

singurã æi mã tem. Nu am eu treabã cu poliåiætii de frontierã æi cu 

Schengen-ul lor. Grija mea e sã merg la câmp æi sã fac treabã în 

gospodãrie“, spune æi Natalia Amariåei, care are 80 de ani. 

Batmobile æi Big Brother, de strajã la frontiere 

Poliåiætii de frontierã ieæeni se pot lãuda cu unele dintre cele 

mai performante echipamente de supraveghere ale frontierei. 

Aceætia au în dotare æase maæini de teren Land Rover 

Discovery 4, pe care au fost montate sisteme ultraperformante 

de supraveghere, atât ziua, cât æi noaptea. 

Maæinile valoreazã aproape un milion de euro. În spatele 

æoferului se aflã un adevãrat laborator: douã display-uri, 

un tablou de comandã cu joystick, iar în portbagaj se aflã 

dispozitivul de supraveghere retractabil, cu camere video 

de ultimã generaåie. La o simplã apãsare de buton, acesta 

iese prin plafonul maæinii æi orice vietate, pe o distanåã de 

20 de kilometri, poate fi detectatã. Cele 6 maæini de teren, 

alãturi de 12 ATV-uri au fost achiziåionate din fonduri 

europene nerambursabile, prin Facilitatea Schengen. 

În cinci localitãåi de frontierã vor fi montate æi camere 

cu termoviziune fixe, pe piloni, cu razã de acåiune de 

aproximativ 20 de kilometri. 

George COJOCARU 

Iaæi-2010 



25

GPL confiscat de poliåiætii de frontierã mehedinåeni 

În urma unor acåiuni informativ-operative æi de monitorizare, 

ce s-au derulat pe parcursul a douã zile, 23-24 octombrie 

a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a 

Infracåionalitãåii Transfrontaliere, aparåinând IJPF Mehedinåi, au 

observat cã administratorul unei societãåi comerciale, ce avea ca 

obiect de activitate distribuåia gazului petrolier lichefiat pe raza 

municipiului Turnu Severin, a depozitat într-o locaåie izolatã, din 

localitatea Ostrovul Corbului, la aproximativ 1 km de frontierã, o 

semiremorcã de autotren, în interiorul cãreia se aflau 6 rec 

GPL – tip staåie de alimentare. 

Având suspiciuni privind legalitatea deåiner 

transportului æi depozitãrii gazului petrolier lichefiat, 

poliåiætii de frontierã mehedinåeni, împreunã cu comisarii 

Gãrzii Financiare Mehedinåi æi lucrãtorii Direcåiei 

Judeåene de Accize æi Operaåiuni Vamale Mehedinåi au 

efectuat o acåiune, pe linia 

combaterii infracåiunilor 

de contrabandã, evaziune 

fiscalã æi la regimul 

armelor, explozivilor 

æi substaåelor toxice, la 

locaåia unde unde se 

afla depozitul ilegal de 

GPL, din satul Ostrovul 

Corbului. 

Efectuând controlul 

semiremorcii, poliåiætii de 

frontierã, împreunã cu 

comisarii Gãrzii Financiare 

Mehedinåi æi lucrãtorii 

Direcåiei Judeåene de 

Accize æi Operaåiuni 

Vamale Mehedinåi, au 

depistat, în interiorul 

acesteia, 6 recipiente, 

încãrcate în proporåie de 

80 % cu gaz petrolier 

lichefiat, acestea însumând cantitatea de 24.000 de litri. 

În urma cercetãrilor efectuate s-a stabilit cã cele 6 recipiente cu 

gaz aparåin unei societãåi comerciale ce are ca obiect de activitate 

comercializarea gazului petrolier lichefiat, prin mai multe staåii 

de pe raza municipiului Turnu Severin. Administratorul firmei, 

C.V., în vârstã de 32 ani, din municipiul Turnu Severin nu a 

putut prezenta documente de deåinere, transport æi depozitare a 

bunurilor ori a surselor impozabile æi 

Substanåe anabolizante, descoperite la frontiera arãdeanã 

t 

bil 

va lui C.V. s-a întocmit 

penalã, în care se 

ercetãri sub aspectul 

âræirii infracåiunilor de 

åinere, transport sau 

olosirea materialelor 

xplozive sau orice 

alte operaåiuni privind 

aceste materii, fãrã 

drept, efectuarea 

transportului rutier 

public fãrã licenåã 

entru traseu, evaziune 

calã, prin ascunderea 

urilor ori a sursei 

zabile sau taxabile, 

m æi omisiunea, în 

n parte, a evidenåierii 

contabile ori în alte 

g le. 

Întreaga cantitate de GPL, în valoare de 

63.600 lei, a fost indisponibilizatã pânã la 

efinitivarea cercetãrilor. Poliåiætii de frontierã 

mehedinåeni, împreunã cu comisarii Gãrzii 

inanciare Mehedinåi, continuã cercetãrile 

pentru identificarea sursei de provenienåã a 

azului petrolier lichefiat æi luarea altor mãsuri 

egale care se impun. Dacã va fi gãsit vinovat, 

severineanul riscã o pedeapsã cu închisoare 

cuprinsã între trei æi zece ani. 

Valeriu PERA 

În data de 22 noiembrie a.c., în jurul orei 05.00, la PTF 

Vãræand, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, cu un microbuz, 

cetãåeanul german Ghenadie B., în vârstã de 39 ani. 

Conform documentelor de însoåire, prezentate la control, 

æoferul vehiculului 

efectua un transport de 

colete, din Republica 

Moldova, pentru 

societãåi comerciale 

din Irlanda. 

În urma controlului 

specific, efectuat asupra 

compartimentului de 

marfã, poliåiætii de 

frontierã arãdeni au 

descoperit o cutie de 

carton, ambalatã într-o 

coalã de hârtie, având 

desenate, pe ea, motive 

26 

de sãrbãtori de iarnã, care conåinea 240 comprimate purtând 

inscripåia „Turanabol” æi „Danbol”, precum æi 150 fiole purtând 

inscripåia „Testosteron”, „Sustanol” æi „Nandrolona”, aflate pe lista 

substanåelor interzise, aprobatã prin ordin de Agenåia Naåionalã 

Anti-doping din România, respectiv prin Legea nr. 104/2008. 

Cetãåenul german a declarat cã nu ætia nimic de 

existenåa substanåelor anabolizante. 

Întreaga cantitate de substanåe, folosite în vederea 

dezvoltãrii masei musculare a sportivilor, respectiv a 

capacitãåii de performanåã a acestora, a fost ridicatã, 

în vederea continuãrii cercetãrilor, de cãtre poliåiætii 

de frontierã arãdeni. 

Bãrbatul este cercetat sub aspectul sãvâræirii 

infracåiunii de introducere æi scoatere, ilegal din åarã, 

fãrã drept, de substanåe anabolizante, urmând ca, la 

finalizarea cercetãrilor, sã fie prezentaåi procurorului 

de pe lângã Tribunalul Arad, în vederea luãrii mãsurilor 

legale ce se impun. 


Mihaela LEÆ 

Æ t i r i

Capturã impresionantã de peæte 

Poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF Hâræova, 

aflându-se în exercitarea atribuåiilor de serviciu, au 

depistat un cetãåean român care transporta aproximativ 

trei tone de peæte fãrã documente legale. 

În data de 29 noiembrie a.c., în jurul orelor 

13.00, fiind demaratã o acåiune specificã pe DN2A, 

pe sensul Tulcea – Bucureæti, s-a procedat la oprirea 

regulamentarã a autoutilitarei marca Mercedes-Benz, 

înmatriculatã în Bucureæti, condusã de B. Lucian, în 

vârstã de 45 ani. 

Cu aceastã ocazie, s-a constatat cã în interiorul 

acesteia se aflã o mare cantitate de peæte proaspãt, de 

diferite specii. La solicitarea documentelor de deåinere æi 

transport a cantitãåii de peæte, æoferul nu a putut prezenta decât o 

Facturã Fiscalã, pentru o cantitate de 750 kg peæte, pe numele unei 

firme de profil din Iaæi, care, la rubrica „semnãtura delegatului”, 

prezenta o altã semnãturã decât a æoferului autoutilitarei. Pentru 

diferenåa de peæte constatatã în plus, delegatul a contactat 

telefonic furnizorul, care, ulterior, i-a trimis, la sediul sectorului, 

un aviz de însoåire a mãrfii, pe numele aceleiaæi societãåi æi care 

prezenta o altã semnãturã la rubrica „semnãtura delegatului”. 

Cantitatea totalã, de 3.119,9 kg peæte (1.053,3 kg specia crap, 

969 kg specia cosaæ, 899 kg specia sânger æi 198,6 kg specia 

caras), în valoare totalã de 12.785,5 lei, a fost ridicatã în vederea 

continuãrii cercetãrilor æi predatã pe bazã de proces-verbal la o 

firmã de profil din Hâræova. 

Braconaj piscicol, la Tulcea 

Lacul Babadag 

În cadrul unei acåiuni pe linia combaterii braconajului 

piscicol, în data de 20 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã din 

cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere 

l-au depistat, pe raza localitãåii Tulcea, pe Dumitru I., în vârstã 

de 50 ani, în timp ce transporta, cu o autoutilitarã marca Dacia, 

515 kilograme de peæte proaspãt, din specia sânger, fãrã a deåine 

documentele prevãzute de legislaåia în vigoare. 

Bãrbatul a declarat cã a gãsit peætele aruncat în stuful din zona 

Lacului Babadag æi cã intenåiona sã-l transporte la domiciliul sãu, 

din localitatea Mihail Kogãlniceanu. 

Celui în cauzã i- 

au fost întocmite actele 

premergãtoare de cercetare 

penalã sub aspectul 

sãvâræirii infracåiunii de 

deåinere æi transport peæte 

fãrã documente legale. 

Peætele, în valoare de 

aproximativ 2.000 lei, a 

fost predat la o societate 

comercialã de profil, iar 

autoutilitara, marca Dacia, 

a fost indisponibilizatã, la 

sediul IJPF Tulcea, pânã la 

finalizarea cercetãrilor. 

Comerå cu icre false 

În data de 30 septembrie.a.c, în cadrul unei acåiuni pe 

linia combaterii braconajului piscicol, poliåiætii de frontierã din 

cadrul Detaæamentului de Sprijin Operativ i-au depistat, pe raza 

localitãåii Tulcea, pe Ilie B. æi Elena B., în timp ce ofereau spre 

vânzare mai multe recipiente cu conåinut granular de culoare 

neagrã æi galbenã, despre care susåineau cã sunt icre negre, 

respectiv icre de crap. 

Deoarece nu æi-au putut justifica în mod legal activitatea 

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit 

lui B. Lucian lucrare penalã sub 

aspectul sãvâræirii infracåiunilor de 

deåinere æi transport de peæte fãrã 

documente legale, faptã prevãzutã æi sancåionatã de O.U.G. 23/ 

2008 modificatã prin Legea 317/2009, art. 64, lit. j æi art. 25 Cod 

Penal, raportat la art. 290 æi art. 291 Cod Penal, instigare la fals 

si uz de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã æi uzul de fals cu 

aplicarea art. 33, lit. b Cod Penal. 

Totodatã, se vor efectua cercetãri în vederea identificãrii 

furnizorului care a falsificat documentele justificative mai 

sus menåionate, urmând a fi cercetat sub aspectul sãvâræirii 

infracåiunilor prevãzute de art. 290 æi art. 291 din Codul Penal, 

falsuri în înscrisuri sub semnãturã privatã æi uzul de fals, cu 

aplicarea art. 33, lit. b din Codul Penal, înscrisurile oficiale urmând 

a fi trimise Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hâræova. 

Angelica OPREA 

æi, existând suspiciunea ca acele icre sã fie falsificate, s-a luat 

mãsura ridicãrii, în vederea confiscãrii a acestora, urmând sã se 

facã expertizarea lor æi sã se ia mãsurile legale ce se impun. 

Plase monofilament 

Miercuri, 13.octombrie a.c., poliåiætii din cadrul SPF Tulcea 

l-au depistat, pe raza localitãåii Sãlcioara, zona Cap Iancina, pe 

Daniel L., în vârstã de 34 ani, în timp ce transporta, cu un atelaj 

hipo, 21 de plase monofilament. 

Bãrbatul a declarat cã plasele îi aparåin æi cã 

intenåiona sã le foloseascã la pescuit. 

Celui în cauzã, i-au fost întocmite actele 

premergãtoare de cercetare penalã sub aspectul sãvâræirii 

infracåiunii de deåinere de plase monofilament, iar cele 

21 de plase, cu lungimea totalã de1.900 m, au fost 

ridicate în vederea confiscãrii. 

În aceeaæi dimineaåã, poliåiætii de frontierã i-au 

depistat, pe raza localitãåii Lunca, pe Niculae N. æi Stelian 

C., ambii cu domiciliul în localitatea Mihai Viteazu, în 

timp ce transportau, cu un autoturism, marca Dacia, 60 

kg de peæte din specia caras æi 10 plase monofilament, 

cu lungimea totalã de 350 m. 

Bãrbaåii au declarat cã au pescuit în zona Canal 5, 

iar la întoarcere au agãåat accidental cu barca mai multe 

plase monofilament, pe care le-au luat cu intenåia de a le folosi 

în gospodãrie. 

Ca urmare a celor constatate, celor în cauzã, le-au fost 

întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub 

aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere de plase monofilament, 

iar peætele, în valoare de 200 lei, a fost predat unei societãåi 

comerciale de profil. 

Natalia AGIGHIOLEANU 


Æ t i r i 

27

FRONTEX 

Întâlnire Operaåional-Strategicã la Academia de Poliåie 

„Alexandru Ioan Cuza” privind 

- OPERAÅIUNEA COMUNÃ PUNCTE FOCALE TERESTRE 2010 - 

În data de 17 noiembrie a.c., Academia de Poliåie „Alexandru 

Ioan Cuza” a gãzduit prima întâlnire de lucru a coordonatorilor 

naåionali ai Punctelor Focale iniåiate în cadrul Operaåiunii comune 

Puncte Focale la frontiera terestrã 2010, întâlnire organizatã de 

cãtre Agenåia Frontex. 

Operaåiunea Puncte 

Focale este una dintre cele 

mai mai vechi iniåiative 

operaåionale la nivelul 

Frontex, bazatã pe un 

concept unic: abordare, atât 

tactic - operaåionalã cât æi 

strategicã. Aspectul strategic, 

volumul crescut de resurse 

dispuse æi aria operaåionalã 

extinsã – practic întreaga 

frontierã externã a Uniunii 

Europene, fac parte din 

Programul Puncte Focale, 

în general, æi Operaåiunea 

Puncte Focale Terestre, în 

particular, cea mai importantã operaåiune terestrã coordonatã 

de Frontex. 

Operaåiunea vine ca un rãspuns operaåional la presiunea 

migraåiei ilegale æi, in extenso, un rãspuns al agenåiilor de aplicare 

a legii pentru fenomenul infracåional transfrontalier. În prezent, 

existã 29 de puncte focale terestre, puncte focale cu caracter 

permanent sau temporar, în funcåie 

de evaluarea fãcutã de Unitatea de 

Analizã de Risc a Frontex. 

La nivelul anului 2010, în România, 

au fost stabilite 5 puncte focale: 

Sculeni, Galaåi, Moraviåa, Vâræand æi 

Boræ. Instituåional, Operaåiunea este 

coordonatã de Frontex cu sprijinul 

statelor membre, care gãzduiesc 

æi trimit ofiåeri naåionali în Puncte 

Focale. 

Academia de Poliåie „Alexandru 

Ioan Cuza”, prin specialiætii din 

cadrul Catedrei Poliåie de Frontierã, 

pregãtire Schengen æi limbi strãine, 

s-a implicat nemijlocit în organizarea 

evenimentului, prin furnizarea 

unui spaåiu corespunzãtor pentru 

desfãæurarea întâlnirii æi punerea la 

dispoziåie a bazei materiale necesare 

desfãæurãrii activitãåii. 

Întâlnirea a fost prezidatã de 

Barbara Urbanovic, manager de 

proiect pentru Punctele Focale æi 

Adrian Lãzãroaia, analist responsabil 

pentru planificarea, coordonarea æi 

implementarea operaåiunii. Coordonatorii operaåiunii au avut 

o scurtã întrevedere cu rectorul Academiei, chestor de poliåie 

prof. univ. dr. Luca Iamandi; discuåiile, cu acesta, s-au referit la 

contextul instituåional æi perpective operaåionale în cooperarea 

cu Frontex. 

Participanåii la aceastã întâlnire au fost ofiåeri din toate statele 

membre ale Uniunii Europene care au frontierã terestrã externã: 

28 

Jivko Dimitrov - Bulgaria, Velislav Aleksandrov - Bulgaria, Kaisa 

Kunnas - Finlanda, Athina Vangeli - Grecia, Vilija Kneiåienë 

- Lituania, Mantas Struckas - Lituania, Joanna Cwikla-Sztembis 

- Polonia, Anna Holowacz - Polonia, Tiberiu Bociat - România, 

Gabriel Sîrbu - România, 

Gheorghe Ozvat - România, 

Adrian Zosim - România, 

Marcel Holda – Slovacia æi 

Mihai Iosif – România. 

Importanåa activitãåilor 

operaåionale Frontex în 

România este accentuatã 

æi mai mult de perspectiva 

aderãrii la spaåiul Schengen; 

în acest context, având o 

frontierã terestrã cu o lungime 

ce se clasificã pe locul doi în 

topul frontierelor externe ale 

UE æi spaåiului Schengen 

în acelaæi timp, România 

urmeazã sã devinã, în martie 

2011, un avanpost al siguranåei cetãåeanului european. În acest 

sens, extinderea activitãåilor Frontex în România ar însemna 

o coordonare mai elaboratã a eforturilor pe plan european în 

domeniul securitãåii la frontiera externã a UE. 

Aceastã întâlnire a fost prima de aceastã naturã, întâlnire 

menitã sã evidenåieze ameninåãrile la frontierele externe ale 

UE, provocãrile de care se lovesc 

coordonatorii naåionali ai Punctelor 

Focale æi importanåa strategicã a 

acestei operaåiuni. Trebuie menåionat 

cã, printre motivele pentru care 

Operaåiunea Puncte Focale este 

consideratã cea mai importantã 

operaåiune a frontierelor tereste, 

este æi faptul cã acestea acåioneazã 

æi ca un element activ de coordonare 

a tuturor celorlalte rãspunsuri 

operaåionale la frontierele tereste. 

În sensul celor discutate pe 

parcursul întâlnirii, aceste æedinåe 

periodice au un rol strategic, care 

se materializeazã în recomandãri 

adresate managementului æi 

rãspunsuri operaåionale active la 

frontierele externe ale Uniunii 

Europene. Analiza de risc are aici un 

rol coordonator în folosirea resurselor 

æi identificarea vulnerabilitãåilor; 

de aceea, evaluarea analiticã 

a rezultatelor preliminare ale 

operaåiunii au avut un rol concludent 

în timpul întâlnirii. 

Dupã închiderea discuåiilor æi oferirea certificatelor de 

participare activã în cadrul proiectului, toåi participanåii au fost 

invitaåi sã viziteze Palatul Parlamentului, iniåiativã lansatã æi 

susåinutã de cãtre Asociaåia Internaåionalã a Poliåiætilor, Regiunea 

5 – Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”. 


Asist. univ. dr. Sergiu Adrian VASILE 

C o o p e r a r e

Mai aproape de Schengen 

Armonizare legislativã 

Dupã data de 1 ianuarie 2007, datã la care România a 

aderat la Uniunea Europeanã, dreptul la liberã circulaåie al 

cetãåenilor români a primit noi valenåe æi noi garanåii, fiind 

absolut necesarã reevaluarea motivelor care au fundamentat 

adoptarea unor restricåii în anul 2005, prin Legea 248 privind 

regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate. Libera 

circulaåie a persoanelor este unul dintre drepturile fundamentale 

recunoscute cetãåenilor statelor membre ale UE æi este strâns 

legatã de cetãåenia europeanã. Åinând cont de faptul cã, potrivit 

Tratatului privind Funcåionarea Uniunii Europene, orice cetãåean 

al Uniunii are dreptul de liberã circulaåie æi de æedere pe teritoriul 

statelor membre, sub rezerva limitãrilor æi condiåiilor prevãzute 

de tratate, s-a ajuns la concluzia cã anumite dispoziåii din Legea 

248/2005 privind regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în 

strãinãtate nu se mai justificã, având în vedere cã aplicarea lor este 

lipsitã de efecte practice. Ca o consecinåã a celor prezentate mai 

sus, în data de 17 noiembrie a.c., a fost publicatã, în Monitorul 

Oficial al României, Partea I, nr. 767, Legea nr. 206/2010 pentru 

modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaåii 

a cetãåenilor români în strãinãtate. 

Actul normativ abrogã art. 38 lit. a) æi celelalte dispoziåii 

cuprinse în Legea 248/2005 referitoare la restrângerea exercitãrii 

dreptului la liberã circulaåie în strãinãtate pentru cetãåenii români 

returnaåi în baza acordurilor de readmisie æi la suspendarea 

acestui drept ca urmare a nerespectãrii mãsurilor de restrângere 

dispuse cu ocazia returnãrii. 

De asemenea, Legea 206/2010 

dispune încetarea mãsurilor de restrângere 

a dreptului la liberã circulaåie, aflate în 

curs de executare, dispuse împotriva 

cetãåenilor ca urmare a returnãrii în 

baza acordurilor de readmisie, precum æi 

încetarea procedurilor judiciare demarate 

æi nefinalizate încã, referitoare la aceeaæi 

categorie de persoane. 

În aplicarea dispoziåiilor Legii 206/2010, inspectorul general al 

IGPF a emis Dispoziåia nr. 220 din 22 noiembrie a.c., prin care, la 

nivelul Poliåiei de Frontierã Române s-a dispus mãsura de revocare 

a tuturor semnalãrilor stocate în eSIF vizând cetãåenii români aflaåi 

în situaåiile prevãzute de modificarea adusã Legii 248/2005. De 

asemenea, prin aceeaæi dispoziåie, la nivelul tuturor structurilor 

Poliåiei de Frontierã Române, înceteazã toate activitãåile derulate 

de personalul propriu pe linia instituirii mãsurilor de restrângere 

sau suspendare a dreptului la liberã circulaåie, abrogate prin Legea 

206/2010 (amprentare, declaraåii, taloane, implementare în baza 

de date etc.). Pentru semnalãrile stocate în eSIF, având ca obiect 

restrângerea sau suspendarea dreptului la liberã circulaåie pentru 

cetãåenii români returnaåi în baza acordurilor de readmisie, care 

din diferite motive nu au fost æterse, Dispoziåia 220/2010 prevede 

cã acestea nu vor fi aplicate, cetãåenilor români ce fac obiectul 

lor permiåându-se sã-æi continue cãlãtoria fãrã alte formalitãåi în 

plus faåã de controlul de frontierã prevãzut de normele legale în 

vigoare. 

Prin aceastã modificare legislativã, România a fãcut un pas 

important în procesul adaptãrii legislaåiei naåionale în vederea 

aderãrii la Spaåiul Schengen. 

Vali MARIN 

UE intensificã lupta împotriva traficului de persoane 

Conform unui comunicat al Parlamentului 

European, din 30 noiembrie a.c., în fiecare an, sute 

de mii de oameni sunt victime ale traficului cu fiinåe 

umane în UE sau din alte åãri în Uniune. Pentru 

combaterea acestui fenomen, deputaåii europeni de 

la comisiile pentru libertãåi civile æi drepturile femeii 

au susåinut un acord cu statele membre privind mãsuri 

mai dure în combaterea traficului. Scopul acordului 

este crearea unui mediu ostil pentru traficanåi, 

protejarea victimelor æi o prevenire mai riguroasã. 

Raportul parlamentar a fost întocmit de socialista 

suedezã Anna Hedh, de la comisia pentru libertãåi 

civile æi slovaca Edit Bauer, de la Grupul Partidului 

Popular European (Creætin Democrat) æi comisia 

pentru drepturile femeii. 

Doamna Hedh a declarat cã acordul este „mai 

bun decât mi-aæ fi imaginat ... în mare am reuæit sã 

obåinem ameliorãri considerabile în puncte cheie ale directivei: 

am reuæit sã consolidãm protecåia victimelor, cu accent pe 

protecåia copiilor æi am adãugat o perspectivã clarã legatã de 

gen“. 

Doamna Bauer crede cã 

ajutorul æi sprijinul trebuie 

oferit victimelor înainte æi 

dupã procedura legalã, dar æi 

în timpul acesteia, iar acest 

ajutor nu trebuie condiåionat de 

cooperarea victimei în anchetã 

sau proces. 

Textul specificã æi cererea 

ca victimei sã nu i se impunã 

penalitãåi. 

Textul a fost aprobat în 

comisiile pentru libertãåi civile 

æi drepturile femeii cu 51 

de voturi pentru, niciun vot 

împotrivã, nicio abåinere. Noua 

directivã va înlocui regulile actuale ce dateazã din 2002. Statele 

membre vor avea la dispoziåie doi ani pentru a transpune regulile 

în legislaåia naåionalã. 

Conform adresei Direcåiei Generale Financiare nr. 698238/ 

05.11.2010, urmare solicitãrii IGPF, am fost informaåi, sub rezerva 

faptului cã, pânã la acea datã, proiectul OMAI pentru aplicarea 

prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, 

poliåiætilor æi personalului civil din MAI nu a fost aprobat, cã 

potrivit alin.2 al art. 22 din Anexa IV la Legea cadru 330/2009 

privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, 

personalul militar în activitate æi poliåiætii care urmeazã cursuri 

de carierã æi nivel, precum æi alte activitãåi de perfecåionare sau 

formare continuã, beneficiazã de solda lunarã avutã, respectiv 

salariul de încadrare avut la data începerii cursurilor æi de 

celelalte drepturi salariale avute, în condiåiile stabilite prin ordin 

de ordonatorul principal de credite. 

Conform proiectului normelor privind salarizarea personalului 

militar, poliåiætilor æi personalului civil din MAI, prin „celelalte 

drepturi salariale avute” prevãzute la art. 22 alin. 2 din Anexa IV la 

Legea-cadru nr. 330/2009 se înåeleg toate sporurile, indemnizaåiile 

æi alte drepturi de care beneficia personalul la data începerii 

cursurilor, mai puåin cele care se plãtesc în raport de timpul efectiv 

lucrat pe baza unor pontaje întocmite în acest sens, pentru a cãror 

acordare este necesarã prezentarea de adeverinåe eliberate de 

instituåiile de învãåãmânt unde sunt organizate cursurile. 

 


Æ t i r i 

29

MIGRAÅIE 

În data de 17 octombrie a.c., în jurul orei 16.00, poliåiætii 

de frontierã din cadrul SPF Negru – Vodã, IJPF Constanåa, au 

oprit, pe æoseaua care leagã PTF Negru – Vodã de localitatea 

Constanåa, la aproximativ 1 km de localitate, un autoturism marca 

VW Passat, înmatriculat în Bulgaria, în care se aflau trei persoane, 

de cetãåenie bulgarã, cu vârste cuprinse între 20 æi 34 ani. 

Trecând la stabilirea identitãåii acestora, persoanele au devenit 

agitate, fapt ce i-a determinat pe poliåiætii de 

frontierã sã ia legãtura cu lucrãtorul din PTF comun 

Negru-Vodã – Kardam, de pe sensul de intrare în 

åarã, care le-a comunicat faptul cã autoturismul 

marca VW Passat a intrat în åarã, în el aflânduse 

doar æoferul. În urma verificãrii celorlalte 

douã persoane din autoturism, a rezultat faptul 

cã acestea figureazã cu interdicåie de pãrãsire a 

teritoriului R. Bulgaria, intrând pe teritoriul 

României prin trecere ilegalã a frontierei. 

În urma percheziåiei corporale, a fost depistatã, 

asupra uneia din persoanele care trecuse ilegal 

frontiera, o carte de identitate bulgãreascã, care, 

în urma studierii de cãtre formatorii pe falsuri în documente, a 

reieæit cã este falsã, persoana în cauzã fiind, de fapt, cetãåean 

turc, intrat ilegal pe teritoriul Bulgariei, prin trecerea ilegalã a 

frontierei turco-bulgare. 

Persoanele în cauzã au declarat poliåiætilor de frontierã cã au 

plecat din Bulgaria cu intenåia de a ajunge în åãrile din vest, pentru 

a-æi gãsi un loc de muncã æi, întrucât figurau cu interdicåie, au ales 

În weekendul 20-22 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã 

arãdeni au depistat treisprezece persoane care intenåionau sã 

treacã ilegal frontiera de stat a României, pentru a ajunge în 

Spaåiul Schengen, folosind diferite metode. 

Astfel, cinci persoane de origine afro-asiaticã au fost depistate 

la PTF Nãdlac, ascunse într-o autoutilitarã, pentru a intra ilegal 

în Spaåiul Schengen. 

Apoi, opt cetãåeni irakieni æi turci (trei copii æi cinci adulåi) 

au fost depistaåi în zona de competenåã a SPF Vãræand, în timp 

ce încercau sã treacã ilegal frontiera în Ungaria. 

• În data de 21 noiembrie a.c., în jurul orei 06.00, la PTF 

Nãdlac, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul român Mihai 

V., æofer al unui autovehicul înmatriculat în România. Æoferul a 

declarat, la controlul de frontierã, cã transportã lãzi goale æi cã 

merge la piaåã, la 

Szeged - Ungaria. 

30 

Poliåiætii de 

frontierã au 

efectuat un control 

amãnunåit asupra 

mijlocului de 

transport, ocazie 

cu care au gãsit, 

ascunse între lãzi, 

cinci persoane 

sã treacã ilegal frontiera, prin varientarea 

PTF-ului, urmând ca persoana complice 

sã intre legal, prin PTF æi sã le preia, 

continuându-æi itinerariul prestabilit. 

În cauzã, s-a întocmit, împotriva 

sus-numiåilor, dosar penal sub aspectul 

sãvâræirii infracåiunilor de intrare în åarã 

prin trecerea ilegalã a frontierei de stat 

(pentru cele douã persoane), conform 

art. 70 alin.1 din O.U.G. 105/2001, complicitate la intrarea în 

åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, conform art.26 din 

Codul Penal, raportat la art. 70 alin.1 din O.U.G. 105/2001 æi uz 

de fals, pentru cetãåeanul turc, cf art. 291 Cod Penal. 


Alexandru NICOLIN 

de sex masculin, care încercau, în acest mod, sã se sustragã 

controlului de frontierã. În urma verificãrilor, s-a constatat faptul 

cã persoanele au vârste cuprinse între 16 æi 27 ani æi sunt cetãåeni 

din Somalia, Camerun, Afganistan æi Pakistan. 

Cercetãrile sunt continuate de cãtre poliåiætii de frontierã 

arãdeni pentru stabilirea întregii activitãåi infracåionale æi 

identificarea tuturor persoanelor implicate, la finalizarea cazului 

urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun. 

• O zi mai târziu, cu ocazia misiunilor de supraveghere æi 

control a zonei de competenåã, poliåiætii de frontierã din cadrul 

SPF Vãræand, judeåul Arad, au depistat æi reåinut, la o distanåã 

de aproximativ 50 m de frontiera cu Ungaria, pe malul stâng al 

râului Criæul Alb, în vegetaåia de pe malul apei, opt persoane 

(douã de sex feminin æi æase de sex masculin) care încercau sã 

treacã ilegal frontiera, peste câmp, în åara vecinã, ocolind punctul 

de trecere a frontierei. 

Persoanele în cauzã au fost conduse la sediul sectorului, 

pentru efectuarea cercetãrilor. În urma verificãrilor æi din 

declaraåii, a rezultat faptul cã cei opt sunt cetãåeni din Turcia æi 

Irak, au vârste cuprinse între 10 æi 41 ani æi intenåionau sã ajungã 

în Spaåiul Schengen. 

Poliåiætii de frontierã au luat mãsura întreruperii cãlãtoriei celor 

în cauzã æi cercetãrii acestora sub aspectul sãvâræirii infracåiunii 

de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, la finalizarea 

cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun. 

Mihaela LEÆ 

Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã din cadrul 

IJPF Botoæani au reåinut patru cetãåeni 

moldoveni care au trecut ilegal frontiera 

de stat dinspre Moldova spre România, 

cu intenåia de a ajunge în Franåa. 

Duminicã, 28 noiembrie a.c., un 

echipaj format din poliåiæti de frontierã 

de la SPF Stânca, acåionând în cooperare 

cu poliåiæti din cadrul Postului de poliåie 

Mitoc, au oprit, în zona localitãåii de 

frontierã cu acelaæi nume, patru cetãåeni 

care nu-æi justificau prezenåa în zonã. În 

momentul în care au fost reåinuåi, poliåiætii 

au constatat cã cei patru bãrbaåi prezintã 

suspiciuni cã ar fi trecut ilegal frontiera 

de stat dinspre Moldova în România, 

traversând râul Prut. Cei patru cetãåeni 

au fost conduæi la sediul sectorului æi au 

fost demarate cercetãrile. 

Din primele verificãri a reieæit faptul 

cã cele patru persoane nu aveau asupra 

lor documente de identitate sau bagaje, 

declarând cã sunt cetãåeni moldoveni æi 

doreau sã ajungã în Uniunea Europeanã. 

Pe timpul cercetãrilor s-a stabilit cã cei 

patru bãrbaåi, cu vârste între 18 æi 21 

de ani, au trecut ilegal frontiera de stat, 

traversând, într-o barcã, râul Prut, în 

dimineaåa zilei de 28 noiembrie a.c. æi 

æi-au continuat deplasarea pe jos, pânã 

la locul reåinerii. 

Ca urmare a celor constatate, 

cetãåenilor moldoveni li s-a întocmit 

dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii 

de „intrare în România prin trecere ilegalã 

a frontierei de stat”, dosarul urmând 

a fi înaintat Parchetului de pe lângã 

Judecãtoria Sãveni, instanåa competentã 

a soluåiona cauza. Pe durata cercetãrilor, 

cei patru cetãåeni moldoveni au solicitat 

azil în România, motiv pentru care au fost 

predaåi la Centrul de cazare æi proceduri 

pentru solicitanåii de azil Rãdãuåi. 

Minodora RÃCNEA 

În data de 7 decembrie a.c., în jurul 

orei 1.30., o patrulã de la SPF Salonta a 

oprit, la aproximativ 500 de metri faåã 

de linia de frontierã, un grup format din 

patru persoane de sex masculin, care se 

deplasau spre linia de frontierã cu R. 

Ungarã. Bãrbaåii nu au putut prezenta 

poliåiætilor de frontierã niciun document 

æi, pentru faptul cã nu îæi puteau justifica 

prezenåa în zonã, aceætia au fost conduæi 

la sediul sectorului, pentru stabilirea 

identitãåii. 

În baza declaraåiilor persoanelor în 

cauzã æi a verificãrilor efectuate, s-a 

stabilit identitatea celor patru bãrbaåi, doi 

fiind cetãåeni palestinieni æi doi cetãåeni 

din Kosovo, cu vârste cuprinse între 18 æi 

31 de ani. Aceætia au declarat poliåiætilor 

de frontierã cã intenåionau sã treacã ilegal 

frontiera de stat a României cu R.Ungarã, 

pentru cã nu posedau o vizã pentru unul 

din statele Schengen, æi intenåionau sã 

ajungã în Germania. 

Având în vedere cele constatate, 

persoanelor în cauzã, li s-au întocmit 

actele premergãtoare începerii urmãririi 

penale pentru sãvâræirea infracåiunii 

de trecere ilegalã a frontierei de stat a 

României. 

Cãtãlin - Dumitru SIMUÅ 

Doi cetãåeni din comuna Berezeni 

au oprit trei indivizi care au trecut 

ilegal Prutul æi i-au condus la o patrulã 

a Poliåiei de Frontierã. Cu câteva luni în 

urmã, unul dintre binevoitori a fost ajutat 

de poliåiætii de frontierã, dupã ce cãzuse 

în râul Prut, cu tot cu calul æi cãruåa pe 

care o conducea. 

Succesul activitãåilor desfãæurate de 

poliåiætii de frontierã depinde în mare 

mãsurã æi de colaborarea cetãåenilor æi de 

încrederea lor. Acest lucru s-a demonstrat 

din plin la începutul lunii noiembrie, 

când cetãåenii din localitatea Berezeni 

au contribuit semnificativ la depistarea æi 

reåinerea a trei persoane, care au încercat 

sã treacã ilegal frontiera de stat. 

În dimineaåa zilei de miercuri, 3 

noiembrie a.c., la o patrulã din cadrul 

SPF Berezeni, care executa o misiune 

de supraveghere 

în apropierea 

pontonului pentru 

ambarcaåii, s-a 

prezentat Costicã 

Z., din Berezeni, ce 

conducea o cãruåã 

în care se aflau douã 

persoane. Cetãåeanul 

a declarat cã a 

observat cum trei 

persoane au intrat 

ilegal în România 

æi a decis, din spirit 

civic, sã-i predea 

autoritãåilor. A reuæit sã-i convingã sã 

urce în atelaj doar pe doi dintre ei, cel 

de-al treilea fiind predat patrulei câteva 

clipe mai târziu de un alt cetãåean din 

Berezeni, Viorel S., care conducea, de 

asemenea, o cãruåã. 

În urma efectuãrii cercetãrilor, pe 

malul românesc al râului Prut, s-au 

descoperit indicii de trecere ilegalã (mai 

multe urme æi o barcã pneumaticã folositã 

pentru trecerea râului Prut). 

Poliåiætii de frontierã vasluieni au 

constatat cã cei trei sunt Iulian R., de 29 

de ani, Mircea M., de 21 de ani, æi Igor M., 

de 22 de ani, toåi din Chiæinãu, Republica 

Moldova. Celor trei li s-a întocmit dosar 

penal pentru intrare în åarã prin trecerea 

ilegalã a frontierei (faptã prevãzutã æi 

pedepsitã de art. 70, alin 1, din O.U.G. 

105 / 2001 modificatã æi aprobatã prin 

Legea 234 / 2002) urmând a fi prezentaåi 

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Huæi 

cu propunerile legale. 

Costicã Z. este un prieten al poliåitilor 

de frontierã. Prin fapta sa, cetãåeanul a 

declarat cã a dorit sã îi recompenseze 

pe oamenii legii, pentru cã l-au ajutat 

într-un moment dificil. În seara de 27 

aprilie a.c., din cauza surpãrii unei 

poråiuni de teren în zona „Malul 

galben”, Costicã Z., a cãzut în 

râul Prut cu tot cu cãruåa pe care o 

conducea. În ultimele clipe, acesta 

a reuæit sã dezlege calul dar atelajul 

a fost luat de curenåii apei. Poliåiætii 

de frontierã, aflaåi în misiune de 

patrulare cu ambarcaåia din dotare, 

au acåionat prompt, reuæind sã scoatã 

la mal atelajul. 


MIGRAÅ 

AÅI ÅIE 


Æ t i r i 

31

În data de 2 decembrie a.c., în jurul orei 07.45, poliåiætii de 

frontierã din cadrul SPF Oancea, aflaåi în misiune de cercetare 

auto au descoperit, pe DN 26, în dreptul localitãåii de frontierã 

Cavadineæti-Galaåi, trei persoane care se deplasau cãtre Galaåi. 

În urma acåiunii specifice desfãæurate, poliåiætii de frontierã au 

interceptat æi reåinut cele trei persoane care nu aveau documente 

de identitate asupra lor. 

Din declaraåiile celor în cauzã æi în urma verificãrilor efectuate 

a rezultat cã aceætia se numesc C. Andrian, V. Radu æi P. Octavian, 

au vârste cuprinse între 25 æi 32 ani, sunt din Republica Moldova 

æi au traversat râul Prut pe direcåia localitãåii Rogojeni-Galaåi, cu 

ajutorul unei bãrci pneumatice, pe care ulterior au abandonat-o, 

dorind sã ajungã în municipiul Galaåi pentru a-æi gãsi un loc de 

muncã. 

Ofiåerii din cadrul IJPF Galaåi au întocmit persoanelor în cauzã 

dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã 

prin trecerea ilegalã a frontierei de stat. 

Oana GALU 

MIGRAÅIE 

În data de 13 noiembrie a.c. în jurul orei 20.00 la PTF 

Boræ s-a efectuat controlul la ieæirea din åarã la cãlãtorii dintr-un 

autocar; printre aceætia, un bãrbat a prezentat pentru controlul 

de frontierã o carte de identitate italianã. 

Poliåistul de frontierã care a efectuat controlul a constatat 

faptul cã documentul în cauzã nu îndeplineæte condiåiile de 

formã æi fond ale unuia autentic, fapt pentru care persoana a 

fost condusã la sediul sectorului. Aici, din declaraåiile persoanei 

în cauzã æi din verificãrile efectuate, s-a stabilit faptul cã este 

cetãåean albanez. 

Bãrbatul a declarat faptul cã a intrat în România în cursul 

acestei luni, în baza vizei româneæti, pe care a obåinut-o la 

Ambasada României la Tirana, cu o valabilitate de æase luni. 

Cartea de identitate italianã falsã, în care era aplicatã fotografia 

sa, a obåinut-o de la un cetãåean marocan, în schimbul sumei de 

200 euro, în cursul anului 2008, când se afla pe teritoriul Italiei. 

Acesta a recurs la aceastã metodã deoarece a fost expulzat din 

Italia, pentru æedere ilegalã, æi dorea sã ajungã în Italia, pentru a 

munci ,,la negru”. 

Celui în cauzã i s-a întocmit lucrarea penalã pentru tentativã 

de trecere ilegalã a frontierei, complicitate la fals material în 

înscrisuri oficiale æi fals privind identitatea. 

32 

Poliåiætii de frontierã timiæeni au depistat, în apropierea 

frontierei cu Ungaria, 11 cetãåeni iranieni, care încercau 

sã iasã ilegal din România sprijiniåi de un cetãåean român, 

pentru a doua oarã în decurs de trei sãptamâni. 

În data de 7 noiembrie a.c., în jurul orei 23.30, poliåiætii 

de frontierã din cadrul SPF Sânnicolau Mare, judeåul Timiæ, 

executând o misiune specificã în zona de competenåã, au 

observat, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, 

la aproximativ 500 metri de frontiera româno-maghiarã, la 

vest de localitatea Cenad, un grup format din mai multe 

persoane, care se îndrepta pe jos, peste câmp, spre teritoriul 

statului maghiar. 

Ca urmare a faptului cã persoanele nu îæi justificau 

În data de 23 noiembrie a.c. poliåiætii de frontierã de la 

PTF Episcopia Bihor au descoperit, în trenul rapid care circulã 

pe ruta Cluj Napoca - Budapesta, un bãrbat ce s-a legitimat cu 

un carnet de student eliberat de cãtre o instituåie de învãåãmânt 

din Ungaria. 

Având în vedere faptul cã documentul prezentat la control nu 

reprezintã un act oficial pentru trecerea frontierei, iar persoana 

prezentatã la control era alta faåã de cea din fotografie, persoana 

în cauzã a fost condusã la sediul SPF Boræ, pentru cercetãri. 

În urma audierii persoanei, precum æi din verificãrile efectuate, 

s-a constatat faptul cã persoana prezentatã la control se numeæte 

N.D.E., este cetãåean nigerian æi a intrat în România legal în baza 

vizei româneæti eliberatã de Ambasada României din Nigeria. 

Bãrbatul a declarat poliåiætilor de frontierã cã a încercat sã iasã din 

România prin aceasta ,,metodã” deoarece intenåiona sã ajungã în 

Ungaria æi nu poseda vizã pentru a intra în Spaåiul Schengen. 

Având în vedere cele constatate, persoanei în cauzã i-au 

fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãrii penale sub 

aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a 

frontierei de stat æi fals privind identitatea. 


Cãtãlin- Dumitru SIMUÅ 

prezenåa în zonã la acea orã, poliåiætii de frontierã au declanæat 

o acåiune specificã pentru reåinerea æi conducerea acestora la 

sediul sectorului PF, pentru cercetãri. 

Din primele verificãri s-a stabilit cã este vorba despre 

unsprezece cetãåeni iranieni (æase adulåi æi cinci copii), cu vârste 

cuprinse între 6 æi 30 de ani æi de cetãåeanul român Liviu D., în 

vârstã de 41 ani, domiciliat pe raza judeåului Caraæ-Severin. 

Totodatã, poliåiætii de frontierã timiæeni au mai reåinut doi 

bãrbaåi, Daniel B., în vârstã de 37 ani, æi Viorel S., în vârstã 

de 41 ani, ambii din judeåul Caraæ-Severin, care aveau rol de 

transportatori în acest caz. 

În urma cercetãrilor s-a stabilit cã zece dintre migranåi au mai 

încercat sã treacã ilegal frontiera în Ungaria, pentru a ajunge în 

Germania în urmã cu trei sãptãmâni, atunci fiind cãlãuziåi de 

acelaæi cetãåean român, Liviu D. 

La acea datã, împotriva migranåilor æi a cãlãuzei a fost dispusã 

începerea urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de 

tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, respective trafic de 

migranåi, instanåa de judecatã dispunând cercetarea acestora în 

stare de libertate. 

Având în vedere cele constatate, æi de aceastã datã persoanelor 

în cauzã le-au fost întocmite actele premergãtoare începerii 

urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã 

de trecere ilegalã a frontierei de stat, iar cetãåenii români sunt 

cercetaåi pentru trafic de migranåi. 

Totodatã, cercetãrile sunt continuate în vederea stabilirii 

întregii activitãåi infracåionale, la finalizare, urmând a fi luate 

mãsurile legale ce se impun. 

Ciprian GAIC 

Æ t i r i

NOTÃ DE CONSTATARE 

Paæaport românesc, model 2001 

I. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ 

1. Fila informatizatã. 

Serviciului Expertiza Documentelor 

de Cãlãtorie æi Criminalisticã din IGPF 

DOCUMENT SPECIMEN 

FILA INFORMATIZATÃ 

2. Zonã mãritã de pe fotografia 

titularului. 

DOCUMENT 

SPECIMEN 

IMPRIMARE INKJET 

DOCUMENT ÎN LITIGIU 

FILA INFORMATIZATÃ 

3. Zonã mãritã de pe fotografia 

titularului. 

DOCUMENT 

SPECIMEN 


DOCUMENT ÎN 

LITIGIU 

IMPRIMARE LASER 

DOCUMENT ÎN 

LITIGIU 

IMPRIMARE LASER 


C r i m i n a l i s t i c ã 

33

4. Zonã mãritã din partea inferioarã a fotografiei titularului. 

1 

1 

2 

2 


PCT. 1 - imprimare inkjet 

PCT. 2 - microtext format prin 

repetarea cuvântului „ROMÂNIA” 

imprimat offset 


PCT. 1 - imprimare laser 

PCT. 2 - microtext ilizibil 

II. COLANT INCLUDERE MINOR 

5. Vizualizarea paginii nr. 3 din paæaport, pe care este aplicat un colant de 

includere minor. 


COLANT INCLUDERE MINOR 


COLANT INCLUDERE MINOR 

34 


C r i m i n a l i s t i c ã

7. Vizualizarea unei zone mãrite de pe colantul de includere minor, care 

evidenåiazã modul de imprimare a desenului de fond æi a stemei României. 


DESENUL DE FOND ÆI STEMA 

ROMÂNIEI DE PE COLANT 

SUNT IMPRIMATE OFFSET 


DESENUL DE FOND ÆI STEMA 

ROMÂNIEI DE PE COLANT SUNT 

IMPRIMATE INKJET 

7. Vizualizarea unei zone mãrite de pe fotografia titularului colantului 

includere minor care evidenåiazã modul de imprimare a acesteia. 


(COLANT) 

FOTOGRAFIA ESTE IMPRIMATÃ 

PRIN TEHNICÃ INKJET 

DOCUMENT ÎN LITIGIU (COLANT) 

FOTOGRAFIA ESTE IMPRIMATÃ 

CU JET DE CERNEALÃ CU O 

AMPRENTÃ DIFERITÃ DE CEA INIÅIALÃ 

LA DOCUMENTUL SPECIMEN 


C r i m i n a l i s t i c ã 

35

8. Vizualizarea unei zone mãrite din colåul dreapta sus al colantului care 

evidenåiazã un Element Optic Variabil - OVI. 

DOCUMENT SPECIMEN (COLANT) 

ELEMENT OPTIC VARIABIL 

REALIZAT CU CERNEALÃ 

METALIZATÃ 

III. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE 

9. Colant includere minor. 


(COLANT) 

OVI - CONTRAFACERE PRIN 



COLANT SPECIMEN 

IMPRESIUNI FLUORESCENTE: 

Fibre; Înscrisul „ROMÂNIA”; 

Planæete; Seria colantului reacåioneazã 


CONTRAFACERE COLANT 

nu reacåioneazã sub acest 

spectru de luminã 

CONCLUZIE 

- paæaportul este falsificat prin inlocuirea fotografiei; 

- la pagina 3 este aplicat, de cãtre o persoanã neautorizatã, un colant de 

includere minor - contrafãcut (fals total) 

36 


C r i m i n a l i s t i c ã

Conducerea Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne, din Consiliul Europei, a invitat, în data de 2 decembrie a.c., 

în cadrul unei întâlniri de la Bruxelles, statele membre sã ia mãsuri pentru prevenirea æi combaterea traficului 

cu maæini furate. 

Luând în considerare activitatea organizaåiilor criminale, bine organizate, care au cunoætinåele æi aptitudinile 

necesare la dispoziåia lor pentru a crea documentele æi numerele de identificare al vehiculului furat, iar apoi sã-l 

vândã, precum æi faptul cã, deæi rata criminalitãåii a scãzut în mod semnificativ între anii 2003-2007, totuæi, un 

numãr mare de vehicule (768.994) sunt încã furate în Uniunea Europeanã. De asemenea, rata de recuperare s-a 

diminuat de la 70%, în 2006, la 50%, în 2008, lucru care poate fi vãzut ca un rezultat al activitãåilor acestor 

grupuri criminale bine organizate. Mai amintim aici cã profitul estimat al grupãrilor criminale a ajuns la 3,86 

miliarde de euro, pentru 2008, iar costul real, în funcåie de sectorul european de asigurãri, ajunge la 15 miliarde 

de euro/an (în anul 2008 profitul mediu pentru un autovehicul furat era de 10.000 de euro, iar în acelaæi an nu 

au fost recuperate 386.162 autovehicule furate). 

În dimineaåa de joi, 25 noiembrie a.c., în jurul orei 8.30, pe 

sensul de ieæire din åarã al PTF Albiåa s-a prezentat, la volanul unui 

microbuz Mercedes Sprinter, înmatriculat în Bulgaria, cetãåeanul 

român Iurie R., de 41 ani, care era însoåit de cetãåeanul bulgar 

Ivan I., de 41 ani. Conform actelor prezentate, proprietarul 

mijlocului de transport era cetãåeanul bulgar, care a prezentat æi 

o procurã notarialã prin care îi dã dreptul prietenului român sã 

conducã autovehiculul. 

 


La controlul 

specific, având 

suspiciuni cu privire 

la provenienåa 

autovehiculului, 

poliåiætii de frontierã 

au efectuat un 

control suplimentar, 

constatând cã maæina 

figura în bazele de 

date ale Interpol 

ca fiind furatã din 

Italia. Cetãåeanul 

bulgar a declarat cã a 

cumpãrat microbuzul 

de la o societate 

comercialã din Italia, 

l-a înmatriculat în 

Bulgaria æi intenåiona 

sã-l vândã în 

Republica Moldova. 

În aceastã cauzã 

s-a întocmit dosar 

penal pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt calificat 

(art. 26 raportat la art. 208, 209 C.P.), ce urmeazã a fi înaintat 

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Huæi cu propunerile legale. 

Autovehiculul, în valoare de 10.535 lei, a fost indisponibilizat în 

parcul auto al IJPF Vaslui. Cercetãrile continuã pentru stabilirea 

tuturor condiåiilor care au dus la comiterea faptei. 


În data de 25 noiembrie a.c., în jurul orelor 08.00, în PTF 

Galaåi-Rutier s-a prezentat pentru a ieæi din România un cetãåean 

bulgar, V. Vesko Hristov, în vârstã de 44 ani, care conducea un 

autocamion marca „DAF”, înmatriculat în Bulgaria. 

Bãrbatul se afla în tranzit, venea din Turcia æi se îndrepta cãtre 

Federaåia Rusã, 

fiind încãrcat 

cu legume æi 

fructe. Poliåiætii 

de frontierã au 

avut suspiciuni 

cu privire la 

provenienåa 

capului tractor 

æi asupra 

proprietarului 

autovehiculului 

menåionat æi au 

efectuat verificãri 

suplimentare 

prin INTERPOL, 

stabilind faptul 

cã autocamionul, 

(cap tractor) marca 

„DAF”, figureazã 

ca fiind furat din 

Olanda, din luna 

septembrie 2010. 

Autovehiculul, 

în valoare de 

150.350 lei, a fost 

indisponibilizat 

la sediul IJPF 

Galaåi pentru continuarea cercetãrilor, iar lui V. Vesko 

Hristov i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii 

infracåiunii de furt, faptã prevãzutã æi pedepsitã de legislaåia 

în vigoare. 

Marcel ANTOHE 

În dimineaåa de luni, 15 noiembrie a.c., pe sensul de 

ieæire din åarã al PTF Albiåa s-a prezentat Mihai S., de 56 

ani, din localitatea Iaæi, care conducea un cap tractor Iveco 

Stralis, înmatriculat în judeåul Iaæi. Având suspiciuni asupra 

provenienåei autovehiculului, poliåiætii de frontierã vasluieni 

au efectuat un control amãnunåit, constatând cã maæina este 

datã în urmãrire prin Interpol. Autovehiculul era semnalat ca 

fiind furat din Letonia, din data de 5 noiembrie 2010. 

Æoferul a declarat cã nu ætia cã autovehiculul este furat, el 

fiind doar angajatul unei firme de transport internaåional. 

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit æoferului dosar penal 

pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt calificat 

(art. 26 rap. la art. 208 æi 209 din C. Pen.), iar autocamionul, 

în valoare de 128.500 lei, a fost indisponibilizat în parcul 

auto al IJPF Vaslui. Dosarul penal a fost înaintat Parchetului 

de pe lângã Judecãtoria Huæi, cu propunerile legale. 


Autovehicule furate 

Æ t i r i 37

În data de 16 

noiembrie a.c., în 

cadrul unei acåiuni 

pe linia prevenirii æi 

combaterii traficului 

internaåional 

cu autoturisme 

furate, în zona de 

responsabilitate a 

Grupului de Nave 

Mangalia, poliåiætii de 

frontierã constãnåeni 

au oprit în trafic, la 

ieæirea din localitatea 


În ziua de 3 decembrie, pe sensul de ieæire din åarã al PTF 

Albiåa s-a prezentat Dumitru B., de 44 ani, din raionul Nisporeni, 

Republica Moldova, care conducea un autoturism Mercedes 

E200, înmatriculat în România. 

La controlul specific, având suspiciuni cu privire la provenienåa 

autoturismului, poliåiætii de frontierã vasluieni au efectuat verificãri 

suplimentare, constatând cã maæina figureazã ca fiind furatã din 

Italia. Cetãåenul moldovean a declarat cã a cumpãrat autoturismul 

cu câteva zile în urmã, de la un cetãåean român, æi nu ætia cã 

este furat. 

• În ziua de 3 noiembrie 

a.c., ora 18.00, la controlul 

pentru trecerea frontierei în 

PTF Sculeni, s-a prezentat 

Mihai S., în vârstã de 46 

ani, cu cetãåenie românã æi 

moldoveneascã, conducând 

un autocamion marca Iveco 

Magirus, înmatriculat în 

Germania, de culoare albã, 

ce tracta o platformã, având 

numere de înmatriculare 

38 

Republica Moldova, 

pe care era ancorat un 

utilaj. 

La controlul de 

frontierã, existând 

suspiciuni, poliåiætii de frontierã ieæeni au trecut la efectuarea 

unui control amãnunåit specific. Din verificãrile efectuate 

a rezultat cã autovehiculul figureazã ca fiind furat din 

Germania. 

Bãrbatul a declarat cã, la propunerea unui prieten, s-a 

deplasat în Italia, de unde a preluat autocamionul, pe care 

trebuia sã-l conducã pânã în Republica Moldova. Acesta 

a mai adãugat cã nu a avut cunoætinåã despre faptul cã 

autocamionul este declarat furat. 

Poliåiætii de frontierã au întocmit celui în cauzã lucrare 

penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt, urmând a fi 

prezentatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Iaæi, în vederea 

luãrii mãsurilor legale. Autocamionul, în valoare de 70.000 

euro a fost indisponibilizat la sediul Punctului de Trecere a 

Frontierei Sculeni în vederea continuãrii cercetãrilor. 

• În ziua de 7 decembrie a.c., ora 11.00, în PTF Sculeni 

la controlul pentru trecerea frontierei, pe sensul de intrare 

în åarã, s-a prezentat Ghenadie C., în vârstã de 38 ani, cu 

cetãåenie moldoveneascã, conducând un microbuz marca 

Citroen Jumper, înmatriculat în Republica Moldova, de 

culoare albã. 

În urma verificãrilor specifice efectuate în bazele de 

date S.I.S., poliåiætii de frontierã au constatat cã autoritãåile 

spaniole au emis o alertã pentru autoturismul în cauzã, fiind 

cãutat în vederea confiscãrii. 

Bãrbatul a declarat cã, în data de 25 noiembrie a.c., a 

achiziåionat autovehiculul de la un cetãåean moldovean, 

plãtind pentru acesta suma de 9.000 euro. Acesta a mai 

Mangalia, un autoturism marca Audi Q7, cu numere de 

înmatriculare din Belgia. Autoturismul era condus de o 

persoanã de sex feminin, B.E., în vârstã de 27 ani, din 

Mangalia. În urma verificãrilor efectuate în bazele de date 

a rezultat faptul cã autoturismul în cauzã este reclamat ca 

fiind furat din Bulgaria, din data de 29 octombrie a.c. 

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit conducãtoarei 

auto lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor 

de complicitate la furt æi punere în circulaåie pe 

drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de 

înmatriculare, iar autoturismul în cauzã, cu o valoare de 

aproximativ 70.000 de euro, a fost indisponibilizat la sediul 

Grupului de Nave Mangalia. 

Biroul de Presã din cadrul IGPF 

Poliåiætii de frontierã au întocmit æoferului dosar penal, pentru 

sãvâræirea infracåiunii de furt calificat (art. 208, 209 C.P.), care 

urmeazã a fi înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Huæi 

cu propunerile legale. Autoturismul, în valoare de 15.500 lei, 

a fost indisponibilizat în parcul auto al IJPF Vaslui. Se continuã 

cercetãrile pentru identificarea tuturor persoanelor implicate æi 

condiåiilor care au dus la comiterea faptei. 



adãugat cã nu avea cunoætinåã despre faptul cã microbuzul figura 

ca fiind declarat furat. 

Poliåiætii de frontierã au întocmit celui în cauzã lucrare penalã 

sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt, urmând a fi prezentat 

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Iaæi, în vederea luãrii 

masurilor legale. Microbuzul, în valoare de 40.640,67 lei (9.450 

euro), a fost indisponibilizat la sediul PTF Sculeni în vederea 

continuãrii cercetãrilor. 

• Câteva ore mai târziu s-a prezentat la controlul de frontierã, 

în acelaæ punct, pentru a ieæi din România, cetãåeanul italian 

Claudio C., în vârstã de 57 ani, conducând autoturismul marca 

Mercedes Benz, de culoare albastru închis, înmatriculat în 

Italia. 

La controlul de frontierã, în urma verificãrilor specifice 

efectuate în bazele de date S.I.S., poliåiætii de frontierã au constatat 

cã autoritãåile italiene au emis o alertã pentru autoturismul în 

cauzã, fiind cãutat în vederea confiscãrii. Ca urmare a celor 

constatate, echipa de control a efectuat un control 

amãnunåit, ocazie cu care a descoperit, întrun 

locaæ al cotierei de la bancheta din 

spate, un pistol cu bile de cauciuc marca 

Walther P.P., încãrcat, precum æi un 

încãrcãtor metalic de culoare neagrã, cu 

7 cartuæe de metal, prevãzute cu bile de 

cauciuc. 

Poliåiætii de frontierã au întocmit celui 

în cauzã lucrare penalã pentru tentativã 

la infracåiunea 

de „contrabandã 

calificatã”, urmând 

a fi prezentatã 

Parchetului de pe 

lângã Judecãtoria 

Iaæi. Pistolul 

æi muniåia au 

fost ridicate de 

cãtre inspectorii 

vamali æi predate 

poliåiætilor de 

frontierã, iar autovehiculul, în valoare de 30.184,59 lei (7.020 

euro) a fost indisponibilizat la sediul PTF Sculeni în vederea 

continuãrii cercetãrilor. 

În cele douã cazuri cercetãrile continuã pentru stabilirea 

întregii arii infracåionale. 


Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã maramureæeni, în cooperare cu 

lucrãtorii Gãrzii Financiare – Secåia Judeåeanã Arad, au depistat 

æi indisponibilizat æase utilaje de mare tonaj, în valoare totalã de 

peste 460.000 de euro, declarate ca fiind furate din Occident. 

În numai douã zile, în baza datelor æi informaåiilor deåinute 

la nivelul IJPF Maramureæ, poliåiæti de frontierã, în cooperare cu 

lucrãtori ai Gãrzii Financiare – Secåia Judeåeanã Arad, în baza 

delegãrii procurorului DIICOT - Structura Centralã Bucureæti, au 

organizat mai multe acåiuni pe raza municipiului Arad, în vederea 

descoperirii unor utilaje suspecte a fi furate din åãri ale Uniunii 

Europene. 

Astfel, în data de 16 noiembrie a.c., echipa mixtã a identificat, 

pe raza localitãåii Nadab, judeåul Arad, un tractor, în valoare de 

peste 90.000 euro, despre care se deåineau date æi informaåii cã 

este declarat ca fiind furat din strãinãtate. 

La controlul efectuat, s-a constatat cã utilajul are seria æasiului 

falsificatã, iar proprietarul acestuia, Cornel M., în vârstã de 47 

ani, din localitatea Arad, nu a putut prezenta niciun document 

de provenienåã al vehiculului, declarând cã 

a cumpãrat tractorul de la un cetãåean strãin, 

fãrã a-i fi înmânate documentele acestuia. 

În ziua urmãtoare, poliåiætii de frontierã 

æi comisarii Gãrzii Financiare au identificat, 

pe raza localitãåilor Satu Nou æi Vânãtori, din 

judeåul Arad, alte cinci utilaje de mare tonaj 

(tractoare), în valoare de peste 370.000 euro, 

despre care se deåineau date æi informaåii cã 

sunt declarate furate din strãinãtate. 

La controalele efectuate la sediile firmelor 

suspecåilor s-a constatat cã utilajele aveau seria 

æasiului repoansonate, iar proprietarii acestora, 

• În dimineaåa zilei de 26 octombrie a.c., la PTF Cenad s-a 

prezentat, pentru a ieæi din România, Gicã S., în vârstã de 44 ani, 

din judeåul Teleorman. Bãrbatul conducea un autoturism de teren 

Audi Q7, având ataæate plãcuåe de înmatriculare româneæti. 

Cu ocazia efectuãrii formalitãåilor de frontierã, lucrãtorii noætri 

au constatat cã talonul maæinii este expirat din luna mai 2009. 

Poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri suplimentare, mai ales 

cã æoferul nu a putut prezenta 

alte documente din care sã 

rezulte faptul cã autoturismul este 

înmatriculat. Astfel, s-a stabilit cã 

maæina cu respectivul numãr de 

înmatriculare nu figureazã ca 

înmatriculatã în România. 

În cauzã a fost întocmitã 

lucrare penalã sub aspectul 

sãvâræirii infracåiunilor de 

conducere pe drumurile publice 

În data de 18 noiembrie a.c., în jurul orelor 14.00, în urma 

unei acåiuni specifice pe linia combaterii traficului cu autoturisme 

furate, lucrãtori din cadrul SPF Galaåi au oprit, pe o stradã din 

municipiul Galaåi, un autoturism marca „Isuzu”, înmatriculat în 

Italia, despre care existau informaåii cã ar fi furat. 

Autoturismul, condus de G. Nicolae, în vârstã de 42 ani, a 

fost adus la sediul IJPF Galaåi în vederea continuãrii cercetãrilor. 

Fiind efectuate verificãri suplimentare prin INTERPOL, s-a stabilit 

faptul cã autoturismul, fabricat în anul 2009, figureazã ca fiind 

furat din Italia, în luna martie 2010. G. Nicolae a declarat cã 

autoturismul a fost cumpãrat de cãtre fiul sãu, în urmã cu patru 

luni, din Italia, urmând ca, ulterior, sã primeascã æi actul de 

vânzare-cumpãrare. 

Autoturismul, în valoare de 133.000 lei, a fost indisponibilizat 

la sediul IJPF Galaåi pentru continuarea cercetãrilor, iar lui G. 

Nicolae i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii 

infracåiunii de complicitate la furt, faptã prevãzutã æi pedepsitã 

de legislaåia în vigoare. 

Pânã la acest caz, de la începutul acestui an, poliåiætii 

de frontierã gãlãåeni au descoperit, în Punctele de Trecere 

Ioan S., Irina S., Ioan H., 

toåi din localitatea Arad, 

nu posedau niciun 

document de provenienåã, 

declarând cã au cumpãrat 

utilajele de la niæte 

cetãåeni strãini, cu sume 

cuprinse între 10.000 æi 

13.000 de euro. 

În urma cercetãrilor 

æi verificãrilor efectuate, 

s-a stabilit cã utilajele în 

cauzã au fost furate din 

Italia æi comercializate în 

România, de cãtre membrii unei grupãri infracåionale, formatã 

din cetãåeni români si strãini. 

Utilajele, mãrcile „Lamborghini” (2), „New Holland”, 

„Landini REX”, „Jhon Deere” æi „Mccormik TTX”, toate având 

an de fabricaåie 2009, în valoare totalã de peste 460.000 euro, 

au fost indisponibilizate pânã la finalizarea 

cercetãrilor. 

Celor patru persoane li s-au întocmit 

dosare penale sub aspectul sãvâræirii 

infracåiunii de complicitate la furt, faptã 

prevãzutã æi pedepsitã de art.208, raportat la 

art.26, din Codul Penal. 

Cercetãrile sunt continuate de cãtre 

procurorul DIICOT - Structura Centralã 

Bucureæti æi lucrãtori din cadrul IJPF 

Maramureæ delegaåi de cãtre acesta, în 

vederea documentãrii întregii activitãåi 

infracåionale. (Ioana DUDAS) 

a unui autoturism cu numere false æi neînmatriculat, urmând ca 

la finalizare sã fie dispuse mãsurile legale care se impun. 

• În dimineaåa zilei de 26 octombrie a.c., la PTF Moraviåa s-a 

prezentat, pentru a ieæi din România, Costel H., în vârstã de 40 

ani, din judeåul Caraæ-Severin. Bãrbatul conducea un autoturism 

VW Jetta, înmatriculat în Grecia. 

În timpul controlului de frontierã, lucrãtorii noætri i-au 

solicitat conducãtorului auto æi permisul de conducere, cu 

aceastã ocazie constatând cã documentul este fals. 

Cu ocazia cercetãrilor, bãrbatul a declarat cã a obåinut 

permisul de conducere fals cu ajutorul unui prieten, dupã 

ce a susåinut de mai multe ori examenul pentru obåinerea 

unui astfel de act, dar nu l-a promovat. 

În cauzã a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul 

sãvâræirii infracåiunilor de uz de fals, complicitate la fals 

material în înscrisuri oficiale æi conducere pe drumurile 

publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu 

posedã permis de conducere. (Ciprian GAIC) 

a Frontierei Galaåi-Rutier æi Oancea sau în municipiul 

Galaåi, 17 autovehicule (diferite mãrci: Mercedes 220, 

Audi A3, Toyota, BMW X6, Porche Cayenne, DAF, 

Iveco,Volkswagen), care figurau ca fiind furate din diferite 

åãri. Cele mai multe provin din Italia æi din Germania, dar 

æi din Lituania, Polonia sau Japonia. Ca o particularitate, 

în acest an au fost descoperite ca fiind furate din Lituania, 

Polonia æi Germania æase autovehicule de mare tonaj - patru 

capuri tractor æi douã semiremorci. (Marcel ANTOHE) 



Æ t i r i 

39

Contrabandã cu åigãri 

La începutul lunii noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã 

maramureæeni au obåinut date æi informaåii cu privire la constituirea 

unui grup infracåional organizat, axat pe contrabanda cu åigãri de 

provenienåã ucraineanã, ce acåiona în zona alpinã a sectorului 

de responsabilitate Poienile de Sub Munte. 

În vederea destructurãrii acestei grupãri, poliåiætii de frontierã au 

desfãæurat, începând cu seara zilei de 25 noiembrie a.c., o amplã 

operaåiune în masivul Bârsãnescu, din Munåii Maramureæului, aflat 

în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina. 

Astfel, în noaptea de 25/26 noiembrie a.c. æi în cursul zilei 

de 27 noiembrie, au fost reåinuåi 

toåi cei patru membrii ai grupãrii 

infracåionale, identificaåi în 

persoana numiåilor S.S., de 40 ani, 

liderul grupãrii, M.N., de 34 ani, 

D.C., de 24 ani æi N.M., de 20 ani, 

toåi din localitatea Poienile de Sub 

Munte, judeåul Maramureæ. 

Cei patru, sub pretextul 

desfãæurãrii unor activitãåi forestiere 

în zona muntoasã din apropierea 

frontierei de stat, au introdus, ilegal, 

în åarã 31 baxuri cu åigãri, respectiv 15.269 pachete cu åigãri, de 

provenienåã ucraineanã, marca Viceroy. 

Acåiunea de contrabandã a avut loc la o altitudine de peste 

1.600 metri, iar pentru reåinerea tuturor membrilor grupãrii, în 

dimineaåa zilei de 26 noiembrie, a fost folosit æi un elicopter, 

aparåinând Inspectoratului General de Aviaåie al MAI. 

Deoarece doi dintre contrabandiætii surprinæi la faåa locului nu 

s-au supus somaåiilor prin voce, poliåiætii de frontierã au folosit 

armamentul din dotare, fiind trase cinci focuri de avertisment în 

În baza unor date æi informaåii deåinute la nivelul IJPF 

Maramureæ, cu privire la implicarea unor persoane în activitãåi 

de contrabandã cu åigãri, de provenienåã ucraineanã, în data de 

29 octombrie a.c. a fost desfãæuratã o acåiune specificã pe linia 

combaterii acestui fenomen, în zona de 

competenåã. 

Pe timpul acåiunii, poliåiætii de 

frontierã au observat, în imediata 

apropiere a frontierei de stat, în 

masivul Pop Ivan, la aproximativ 

1.700 m. altitudine, un grup de 

persoane în timp ce transporta, 

dinspre linia de frontierã, spre interior, 

mai multe colete voluminoase, pe 

care le-au încãrcat într-un camion. 

40 

În data de 2 decembrie a.c., acåionând în baza unor 

informaåii, poliåiætii de frontierã maramureæeni au destructurat 

o grupare infracåionalã axatã pe contrabandã cu åigãri 

de provenienåã sârbeascã, care acåiona pe raza judeåelor 

Maramureæ æi Timiæ. 

plan vertical. 

În cauzã, a fost întocmit dosar 

penal pentru sãvâræirea infracåiunii de 

constituire a unui grup infracåional 

organizat ori aderarea sau sprijinirea 

sub orice formã a unui astfel de grup æi 

complicitate la contrabandã. 

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 131.000 lei, 

a fost ridicatã în vederea confiscãrii. De asemenea, au fost 

indisponibilizate douã autoturisme de teren, iar procurorul 

DIICOT din cadrul Biroului Teritorial Maramureæ, împreunã 

cu poliåiætii de frontierã, anume delegaåi, desfãæoarã activitãåi 

specifice în vederea documentãrii întregii activitãåi infracåionale 

æi luarea mãsurilor legale. 

În acel moment, lucrãtorii IJPF Maramureæ au acåionat pentru 

prinderea în flagrant a contrabandiætilor, fiind reåinute patru 

persoane. Acestea au fost identificate, ulterior, ca fiind Florin L., 

Vasile C., Ioan L. æi Ætefan C., din localitatea Repedea. 

În urma inventarierii celor 68 de colete, 

a rezultat cantitatea de 33.962 pachete åigãri 

de provenienåã ucraineanã, în valoare de 

aproximativ 290.000 lei. 

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit, celor 

patru bãrbaåi, dosar penal pentru sãvâræirea 

infracåiunii de contrabandã, iar întreaga cantitate 

de åigãri a fost ridicatã, în vederea confiscãrii. 

Cercetãrile continuã în vederea probãrii 

întregii activitãåi infracåionale æi luãrii mãsurilor 

legale ce se impun. 

Astfel, lucrãtori anume delegaåi, din cadrul IJPF Maramureæ, 

împreunã cu poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Timiæ, sub 

coordonarea directã a procurorului DIICOT – Serviciul Teritorial 

Timiæoara, au organizat o acåiune de prindere în flagrant a doi 

contrabandiæti, în timp ce încercau sã comercializeze, pe raza 

localitãåii Deta, jud. Timiæ, cantitatea de 23 baxuri åigãri (11.450 

pachete) de provenienåã sârbeascã, în valoare de peste 98.000 

lei. 

Cei doi bãrbaåi au fost reåinuåi æi identificaåi ca fiind V. S., 

în vârstã de 43 ani, din localitatea Moraviåa æi C. N., de 22 ani, 

din municipiul Timiæoara. 

În momentul reåinerii, V. S. avea asupra lui suma de 2.910 

euro æi 200 dinari sârbeæti. 

În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii 

infracåiunilor de iniåierea sau constituirea ori aderarea la un 

grup infracåional organizat, în vederea sãvâræirii de infracåiuni 

æi contrabandã. 

Întreaga cantitate de åigãri, precum æi suma de bani au fost 

ridicate în vederea confiscãrii. 

În prezent, procurorul DIICOT æi poliåiæti de frontierã 

delegaåi desfãæoarã activitãåi specifice în vederea identificãrii 

tuturor persoanelor implicate æi a documentãrii întregii activitãåi 

infracåionale. 

Paginã realizatã de Radu LUNGU 


Æ t i r i

În dupã-amiaza zilei de 7 noiembrie a.c., la PTF Sculeni, 

s-a prezentat, pentru a intra în åarã, la volanul unui microbuz, 

cetãåeanul ucrainean V.T., în vârstã de 37 ani. În baza analizei de 

risc, efectuatã de poliåiætii de frontierã, s-a procedat la efectuarea 

controlului amãnunåit asupra microbuzului, de cãtre echipa 

formatã din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali. 

În urma acestui control, au fost descoperite, ascunse 

æi nedeclarate, într-un locaæ special amenajat în plafonul 

autoturismului, cantitatea de 2.819 pachete åigãri, de provenienåã 

Ucraina, mãrcile „Classic Blue” æi „Classic Red”, în valoare totalã 

de 12.102 lei. 

Inspectorii vamali au dispus ridicarea åigãrilor, în 

vederea confiscãrii, sancåionarea numitului V.T. cu amendã 

contravenåionalã, în valoare de 10.000 lei, æi reåinerea 

autoturismului, în valoare de 15.025 lei, în vederea confiscãrii. 

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit, tânãrului în cauzã, lucrare 

penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de „deåinerea de cãtre 

orice persoanã în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea 

pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii, 

potrivit titlului VII, fãrã a fi marcate sau marcate necorespunzãtor 

ori cu marcaje false peste limita a 10.000 åigarete”, faptã 

prevãzutã æi sancåionatã de art.296^1, alin.1, lit.l din Legea 

571/2003 cu modificãrile æi completãrile ulterioare. Persoanei 

nu i s-a permis continuarea cãlãtoriei. 

Denis-Mihaela LAZÃR 

În cursul zilei de 30 noiembrie a.c., în jurul orelor 19.30, un 

echipaj format din poliåiæti de frontierã, din cadrul SPF Dorohoi, au 

descoperit, în zona localitãåii Oroftiana, patru colete, ce conåineau 

6.368 pachete de åigãri, de provenienåã R. Ucraina, respectiv 

Viceroy æi Pall Mall. 

Echipajul format din poliåiæti de frontierã a desfãæurat acåiuni 

de supraveghere operativã a zonei, la scurt timp observând douã 

autoturisme care au venit în zonã, pentru a ridica åigãrile. Din 

maæini au coborât trei cetãåeni, care au ridicat åigãrile. Poliåiætii 

de frontierã au executat somaåia legalã, însã, cei trei cetãåeni au 

încercat sã profite de întuneric æi configuraåia terenului, pentru a 

se ascunde. În aceste condiåii, poliåiætii de frontierã au executat 

patru focuri de avertisment în plan vertical, cei trei cetãåeni fiind 

reåinuåi. 

În urma cercetãrilor, s-a constatat cã cei trei cetãåeni sunt 

ucraineni, au vârste cuprinse între 20 æi 27 de ani æi au ajuns 

legal în România. Aceætia urmau sã preia åigãrile, folosind douã 

autoturisme înmatriculate în România, destinaåia fiind piaåa 

neagrã din judeå. Valoarea totalã a åigãrilor este de aproximativ 

55.600 lei, acestea fiind ridicate în vederea confiscãrii de cãtre 

poliåiætii de frontierã. De asemenea, poliåiætii de frontierã au 

dispus indisponibilizarea celor douã autoturisme, în valoare de 

aproximativ 44.000 lei. Cei trei ucraineni au fost reåinuåi pentru 

24 de ore, fiind prezentaåi instanåei de judecatã cu propunerea de 

arestare preventivã pentru contrabandã æi evaziune fiscalã. 

Minodora RÃCNEA 

• În data de 25 noiembrie a.c., ora 11.30, în PTF Galaåi-Rutier, 

s-au prezentat, pentru a intra în åarã, douã persoane din Republica 

Moldova, I. Marcela æi N. Mariana, cu vârste de 26 ani, respectiv 

33 ani, care circulau ca pasagere într-un autoturism marca „VAZ”, 

înmatriculat în R. Moldova. 

La controlul de frontierã, echipa comunã de 

control, formatã din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori 

vamali a descoperit, ascunsã în bagajele personale 

ale celor douã persoane, disimulate în colete cu peæte 

congelat, cantitatea de 180 

pachete cu åigãri marca 

„Plugarul”. 

Tigãrile, în valoare de 

aproximativ 380 lei, au 

fost ridicate, în vederea 

confiscãrii, de cãtre 

inspectorii vamali, iar 

persoanelor în cauzã li s- 

au anulat permisele de mic 

trafic æi au fost sancåionate 

În seara zilei de 18 noiembrie a.c., în baza unor informaåii 

deåinute la nivelul I.J.P.F. Maramureæ, a fost organizatã æi 

desfãæuratã o acåiune specificã pe linia combaterii contrabandei 

cu åigãri, pe raza localitãåilor Crãciuneæti, Bocicoiu Mare æi Lunca 

la Tisa, judeåul Maramureæ. 

În jurul orei 20.00, poliåiætii de frontierã au identificat în 

trafic, pe DJ 186, la ieæirea din localitatea Lunca la Tisa, douã 

autoturisme, respectiv o autoutilitarã Ford Transit æi un autoturism 

Skoda Felicia, despre care existau informaåii cã transportã åigãri 

de contrabandã. 

Întrucât cele douã autovehicule nu au oprit la semnalul 

regulamentar al poliåiætilor de frontierã, s-a trecut imediat la 

urmãrirea acestora æi, dupã aproximativ un kilometru, s-a reuæit 

blocarea lor, pe raza localitãåii Crãciuneæti. 

Æoferul autoutilitarei, identificat, ulterior, în persoana 

numitului B.I., a abandonat autoturismul æi, profitând de întuneric 

æi acoperirile din teren, a reuæit sã fugã. 

Persoanele aflate în autoturismul Skoda Felicia, cu rol de 

antemergãtor, au fost reåinute. Din primele cercetãri, a rezultat cã 

cei trei bãrbaåi, V.T., în vârstã de 36 ani, M.T., în vârstã de 42 ani 

æi S.I., în vârstã de 29 ani, cu domiciliul în diferite localitãåi de pe 

raza judeåului Maramureæ, împreunã cu B.I., sunt constituiåi într-o 

grupare infracåionalã axatã pe contrabanda cu åigãri. Totodatã, s-a 

 


contravenåional cu amendã de 1.500 lei fiecare. 

• Douã zile mai devreme, în cadrul unei acåiuni pe linia 

combaterii traficului cu åigãri, poliåiætii de frontierã au oprit 

pentru control, pe comunicaåia Galaåi-Giurgiuleæti, un autoturism 

marca „VAZ”, condus de cetãåeanul 

moldovean A. Nicolae, în vârstã de 

47 ani. 

La controlul efectuat asupra 

persoanei a fost descoperitã cantitatea 

de 126 pachete de åigãri marca 

„Winston”, care erau ascunse tot în 

colete cu peæte congelat. Bãrbatul a 

declarat cã åigãrile îi aparåin æi 

cã urma sã le comercializeze 

în Galaåi. 

Åigãrile, în valoare de 550 lei, 

au fost ridicate, în vederea confiscãrii, de cãtre lucrãtorii 

vamali, din cadrul PTF Galaåi-Rutier, iar persoana a fost 

sancåionatã contravenåional cu amendã de 5.000 lei. 

Marcel ANTOHE 

stabilit cã liderul acestei grupãri infracåionale este A.L., în 

vârstã de 30 ani, din localitatea Rona de Sus. 

În autoutilitara Ford Transit au fost gãsite 30 de colete 

voluminoase, care conåineau 300.000 de åigarete, respectiv 

15.000 pachete de åigãri, marca „Viceroy”, de provenienåã 

ucraineanã, în valoare de aproximativ 128.850 lei. 

Întreaga cantitate de 

åigãri a fost ridicatã în 

vederea confiscãrii, iar 

cele douã autoturisme au 

fost indisponibilizate, la 

sediul IJPF Maramureæ. 

Persoanelor implicate 

în activitatea infracåionalã 

li s-au întocmit dosare 

penale, sub aspectul 

sãvâræirii infracåiunii de 

contrabandã, urmând ca 

sã fie prezentaåi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Sighetu 

Marmaåiei, cu propunere de arestare preventivã. 

Cercetãrile continuã în vederea identificãrii tuturor 

persoanelor implicate æi documentãrii întregii activitãåi 

infracåionale. (Ioana DUDAS) 

Contrabandã andã 

cu åigãri 

Æ t i r i 41

În seara zilei de 1 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã din 

cadrul Sectorului P.F. Vicov, pe timpul executãrii unei misiuni 

specifice, au observat cu ajutorul aparaturii de supraveghere pe 

timp de noapte, în apropierea frontierei de stat, o autocamionetã 

marca „Ford”, care nu îæi justifica prezenåa în zonã. 

Lucrãtorii p.f. au încercat 

sã opreascã camioneta, însã 

æoferul a ignorat semnalele 

regulamentare de oprire, 

continuându-æi deplasarea 

spre localitatea Vicovu de 

Sus. 

Poliåiætii de frontierã au 

urmãrit autovehiculul care, 

din cauza vitezei excesive, 

a pãrãsit partea carosabilã, 

oprindu-se în æanåul de pe 

marginea drumului. În maæinã se aflau doi cetãåeni români: 

U. Vasile, în vârstã de 24 ani æi P. Gheorghe, în vârstã de 37 

ani, ambii domiciliaåi pe raza judeåului, care nu au necesitat 

îngrijiri medicale. Deoarece în camionetã se afla o cantitate 

mare de åigãri, poliåiætii de frontierã au luat mãsura conducerii 

autoturismului la sediul Sectorului P.F. Vicov, unde, în urma 

controlului, au descoperit 47.800 pachete de åigãri (27.200 

pachete marca „Viceroy”, de provenienåã ucraineanã æi 20.600 

pachete marca „Doina”, de provenienåã R. Moldova). 

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de aproximativ 

240.000 lei, a fost ridicatã în vederea confiscãrii de cãtre 

poliåiætii de frontierã suceveni, iar autocamioneta marca „Ford” 

a fost indisponibilizatã la sediul sectorului pânã la finalizarea 

cercetãrilor. 

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor douã persoane acte 

premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã 

în formã agravantã, urmând a fi prezentate Parchetului de pe 

lângã Judecãtoria Rãdãuåi în vederea dispunerii mãsurilor legale. 

Totodatã, procurorul de caz a dispus punerea în miæcare a 

acåiunii penale æi a întocmit ordonanåa de propunere de arestare 

preventivã a inculpaåilor pentru o perioadã de 29 de zile. 

În ziua de 2 noiembrie a.c., contrabandiætii au fost prezentaåi 

Judecãtoriei Rãdãuåi care a admis cererea formulatã de procuror, 

întocmind mandate de arestare preventivã pe numele celor doi 

inculpaåi, pentru o perioadã de 29 de zile, începând cu data de 

02.11.2010, pentru sãvâræirea infracåiunii de „contrabandã în 

formã agravantã”. 

În baza unor date æi informaåii deåinute la nivelul 

Sectorului P.F. Brodina cu privire la desfãæurarea unor activitãåi 

de contrabandã, poliåiætii de frontierã au luat mãsuri specifice 

pentru intensificarea supravegherii frontierei de stat. 

Astfel, în seara zilei de 10 noiembrie a.c., lucrãtorii p.f., pe 

timpul executãrii unei misiuni specifice, au observat în apropierea 

frontierei de stat pe teritoriul României, un grup de persoane 

care nu îæi justifica prezenåa în zonã æi care transporta mai multe 

colete voluminoase. Acestea au fost somate verbal de poliåiætii 

de frontierã, însã au ignorat avertismentul æi au încercat sã fugã, 

profitând de terenul împãdurit æi vegetaåia abundentã. Poliåiætii 

de frontierã au fost nevoiåi sã 

foloseascã armamentul din dotare, 

fiind trase 4 focuri de armã în plan 

vertical. În urma acåiunii, au fost 

reåinuåi C. Valentin, în vârstã de 20 

ani æi U. Adrian, în vârstã de 19 ani, 

ambii domiciliaåi în comuna Straja, 

jud. Suceava. 

Fiind verificatã zona în care au 

fost depistaåi cei doi, s-au descoperit 

nouã colete ce conåineau 17.210 

pachete de åigãri marca „ Doina” de provenienåã, R. Moldova. 

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor doi tineri acte 

premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de trecere 

ilegalã a frontierei de stat æi contrabandã în formã agravantã, acte 

ce urmeazã sã fie prezentate Parchetului de pe lângã Judecãtoria 

Rãdãuåi în vederea atribuirii numãrului unic. 

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 68.840 lei, a fost 

ridicatã în vederea confiscãrii de cãtre poliåiætii de frontierã 

suceveni. (Ilie POROCH-SERIÅAN) 


42 

În urma activitãåilor informativ 

operative, poliåiætii de frontierã din 

cadrul IJPF Iaæi, cu sprijinul D.G.I.P.I. 

– Serviciul Teritorial Iaæi, au stabilit 

cã æase persoane, cu vârste cuprinse 

între 22 æi 61 de ani, au acåionat 

pentru colectarea, depozitarea, 

transportul æi comercializarea de 

åigãri de contrabandã, pe teritoriul 

României. Poliåiætii de frontierã au 

stabilit cã cei în cauzã procedau la 

colectarea åigãrilor, introduse ilicit 

în åarã de cãtre diferite persoane, 

æi depozitarea lor într-un imobil din 

localitatea Poieni, comuna Schitu 

Duca, din judeåul Iaæi, efectuarea 

de transporturi succesive cãtre un 

depozit intermediar din municipiul 

Iaæi æi comercializarea acestora pe 

„piaåa neagrã”. 

Pentru realizarea acåiunii 

informative, s-a procedat, începând 

cu data de 23 noiembrie a.c., 

la executarea unui complex de 

activitãåi/acåiuni specifice, constând 

în oprirea unui autoturism, marca VW 

Passat, înmatriculat în judeåul Iaæi, în 

zona adiacentã imobilului folosit de 

aceætia ca depozit intermediar. Cu 

ocazia controlului efectuat asupra 

autoturismului au fost descoperite 

æi ridicate, în vederea confiscãrii, 

57.200 åigarete, marca „Winston 

SuperSlim”, toate având aplicate timbre 

de accize Republica Moldova. În aceeaæi 

zi s-au efectuat percheziåii domiciliare la 

imobilul din localitatea Poieni, ocazie cu 

care au fost ridicate obiecte, înscrisuri æi 

valori în vederea continuãrii cercetãrilor. A 

mai fost descoperitã æi ridicatã cantitatea de 

503.480 åigarete, mãrcile „Monte Carlo”, 

„Winston Blue”, „Winston SuperSlim”, 

„L&M”, „Kiss SuperSlim”, „Plugarul”, 

„Plai”, precum æi cantitatea de 11 litri 

alcool pur æi 6 sticle cu bãuturi alcoolice, 

cu timbru de accizã R.Moldova. 

Percheziåii domiciliare au fost fãcute 

a doua zi la imobilul folosit ca depozit 

intermediar, unde a fost descoperitã æi 

ridicatã în vederea confiscãrii cantitatea 

de 84.720 åigarete mãrcile „Plugarul”, 

„Winston Blue”, „Winston SuperSlim”, 

toate având aplicate timbre de accize 

Republica Moldova. 

În total, a fost confiscatã cantitatea de 

645.400 åigarete (32.270 pachete) diferite 

mãrci, în valoare de 115.843,7 lei, 11 litri 

alcool pur æi 6 sticle cu bãuturi alcoolice, 

cu timbru de accizã Republica Moldova æi 

a fost indisponibilizat, la sediul IJPF Iaæi, 

autoturismul marca VW Passat, în valoare 

de 7000 euro. 

Poliåiætii de frontierã au întocmit 

celor în cauzã lucrare penalã sub 

aspectul sãvâræirii infracåiunilor de 

deåinere în afara antrepozitului fiscal æi 

comercializarea, pe teritoriul României, a 

produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã 

a fi marcate sau marcate necorespunzãtor 

ori cu marcaje false peste limita a peste 

10.000 åigarete; colectarea, deåinerea, 

transportul, preluarea, depozitarea, 

predarea, desfacerea æi vânzarea bunurilor 

sau a mãrfurilor, care trebuie plasate sub 

un regim vamal, cunoscând cã acestea 

provin din contrabandã sau sunt destinate 

sãvâræirii acesteia, faptã asimilatã 

infracåiunii de contrabandã; asocierea 

pentru sãvâræirea de infracåiuni. 

Cercetãrile continuã pentru soluåionarea 

completã a cauzei. 



Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã timiæeni, din cadrul Biroului Combaterea 

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din IJPF Timiæ, au intrat în posesia 

unor informaåii despre un grup infracåional organizat, a cãrui 

activitate era contrabanda cu åigãri æi evaziunea fiscalã. 

În perioada octombrie – noiembrie 2010, ofiåeri specializaåi din 

IJPF Timiæ, cu sprijinul D.G.I.P.I. - S.I.P.I. Timiæ æi al S.R.I. Timiæ, sub 

coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timiæoara, 

au documentat activitatea infracåionalã a membrilor grupului. 

Lucrãtorii noætri au stabilit cã membrii reåelei introduceau ilegal åigãrile 

de contrabandã în România, ascunse în locaæuri special amenajate ale 

autocamioanelor, dupã care erau depozitate 

în diferite locaåii, iar ulterior erau distribuite 

cãtre alte persoane. 

În seara zilei de 25 noiembrie a.c., poliåiætii 

de frontierã timiæeni le-au indicat colegilor de 

la Poliåia Judeåului Timiæ sã opreascã, pe raza 

localitãåii Coæteiu (în apropiere de Lugoj), un 

autocamion încãrcat cu blocuri ceramice, 

despre care existau date æi informaåii cã 

transportã o importantã cantitate de åigãri. În 

urma controlului, în podeaua dublã æi întrun 

locaæ special amenajat al mijlocului de 

transport, au fost descoperite 20.160 pachete 

cu åigãri, mãrcile Monte Carlo, Trokadero, 

Royal æi Marble, netimbrate, de provenienåã Serbia. 

În noaptea de 25/26 noiembrie a.c., sub coordonarea procurorului 

de caz, fiind în procedura infracåiunii flagrante, au fost eliberate 

autorizaåii de percheziåie domiciliarã la douã locaåii. Cu aceastã ocazie 

au mai fost descoperite 13.547 pachete cu åigãri, mãrcile, Monte 

Carlo, Trokadero, Classic Imperial, Royal Light, Marble, Winston, 

Pall Mall Next æi Fast. 

În dimineaåa zilei de 26 noiembrie a.c., procurorii au dispus 

punerea în miæcare a acåiunii penale faåã de Gabriel R., Tomislav 

G., Branislav G., Emil T. æi Ion P., pentru sãvâræirea infracåiunilor de 

constituire, aderare æi sprijinire a unui grup 

infracåional organizat în vederea comiterii de 

infracåiuni, contrabandã æi evaziune fiscalã. 

Aceætia au fost reåinuåi, pe o perioadã de 24 

de ore, urmând a fi prezentaåi magistraåilor, cu 

propunere de arestare preventivã. 

Judecãtorii timiæeni au emis mandate de 

arestare preventivã pe o perioadã de 29 de 

zile pe numele a trei persoane, care fãceau 

parte din grup: Gabriel R., Tomislav G. æi 

Branislav G., pe numele celei de a patra, 

Emil T., fiind aplicatã interdicåia de a pãrãsi 

åara pe o perioadã de 30 de zile. 

Ciprian GAIC 

Încã de la începutul lunii septembrie 

a.c., poliåiætii de frontierã maramureæeni, 

sub coordonarea D.I.I.C.O.T. - Serviciul 

Teritorial Cluj æi cu sprijinul de specialitate 

al S.R.I. – Maramureæ, au demarat 

activitãåi de monitorizare a unei ample 

grupãri infracåionale organizate, formatã 

din peste 35 persoane, cetãåeni români æi 

ucraineni, axatã pe contrabanda cu åigãri 

de provenienåã ucraineanã. 

Pe teritoriul României, liderul acestei 

grupãri a fost numitul C.P., în vârstã de 33 

ani, din Sighetu Marmaåiei, iar pe segmentul 

ucrainean I.M., în vârstã de 38 de ani, 

ambii cunoscuåi cu antecedente penale. 

Gruparea era foarte bine organizatã, fiecare 

membru având roluri precise în derularea 

 


Æ t i r i 

activitãåii infracåionale, în ceea ce priveæte 

trecerea åigãrilor peste frontierã, transportul 

æi depozitarea acestora la diferite locaåii, 

comercializarea lor en-gros cãtre diferiåi 

clienåi æi, ulterior, vânzarea cu amãnuntul a 

mãrfii de contrabandã cãtre consumatori. 

În ziua de 10 decembrie a.c., începând 

cu ora 06.00, poliåiætii de frontierã 

maramureæeni delegaåi de procurorii 

D.I.I.CO.T. au descins la 31 de domicilii 

aparåinând suspecåilor, ocazie cu care au 

ridicat importante sume de bani, rezultate 

din activitatea infracåionalã, peste 40 

telefoane mobile, zeci de cartele telefonice 

în mai multe reåele de telefonie, inclusiv 

ucrainene, carduri æi extrase de conturi 

bancare, aparaturã de observare pe timp 

de noapte, zeci de ambalaje specific 

ucrainene în care erau transportate peste 

frontierã åigãrile de contrabandã, înscrisuri 

ce probeazã comercializarea unor diferite 

cantitãåi de åigãri, 2 laptopuri, 2 cãråi de 

identitate false æi un permis de conducere 

auto fals. 

Pânã în prezent, de la membrii 

acestei reåele infracåionale a fost ridicatã 

în vederea confiscãrii cantitatea de 61 

baxuri åigãri, respectiv 

30.500 pachete de diferite 

mãrci, în valoarea de peste 

262.000 lei. Totodatã, 

în urma monitorizãrii 

activitãåii infracåionale, a 

rezultat cã suspecåii au 

mai comercializat åigãri 

de contrabandã, în valoare 

de peste 600.000 euro, fapt pentru 

care urmeazã sã fie aplicat sechestru 

asigurator pe unele bunuri ce le 

aparåin. De asemenea, au mai fost 

executate 14 mandate de aducere. 

Din aceastã grupare infracåionalã a 

fãcut parte æi un agent al poliåiei de 

frontierã. 

Pe timpul documentãrii activitãåii 

infracåionale privind gruparea 

organizatã ce acåiona în Maramureæ æi era 

specializatã pe contrabandã, poliåiætii de 

frontierã maramureæeni au mai executat, 

în cursul zilei de 11 decembrie a.c., încã 

5 mandate de aducere pentru numiåii D.A., 

V.D., A.M., N.F. æi M.D. 

De asemenea, liderul grupãrii - C.P., 

împreunã cu S.C., C.C. æi D.A. au fost 

prezentaåi Tribunalului Cluj, care a emis 

pe numele lor mandate de arestare pe 29 

de zile. Faåã de alåi 9 membri ai grupãrii, 

printre care æi poliåistul de frontierã, 

instanåa a dispus mãsura de a nu pãrãsi 

localitatea de domiciliu pe o perioadã de 

30 zile, restul fiind cercetaåi în stare 

de libertate. 

Faåã de poliåistul de frontierã, æeful 

inspectoratului, comisar æef-de poliåie 

Batin Laurenåiu, a dispus cercetarea 

prealabilã în regim de urgenåã æi 

trimiterea acestuia în faåa Consiliului 

de Disciplinã. 

În urma analizãrii faptelor 

sãvâræite, Consiliul de Disciplinã a 

propus sancåionarea agentului cu 

destituirea din Poliåia de Frontierã, 

mãsurã aprobatã de æeful IJPF 

Maramureæ. 

Comisar-æef de poliåie Laurenåiu Batin 

a declarat urmãtoarele: „Voi manifesta 

aceeaæi fermitate faåã de lucrãtorii care, 

prin faptele sãvâræite, aduc atingere 

imaginii instituåiei æi voi lua cele mai 

drastice mãsuri împotriva poliåiætilor 

de frontierã implicaåi în activitãåi 

infracåionale”. 

În prezent, procurorii D.I.I.C.O.T. 

æi poliåiæti de frontierã delegaåi de cãtre 

aceætia continuã activitãåile specifice de 

cercetare penalã. 

Persoanele implicate sunt cercetate 

sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de 

iniåierea sau constituirea, ori aderarea la 

un grup infracåional organizat, în vederea 

sãvâræirii de infracåiuni æi contrabandã. 

Radu LUNGU 


43

Anabolizante pe post de airbaguri 

În noaptea de 19/20 noiembrie a.c., pe sensul de intrare în 

åarã al PTF Albiåa, s-a prezentat, la volanul unui autoturism VW 

Sharan, înmatriculat în Republica Moldova, 

cetãåeanul moldovean Sergiu H., în vârstã 

de 32 ani. La controlul specific de frontierã, 

echipa comunã de control, formatã din poliåiæti 

de frontierã æi lucrãtori vamali, a descoperit, ascunse în bordul 

autoturismului (în locul airbag-ului pentru pasagerul din dreapta), 

cinci cutii de plastic ce prezentau urme de înlocuire a 

etichetelor originale cu altele inscripåionate cu „Fruits 

Vitamin Complex”. În urma verificãrilor, s-a stabilit 

cã în pungi sunt 5.530 pastile de culoare galbenã, 

despre care existã suspiciuni cã ar conåine steroizi 

anabolizanåi cu denumirea comercialã „Dianabolos”, 

substanåã care se regãseæte în „Lista Interzisã” pentru 

anul 2010, aprobatã prin Ordin al Preæedintelui 

Agenåiei Naåionale Antidoping nr. 92 din 2009. 

Poliåiætii de frontierã vasluieni i-au întocmit 

persoanei dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor 

de deåinere de substanåe cuprinse în „Lista Interzisã” 

(art. 16 din Legea 104/2008) æi introducere în åarã fãrã 

drept de substanåe cuprinse în „Lista Interzisã” (art.17, alin.1 din 

Legea 104/2008). Pastilele au fost ridicate æi urmeazã a fi trimise 

Laboratorului de analizã æi profil a drogurilor din cadrul B.C.C.O. 

Iaæi pentru efectuarea expertizelor necesare. 


Mãrfuri reåinute la Giurgiu 

Poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Giurgiu æi lucrãtorii vamali din cadrul Direcåiei 

Judeåene de Accize æi Operaåiuni Vamale Giurgiu au descoperit, într-un autocamion, 

sute de articole de îmbrãcãminte, încãlåãminte æi marochinãrie, în valoare de 

aproximativ 29.770 lei, susceptibile a fi contrafãcute. 

În cursul zilei de 5 decembrie a.c., poliåiætii de frontierã giurgiuveni æi lucrãtorii 

vamali din cadrul DJAOV Giurgiu, în baza unei informaåii, au organizat æi desfãæurat, 

pe sensul de intrare în åarã, o acåiune comunã pe linia combaterii infracåionalitãåii 

tranfrontaliere, urmãrind introducerea în åarã a produselor accizabile æi a bunurilor 

susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectualã. 

În urma controlului unui autocamion, condus de cetãåeanul român Marian C., 

în vârstã de 36 ani æi însoåit de cetãåeanul turc Bedii A., de 48 ani, care circula din 

Turcia cu destinaåia România, au fost depistate 40 bluze inscripåionate Gucci, Yves 

Saint Laurent, Versace, 118 pantaloni blue jeans Diesel, Zara, D&G,16 perechi pantofi 

Armani, Lacoste, 234 cãmãæi Zara, Polo, Boss, 10 costume trening Hugo Boss æi 14 

poæete Louis Vuiton, Burberry, mãrfuri susceptibile a fi contrafãcute, în valoare totalã 

de circa 29.770 lei. 

Întreaga cantitate de bunuri a fost reåinutã în vederea expertizãrii de cãtre autoritatea 

vamalã, conform legislaåiei în vigoare, iar æoferul român implicat va fi cercetat penal 

pentru punere în circulaåie, fãrã drept, de bunuri purtând menåiuni false privind mãrcile, 

la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale care se impun. 

În data de 16 noiembrie a.c., în 

jurul orei 15.00, s-a prezentat pentru 

a intra în åarã, prin PTF Boræ, un 

cetãåean polonez, care conducea un 

autocamion înmatriculat în Polonia, 

care transporta cantitatea de 22.000 

kg. mac, din Polonia pentru România. 

La controlul de frontierã s-a constatat 

cã, în documentele de însoåire a mãrfii, 

la rubrica destinatar, era trecut doar 

„Oraæ Mãgurele, jud. Ilfov, România”, 

Transport ilicit de 

mac descoperit 

la PTF Boræ 

Petre MATEESCU 

fãrã a fi înscrisã firma importatoare 

a transportului. 

În baza protocolului de cooperare 

dintre instituåia noastrã æi Garda 

Financiarã au fost informaåi comisarii 

Gãrzii Financiare Bihor. 

În urma verificãrilor efectuate, s-a 

luat mãsura confiscãrii celor 22.000 

kg. mac, în valoare estimativã de 

55.000 lei, precum æi sancåionarea 

contravenåionalã a firmei exportatoare 

din Polonia, cu suma de 10.000 lei. 


44 


Æ t i r i

Transport de parfumuri, susceptibile de a fi 

contrafãcute, descoperit la Boræ 

În data de 23 noiembrie a.c., în jurul orei 21.30, la PTF Boræ, 

s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, cetãåeanul român O.B., în 

vârstã de 35 ani, la volanul unui autocamion înmatriculat în judeåul 

Suceava, . Conform documentelor prezentate de cãtre æofer, TIR-ul 

transporta cantitatea de 21.237 kg pal, de la o societate din Rãdãuåi 

pentru Italia. 

Având suspiciuni în ceea ce priveæte încãrcãtura transportatã, 

poliåiætii de frontierã bihoreni au trecut la controlul fizic al 

autocamionului, în urma cãruia au descoperit, în partea din faåã a 

semiremorcii, un numãr de 23 cutii carton, în care erau ambalate 

flacoane cu apã de parfum, purtând însemnele distinctive ale unor 

mãrci de profil (Giorgio Armani, Paco Rabanne, Cacharel, Chanel, 

Hugo Boss, Gucci etc.), susceptibile de a fi contrafãcute. 

La finalizarea cercetãrilor, efectuate de lucrãtorii IJPF Bihor, 

s-a descoperit un numãr total de 1.981 parfumuri, care au fost 

reåinute. Poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile, în vederea 

stabilirii autenticitãåii produselor transportate æi identificãrii 

persoanelor implicate în cauzã, la finalizare urmând a fi luate 

mãsurile legale ce se impun. În acest sens, câte douã exemplare 

din fiecare marcã de parfum urmeazã a fi trimise în vederea 

expertizãrii pentru stabilirea eventualei autenticitãåi, în funcåie de 

rãspunsul primit urmând a fi facutã încadrarea juridicã a faptei. 

Pescador turcesc, reåinut în apele teritoriale 


În data de 4 noiembrie a.c., în jurul orei 01.30, 

nava Poliåiei de Frontierã Române MAI 1104, care 

executa o misiune în zona economicã exclusivã a 

României, a depistat, la o distanåã de aproximativ 

60 mile marine est de Constanåa, pescadorul 

EFELER 1, pavilion Turcia, care nu îæi justifica 

prezenåa în zonã. 

Pescadorul nu a rãspuns somaåiilor legale æi a 

refuzat sã opreascã pentru efectuarea controlului, 

continuându-æi maræul æi deplasându-se spre sud. 

S-a solicitat sprijinul navei MAI 1103, fiind 

declanæate, totodatã, procedurile specifice pentru 

reåinerea unei nave suspecte, ocazie cu care au 

fost executate focuri cu armamentul de la bord æi 

al echipajului, utilizându-se 49 cartuæe de calibrul 

7,62 mm æi 19 cartuæe calibrul 14,5 mm. 

Douã ore mai târziu pescadorul a fost oprit, dar 

din cauza condiåiilor meteorologice nefavorabile 

nu s-a putut efectua un control la bordul navei. 

Pescadorul a fost însoåit în portul Constanåa, 

unde este reåinut în vederea efectuãrii cercetãrilor. 

Totodatã, comandantului navei i-au fost 

întocmite actele premergãtoare pentru sãvâræirea 

infracåiunilor de nedeåinere a licenåei de pescuit 

comercial, deåinerea sau folosirea la pescuit, de 

cãtre persoane neautorizate, a altor tipuri de unelte 

de pescuit comercial æi conducere a unei nave de 

cãtre o persoanã fãrã brevet. 

Titus Adrian BURCEA 

 


Æ t i r i 

45

„Suntem pregãtiåi sã facem 

faåã oricãrei provocãri!” 

Vizitã de documentare la frontiera 

externã a Uniunii Europene cu 

Republica Moldova, a ataæaåilor de 

afaceri interne/ofiåerii de legãturã 

din statele membre UE æi Schengen, 

precum æi cel al Statelor Unite ale 

Americii, acreditaåi la Bucureæti 

46 


R e p o r t a j

Toamna este pe sfâræite æi plaiurile Moldovei 

sunt învãluite în ceaåã. Te aætepåi, parcã, 

sã vezi apãrând, dintre neguri, personaje 

de istorie, cu feåele brãzdate de crivãåul 

vremurilor. 

Mult prea devreme, noaptea se insinueazã încet, 

iar æoseaua ce coboarã spre Târgul Frumos pare mai 

îngustã. Motorul german al maæinii toarce monoton, 

ducându-ne, minut cu minut, mai aproape de Iaæi, 

destinaåia cãlãtoriei noastre. 

Luminile Oraæului reuæesc sã strãpungã, încã de 

departe, noaptea æi ceaåa deasã, semn cã aventura 

nocturnã se apropie de final. 

Mã gândesc cã sunt ani buni de când am intrat 

pentru prima datã în Iaæi. Æi atunci, ca de fiecare 

datã, am simåit cã inima-mi bate mai tare. Iaæul 

are grijã de fiecare datã sã ne surprindã prin tot 

ceea ce ochii æi mintea pot înregistra. Dar mai ales 

Oraæul poate sã-åi atingã sufletul într-un fel pe care 

numai el îl ætie. 

Îmi amintesc de primul fotoreportaj fãcut pentru 

Revista Frontiera la Iaæi. Am gãsit, atunci, o 

structurã care intra pe un drum nou, primele semne 

ale modernizãrii instituåiei începuserã sã aparã, însã 

urmau ani plini de eforturi dar æi de realizãri. 

Nostalgia are farmecul ei æi nimeni nu poate 

contesta cã, poate, uneori, visând cu ochii deschiæi, 

vedem forfota de pe platoul din centrul Marii Unitãåi 

de Grãniceri æi al Centrului de Instrucåie, unde sutele 

de soldaåi se pregãteau pentru un ceremonial militar, 

alãturi de comandanåii lor, care purtau pe epoleåii 

verzi semnele de armã cu harta României. Nu poåi 

însã sã nu-åi aminteæti æi de clãdirile pichetelor æi 

ale detaæamentelor, de atmosfera din acestea. De 

cum intrai, te întâmpina mirosul de gaz al cremei 

de bocanci æi puteai admira dunga neagrã, foarte la 

modã, trasatã la baza pereåilor, întreåinutã cu multã 

grijã cu motorinã. Este adevãrat, lipseæte acum 

romantismul patrulãrilor cãlare pe malul Prutului 

sau a deplasãrilor în mare vitezã cu Aro, de ultimã 

generaåie, pe benzinã. 

Dar frontiera era aceeaæi æi slujba noastrã la 

fel. 

N-au trecut chiar foarte mulåi ani, dar cei care 

au fost implicaåi în evoluåia acestei instituåii cunosc 

schimbãrile uriaæe de la frontiera de est a României. 

Profesionalizarea, demilitarizarea, apoi accesarea 

primelor fonduri europene aveau sã schimbe pentru 

totdeauna modul în care frontiera de la Prut avea 

sã fie supravegheatã. 

Paæii care au urmat au fost foarte importanåi 

pentru maturizarea instituåiei noastre, programele 

de înfrãåire instituåionalã cu Spania, Germania 

æi alte åãri europene au deschis noi poråi pentru 

modernizarea pregãtirii æi a procedurilor de lucru. 

Centrul de Instrucåie s-a transformat într-o instituåie 

de învãåãmânt modernã, ce a primit ulterior 

distincåia de Æcoalã Frontex. Aici se desfãæoarã 

anual Academia de Varã a Poliåiilor de Frontierã 

Europene, activitate care a avut un mare succes 

de-a lungul timpului. 

Ca o încununare a eforturilor fãcute de lucrãtorii 

Poliåiei de Frontierã, pentru securizarea frontierei 

de est a României, a venit momentul integrãrii în 

Uniunea Europeanã, moment de bucurie, dar æi de 

asumare a unei noi obligaåii, aceea de securizare a 

unei pãråi din frontiera de est a Uniunii Europene. 

În acest moment de final de an 2010, poliåiætii 

de frontierã de la Inspectoratul Judeåean al Poliåiei 

de Frontierã Iaæi, ca de altfel toåi colegii lor de la 

frontierele României, sunt pregãtiåi pentru a trece la 

urmãtoarea etapã, momentul în care åara noastrã 

va fi primitã în spaåiul de libertate æi democraåie 

numit Schengen. 



47

PTF Sculeni 

Pe æeful Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de Frontierã Iaæi, 

comisarul-æef Ætefan Alexa l-am întâlnit dimineaåa urmãtoare, 

în timp ce se pregãtea sã primeascã o vizitã importantã, cea a 

ataæaåilor de afaceri interne æi a ofiåerilor de legãturã din statele 

membre UE æi Schengen precum æi cel al Statelor Unite ale 

Americii, acreditaåi la Bucureæti. 

Inspectorul æef a spus cã structura pe care o conduce este 

pregãtitã pentru evaluarea finalã a experåilor strãini, pentru 

admiterea României în spaåiul Schengen, apoi a vorbit despre 

rezultatele foarte bune obåinute în urma Planului de Mãsuri 

„Nãvodul”, de cooperare cu Poliåia Naåionalã cât æi despre 

progresele înregistrate în cooperarea cu statul vecin - Republica 

Moldova. 

Inspectorul-æef a åinut sã menåioneze rolul deosebit pe care îl 

are în mediul rural Poliåia de Frontierã pentru a menåine ordinea æi 

liniætea publicã. „Autospecialele noastre nu lucreazã doar pentru 

noi, ci æi pentru colegii noætri de la poliåie, nu o datã ochiul 

magic a surprins comiterea unor fapte ilegale diferite de cele de 

frontierã”. Comunicarea cu poliåia comunalã se face mult mai 

eficient æi operativ prin sistemul Metropol. 

Am discutat despre relaåia conducerii inspectoratului cu 

sindicatele, în contextul problemelor sociale generate de scãderile 

salariale. Domnia sa ne-a rãspuns cã au fost discuåii cu poliåiætii æi 

au fost identificaåi colegii cu probleme mari, ai cãror venituri erau 

sub ratele datorate la bancã. Un numãr de 17 lucrãtori se aflau 

în astfel de situaåii. Ca urmare, s-au transmis adrese cãtre bãnci, 

care au rãspuns pozitiv la aceste solicitãri, mai mulåi poliåiæti 

primind o perioadã de graåie de 6 luni în care nu vor plãti decât 

dobânda. Cu toate aceste neajunsuri financiare ale lucrãtorilor, 

comisarul-æef Ætefan Alexa ne-a relatat cu mândrie cã existã, în 

acest an, 20 de cazuri în care poliåiæti de frontierã aflaåi în misiune, 

fie în puncte, fie la frontiera verde, au refuzat mita. 

Am plecat apoi pentru a participa la evenimentul ce urma sã 

aibã loc la PPF Sculeni, însoåiåi de purtãtorul de cuvânt al IJPF 

Iaæi, inspector principal, Denis Mihaela Lazãr. 

Ministerul Administraåiei æi Internelor a organizat o vizitã de 

Æedinåã la PTF Sculeni 

Delegaåia, vizitând PTF Sculeni 

documentare la frontiera externã a Uniunii Europene cu Republica 

Moldova, la care au fost invitaåi sã participe ataæaåii de afaceri 

interne/ofiåerii de legãturã din statele membre UE æi Schengen, 

precum æi cel al Statelor Unite ale Americii, acreditaåi la Bucureæti. 

Au rãspuns invitaåiei: ataæatul special de poliåie al Ambasadei 

Austriei, ofiåerul de legãturã al ambasadei Belgiei, ataæatul de 

afaceri interne al Ambasadei Bulgariei, ofiåerul de legãturã din 

cadrul Ambasadei Cehiei, ataæatul de securitate internã æi ofiåerul 

de legãturã responsabil de problematica migraåiei din cadrul 

Ambasadei Franåei, ofiåerul de legãturã al Bundespolizei pe 

probleme de frontierã din cadrul Ambasadei Germaniei, ofiåerul 

de legãturã Polizia di Stato din cadrul ambasadei Italiei, ofiåerul 

de legãturã al Ambasadei Olandei, ataæatul de afaceri interne al 

ambasadei Slovaciei, ataæatul de afaceri interne al Ambasadei 

Spaniei, secretarul II al Ambasadei Statelor Unite, adjunctul 

æefului misiunii al Ambasadei Suediei. Din partea MAI au fost 

prezenåi subinspectorul Claudiu Pãdurariu- DAERI, subinspector 

Tudor Bora-Direcåia Schengen, æi inspectorul principal Ileana 

Lupu-DIRP. Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, practic 

gazda activitãåii alãturi de IJPF Iaæi, a fost reprezentat de directorul 

Tehnicã modernã, la dispeceratul PPF Sculeni 

48 


R e p o r t a j

În misiune post-control la Cotul Morii, 

agenåii Florin Ætefãnache æi Marian Ætefan 

Direcåiei de Supraveghere æi Control al Trecerii Frontierei, 

comisarul-æef Dumitru Haralambie, comisarul-æef Andreea 

Niculiu, æeful Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, 

comisar-æef Andrei Voicu, æeful Serviciului Protocol æi Traduceri, 

precum æi ofiåeri de la structurile teritoriale vizitate. 

Primul obiectiv vizitat a fost Punctul de Trecere a Frontierei 

Sculeni 

Delegaåia a fost primitã de inspectorul æef al IJPF Iaæi, comisarulæef 

Ætefan Alexa, care a coordonat direct aceastã acåiune. 

Membrii delegaåiei au fost conduæi în sala de æedinåe, la 

etajul modernei clãdiri a SPF Sculeni, unde comisar-æef Andreea 

Niculiu a realizat o prezentare a Poliåiei de Frontierã Române, 

a realizãrilor æi strategiilor, dar æi a proiectelor aflate în curs de 

desfãæurare. Cu aceastã ocazie a fost subliniat faptul cã Poliåia de 

Frontierã a obåinut rezultate foarte bune la evaluãrile ce au avut 

loc pentru admiterea României în Schengen. 

Comisarul Cãtãlin Sârcu, ofiåer în cadrul Compartimentului 

Analizã Risc, a continuat cu o prezentare a Inspectoratului 

Judeåean al Politiei de Frontierã Iaæi æi a Punctului Poliåiei de 

Frontierã Sculeni. Prezentarea a debutat cu informaåii despre 

baza legalã a activitãåii, a zonei de competenåã æi a principalelor 

atribuåii ale IJPF Iaæi. Participanåii au aflat, astfel, cã IJPF Iaæi 

gestioneazã problematica frontierei de stat, asigurã conducerea, 

coordonarea æi îndrumarea supravegherii æi controlului trecerii 

acesteia, supravegherea æi controlul aplicãrii legislaåiei în vigoare 

la frontiera cu R.Moldova (pe râul Prut), limitrofã judeåului Iaæi, 

în zona de competenåã, delimitatã între S.F.1006 – SF. 1141, în 

adâncime 30 km, cu o lungime de 216,7 km la frontiera verde. 

Inspectoratul are în compunere urmãtoarele sectoare: SPF Bivolari, 

SPF Iaæi, cu cele douã puncte de trecere a frontierei, PTF Sculeni 

æi PTF Iaæi Feroviar, SPF Åuåora precum æi SPF Rãducãneni. 

A fost prezentatã concepåia de supraveghere pe trei aliniamente 

- primul aliniament – dispus la o distanåã de 50-100 metri de 

frontierã, al doilea, de regulã situat pe prima comunicaåie paralelã 

la o distanåã de 5-10 km de frontierã æi al treilea aliniament 

dispus la 10 – 30 km faåã de frontierã. De asemenea, au fost 

prezentate, structura organizatoricã, managementul resurselor 

umane æi o scurtã descriere a cooperãrii interne cu instituåii din 

sistemul naåional de siguranåã æi ordine publicã, din care cele 

mai importante sunt: Serviciul Român de Informaåii, DIICOT, 

DRAOV Iaæi, Garda Financiarã, structuri din cadrul MAI: IPJ, IJJ, 

ISU, Serviciul pentru Imigrãri Iaæi , SJIPI Iaæi. 

S-a pus accentul pe cooperarea internaåionalã, relatându-se 

membrilor delegaåiei cã relaåia de colaborare cu grãnicerii din R. 

Moldova s-a îmbunãtãåit semnificativ în ultimii ani. În prezent, se 

executã patrulãri pe râul Prut, în comun cu Grãnicerii Moldoveni, 

fãcându-se verificãri pe ambele maluri. De asemenea s-a 

menåionat faptul cã, prin Punctele de Contact de la Artand, Galaåi, 

Porubne, Cenad, Oradea æi Giurgiu se realizeazã cooperarea cu 

celelalte state europene, pentru schimbul de informaåii într-un 

mod operativ æi eficient. 

IJPF Iaæi a fost gazda unor operaåiuni Frontex : „Focal Points”, 

„ Uranus faza a II-a”, „Jupiter”, precum æi a unui exerciåiu RABIT 

„Dacia 2008”. 

În continuare a fost atins subiectul dotãrilor, domeniu care 

constituie un motiv de mândrie pentru structura de la Frontierele 

externe ale UE. Autospecialele moderne de patrulare, noile 

vehicule dotate cu termoviziune, precum æi celelalte vehicule, 

nave æi aparatura aflatã în înzestrarea poliåiætilor de frontierã, 

completeazã imaginea unei structuri moderne æi dinamice. 

A urmat o prezentare a PPF Sculeni, a organizãrii controlului 

de frontierã, a pregãtirii continue a personalului de aici æi a 

cazurilor înregistrate în ultimii ani în acest punct important de la 

Control pe sensul de intrare în PPF Sculeni 

Ofiåerii de legãturã, în zona de control 

documente a PPF Sculeni 



49

frontiera de est a României. Prezentarea a cuprins æi o descriere a 

modului de lucru pe cele douã linii de control, a tehnicii, precum 

æi o statisticã privind traficul de cãlãtori prin punct. 

Noul punct feroviar, deschis la începutul acestui an în 

localitatea Ungheni, a constituit subiectul urmãtor al prezentãrii. 

Deæi realizat în timp record, punctul dispune de toate facilitãåile 

necesare desfãæurãrii în cele mai bune condiåii a activitãåii de 

control. Aici pot fi accesate baze de date ESIF, iFADO æi cele 

de evidenåa populaåiei sau visa on-line. 

A fost apoi prezentatã o simulare a unei intervenåii, în care 

poliåiætii de frontierã din autospeciala cu termoviziune raporteazã 

cã cinci persoane au trecut ilegal frontiera, moment în care a fost 

PPF Iaæi Feroviar-Ungheni 

Delegaåia, la PTF Albiåa 

evidenåiatã capacitatea de reacåie a elementelor aflate în misiune 

în zona de responsabilitate a IJPF Iaæi. 

La finalul prezentãrii, participanåii au pus întrebãri legate 

de modul de gestionare a cererilor de azil dar æi despre cum se 

realizeazã premierea poliåiætilor care au rezultate excepåionale. 

În continuare, delegaåia a vizitat punctul, fiind conduæi de 

æeful PPF Sculeni, comisar de poliåie Dumitru Leonardo Melinte. 

Un punct de interes l-a constituit tehnica aflatã în dispeceratmonitoarele 

legate la camerele cu termoviziune de pe pilonul 

amplasat în perimetrul PTF-ului. 

Vizita a continuat la PPF Iaæi Feroviar, aflat în localitatea 

Ungheni, unde delegaåia a putut sã asiste, în direct, la controlul 

efectuat pentru trecerea frontierei la un tren care intrase în 

România în acel moment. Inspector Mihai-Liviu Dãnilã, aflat 

la comanda punctului, a condus delegaåia æi a prezentat pe viu 

modul în care se face controlul de frontierã. Deæi era întuneric 

æi cãdea o burniåã rece, reprezentanåii ambasadelor au dorit sã 

parcurgã, pe jos, pe lângã calea feratã, drumul pânã la podul 

metalic care leagã cele douã åãri. 

Ziua s-a încheiat cu deplasarea la Iaæi, participanåii apreciind 

„calitatea” drumurilor ieæene... 

În a doua zi a vizitei, ofiåerii de legãturã au fost conduæi la 

Consulatul General al României la Bãlåi, Republica Moldova, 

unde întreaga delegaåie a fost întâmpinatã de cãtre domnul consul 

general Nicanor Teculescu. Pentru început, a fost fãcutã o scurtã 

prezentare a Consulatului General æi au fost prezentate æi 

explicate o serie de statistici relevante despre numãrul de 

cereri de vize, cereri de cetãåenie æi permise de mic trafic, 

care au fost înregistrate în cele patru luni de la deschiderea 

consulatului. În cuprinsul expunerii, au fost arãtate, de 

asemenea, condiåiile de obåinere a vizelor æi permiselor de 

mic trafic, procedurile de informare a cetãåenilor români 

æi moldoveni în cadrul instituåiei, precum æi modul în care 

este securizat Consulatul General. 

Dupã ce a rãspuns la întrebãrile adresate de cãtre 

oaspeåi, domnul Nicanor Teculescu a condus întreaga 

delegaåie prin perimetrul Consulatului, ocazie cu care au 

fost prezentate, la faåa locului, toate facilitãåile instituåiei. 

Ultima etapã a cãlãtoriei delegaåiei a constituit-o vizita la 

Punctul Poliåiei de Frontierã Albiåa, punct aflat în subordinea 

Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de Frontierã Vaslui. 

Delegaåia a fost întâmpinatã de comisar Valeriu Bodoga, æeful 

Controlul autocamioanelor, cu ROBOSCAN 

În dispeceratul PPF Albiåa, ag. Ionuå-Alin Taragan, 

ag. pr. Dan Marin, ag. æef Sorin Bucur æi 

ag. pr. Tony Cristi Croitoru 

Imagine din timpul scanãrii cu ROBOSCAN 

50 


R e p o r t a j

Control antidrog - ag. Ioan Tiron, 

împreunã cu câinele de serviciu Linda 

IJPF Vaslui, care a invitat ofiåerii de legãturã în sala de conferinåe 

a punctului pentru o scurtã prezentare a inspectoratului æi a PPF 

Albiåa. 

Subinspectorul Bogdan Gavrilaæ æi-a început prezentarea prin 

expunerea unor caracteristici esenåiale în ceea ce priveæte zona 

de responsabilitate, structura organizatoricã precum æi dotarea æi 

procedurile de lucru ale poliåiætilor din acest punct de frontierã. 

IJPF Vaslui are ca zonã de competenåã o linie de frontierã de 

176,6 km pe Râul Prut æi se învecineazã cu IJPF Iaæi, la nord æi 

cu IJPF Galaåi, la sud. 

Au fost apoi prezentate cele trei sectoare din compunerea 

inspectoratului: SPF Huæi, cu o zonã de responsabilitate de 

64,6 km, aceasta incluzând æi PPF Albiåa; SPF Berezeni, cu o 

zonã de responsabilitate de 62 km; SPF Fãlciu, cu o zonã de 

responsabilitate de 50 km, aici fiind æi PPF Fãlciu feroviar. 

Despre PPF Albiåa membrii delegaåiei au aflat cã este situat 

la graniåa de est de României, cu Republica Moldova, în judeåul 

Vaslui, pe drumul european 581, la nord-est de satul Râæesti, 

având o suprafaåã de 36 hectare. 

Punctul este deschis non-stop, pentru traficul internaåional 

de cãlãtori æi vehicule de transport, iar corespondentul sãu este 

punctul de trecere din Republica Moldova Leuæeni. 

Inaugurat în anul 1973, în prezent infrastructura punctului 

este capabilã de a gestiona circa 1.500.000 cãlãtori æi 500 de 

mii de vehicule pe an, distanåa dintre filtrul de control æi de linia 

de frontierã, care este situatã pe râul Prut, este de aproximativ 

de 800 de metri. 

Principalele atribuåii ale Poliåiei de Frontierã în PPF Albiåa 

sunt: 

- efectuarea verificãrilor asupra persoanelor la trecerea 

frontierei statului român, prevenirea æi contracararea oricãrei 

infracåiuni cu privire la regimul juridic al frontierei de stat; 

- efectuarea controlului pe mijloacele de transport, 

direct sau împreunã cu autoritatea vamalã æi alte autoritãåi 

competente. 

Æeful PPF Albiåa, comisar Daniel Corban 

æi inspector Cornel Marius Ursan 

UE / CEE, douã pentru toate paæapoartele æi douã benzi pentru 

camioane: una pentru UE / CEE æi una pentru toate paæapoartele, 

având cabine de control. Principalele activitãåi în prima linie sunt: 

identificarea vizualã, verificarea documentelor de cãlãtorie. 

Activitãåile sunt realizate cu ajutorul echipamentelor 

disponibile în prima linie: ætampile de intrare-ieæire compatibile 

Schengen, staåii de lucru, cititoare optice conectate la bazele de 

date naåionale æi internaåionale disponibile prin aplicaåia ESIF, 

lampa UV æi seturi de oglinzi, dispozitive cu detectare CO2, 

, dispozitiv pentru detecåia radiaåiilor nucleare - Sabre 4000, 

dispozitive pentru a detecta persoane (Minisearch), minikit pentru 

a detecta documente false æi endoscop. 

În a doua linie de control principalele activitãåi sunt: 

verificãrile efectuate asupra persoanelor, verificãrile efectuate 

asupra documentelor, verificarea cu ajutorul bazelor de date, 

analiza ECAR pentru camioane. 

În ceea ce priveæte a doua linie de control, dotarea cuprinde: 

staåii de lucru, lupã, spectrometerul video, truse de testare de 

droguri, dispozitive de detector de densitate, acces Buster æi 

Internet. 

În a doua linie de control, sunt disponibile toate bazele de 

date din prima linie æi existã acces la bazele de date specifice 

necesare pentru efectuarea verificãrilor amãnunåite: e-BackOffice, 

e-raportare, EUVID, e-disimularea, iFado, Prado, Evidenåa 

populaåiei, permise de conducere æi baze de date privind 

persoanele. 

Programul de lucru este permanent, fiind organizate în 4 ture 

(12/24 æi 12/48). În funcåie de situaåia operativã, æeful PTF Albiåa 

planificã, în medie, 5 poliåiæti de frontierã pe banda de intrare, 

5 poliåiæti de frontierã pe banda de ieæire, 2 poliåiæti de frontierã 

pentru punctul de acces æi de supraveghere a benzii, un controlor 

În cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albiåa, în 

afarã de sediul Sectorului Poliåiei Huæi, mai existã sediile 

mai multor structuri cu atribuåii de control, Autoritatea 

Naåionalã a Vãmilor, Autoritatea sanitar-veterinarã, 

Serviciul fitosanitar, Administraåia Naåionalã a Drumurilor 

plus terminale de mãrfuri. 

Fluxurile de intrare sunt separate de cele de ieæire. 

Existã 7 benzi de intrare - 5 pentru pasageri: una pentru 

corpul diplomatic, douã pentru cetãåenii UE / CEE, douã 

pentru toate paæapoartele æi douã benzi pentru camioane: 

una pentru UE / CEE æi una pentru toate paæapoartele, având 

cabine de control. 

Pe sensul de ieæire din åarã existã tot 7 benzi - 5 pentru 

pasageri: una pentru corpul diplomatic, douã pentru cetãåenii 

Inspectorul æef al IJPF Vaslui prezentând SPF Albiåa 



51

de date, un poliåist de frontierã în a doua linie de control æi un 

æef de turã la PTF. 

La începutul fiecãrui schimb de turã, æeful de turã introduce 

profiluri de risc æi indicatori specifici de risc, identificate la nivelul 

structurii de cãtre ordonatorul de analize de risc pe baza unor 

cazuri înregistrate. Toate profilurile de risc æi de analizã a riscurilor 

sunt, de asemenea, disponibile pe site-ul Intranet al Poliåiei de 

Frontierã Române, accesibil în permanenåã. 

Principalele riscuri în PPF Albiåa sunt: 

- cetãåenii moldoveni care intenåioneazã sã treacã ilegal graniåa 

de vest a României, folosind documente false sau falsificate æi sã 

ajungã în state membre UE; 

- contrabanda cu åigãri; 

- traficul internaåional cu autoturisme furate la ieæirea din åarã; 

- traficul cu substanåe interzise. 

Din anul 2006, în PPF Albiåa a fost înfiinåat un Proiect pilot – 

Echipa Comunã de Analizã de Risc (ECAR), constând din 5 poliåiæti 

de frontierã æi 4 ofiåeri vamali, care au ca atribuåii principale 

identificarea obiectivelor æi determinarea nivelulului æi tipului de 

control a vehiculelor, pe baza unor indicatori de risc. 

Au fost apoi prezentate procedurile în cele douã linii de 

control, precum æi activitatea ofiåerilor vamali în prima linie de 

control. 

Prezentarea a continuat cu statistici privind traficul prin punct, 

fiind relatate æi diverse infracåiuni constatate, comparativ pe 3 

ani. 

Dupã aceastã prezentare delegaåia a fost invitatã de æeful de 

punct, comisarul Daniel Corban, sã ia parte la activitatea din 

punctul pe care-l conduce. Astfel, ofiåerii de legãturã au putut sã 

ia pulsul misiunilor pe care poliåiætii de frontierã români le executã 

la frontiera externã a Uniunii Europene. 

Æi aici, tehnica modernã, aflatã în dotarea punctului, a atras 

atenåia æi a stârnit curiozitatea membrilor delegaåiei. 

Un punct inedit l-a constituit controlul unui TIR, cu ajutorul 

Roboscanului, un foarte util instrument, cu ajutorul cãruia se 

poate vedea conåinutul camionului cu ajutorul razelor gamma. 

Evenimentul a reprezentat o bunã oportunitate pentru 

oaspeåii strãini de a vedea materializate eforturile depuse de 

åara noastrã pentru atingerea obiectivului strategic de aderare la 

spaåiul Schengen æi de a se convinge, la faåa locului, cã România 

este pregãtitã sã adere la spaåiul Schengen la termenul stabilit, 

respectiv martie 2011. 

Putem sã apreciem cã, în timpul acestei cãlãtorii, spiritul 

unor oameni care au o profesie asemãnãtoare æi un åel comun 

a reuæit sã treacã de barierele protocolului æi, cu siguranåã, cu 

acest prilej s-au legat noi prietenii. 

Æoseaua care leagã Iaæul de Huæi strãbate mai multe localitãåi 

specifice acestei zone a åãrii, cu un nivel de trai situat la limita 

inferioarã a „clasamentului”. 

Localitatea Rãducãneni nu face excepåie de la aceastã regulã, 

casele de aici sunt mici, joase, strãduindu-se parcã sã rãmânã 

în picioare. În centrul localitãåii, însã, existã câteva clãdiri care 

sunt parcã decupate dintr-o altã fotografie. Cu siguranåã, cea 

mai impunãtoare dintre toate este clãdirea Sectorului Poliåiei 

de Frontierã Rãducãneni. Sediul, construit din fonduri europene 

în urmã cu câåiva ani, dispune de toate dotãrile necesare unei 

structuri de poliåie la nivelul secolului 21. 

Am intrat în curte æi am putut vedea o parte din impresionantul 

parc auto... 5 Volkswagen Passat, 5 Volkswagen Transporter, 

3 ATV-uri æi o autospecialã de supraveghere pe principiul 

termoviziunii Land Rover, toate noi, precum æi cele aflate deja 

în uz- 6 Nissan Terano II, o Dacia, un Opel Astra, precum 

æi mijloace de supraveghere fixe æi mobile, achiziåionate prin 

facilitatea Schengen. 

La comanda Sectorului Rãducãneni era, în acel moment, 

SPF Rãducãneni 

Ajunctul æefului de sector, comisar - æef Oliviu Teodorescu, 

împreunã cu ag. pr. Corneliu Carp, ag. Alin Roibu, insp. 

Cristian Serafinceanu æi ag. pr. Cãtãlin Cojocariu. 

Post control - ag. pr. Neculai 

Hogaæ æi ag. Daniel Paætinaru 

Agenåii Robert Rãileanu æi Marius Zahn 

52 


R e p o r t a j

adjunctul æefului de sector, comisarul-æef Ovidiu 

Teodorescu, un ofiåer cu state vechi în Poliåia de 

Frontierã, poate „cel mai vechi ofiåer cu pregãtirea din 

Poliåia de Frontierã”, aæa cum se autointitula. Ne declara 

cã a dorit ca la finalul carierei de poliåist sã se întoarcã la 

structura de bazã a Poliåiei de Frontierã, la Sector, acolo 

unde a æi început cariera lui. 

Am discutat despre oameni...subiectul preferat al unui 

ofiåer care s-a ocupat atâåia ani de pregãtire... 

Încadrarea sectorului este bunã - 82,29%, 12 ofiåeri, 

133 agenåi de poliåie æi 5 P.C. Aceætia îæi desfãæoarã 

activitatea în 4 ture, 9 patrule pe timp de noapte æi 10 

pe timp de zi. 

Din promoåie au fost repartizaåi un ofiåer femeie æi 6 

agenåi, 3 bãrbaåi æi 3 femei. 

Poliåiætii de aici se confruntã cu fenomenele specifice 

unei zone sãrace æi cu tot 

ce decurge din aceasta. 

Majoritatea populaåiei de aici 

nu are nicio ocupaåie. 

Pentru a åine sub control 

situaåia infracåionalã existã 

o foarte bunã cooperare 

cu Poliåia Naåionalã, cu 

biroul comunal de poliåie, 

în acest sens executânduse 

patrulãri în comun, atât 

pentru ordinea publicã cât æi 

pentru securizarea frontierei, 

în intervalul de timp 14-22 æi 

22-06. 

S-au realizat douã puncte 

de odihnã æi refacere a 

capacitãåii de muncã pe timp ploios sau rece 

(temperaturile sunt foarte scãzute în timpul iernii 

în aceste locuri). Atunci când misiunea se face 

dintr-o singurã trimitere, poliåiætii au un rãgaz 

de o jumãtate de orã – o orã sã se odihneascã 

æi sã mãnânce în condiåii decente. În acest scop 

se folosesc sediile unor structuri ale Poliåiei de 

Frontierã, care au fost desfiinåate æi au fost predate 

primãriilor comunelor din localitãåile Grozeæti æi 

Scopoæeni. 

Tot pentru a veni în ajutorul lucrãtorilor, s- 

a instalat, la limita cu sectorul vecin, SPF Huæi 

subordonat IJPF Vaslui, o cabinã în care poliåiætii 

care executã punct control se pot adãposti pe 

vreme rea. 

Problemele sociale ale poliåiætilor apãrute, 

mai ales dupã reducerile salariale din acest an, 

au fost în atenåia conducerii sectorului dar æi a 

inspectoratului judeåean. La nivelul sectorului, 

dupã discuåii personale cu lucrãtorii, au fost 

identificaåi cei cu probleme financiare, aceætia 

fiind incluæi în lista centralizatã de la nivelul IJPF 

pentru care au fost fãcute solicitãri la bãnci pentru 

a se gãsi o soluåie, mãcar temporarã, de depãæire 

a acestei perioade dificile. 

Cu mândrie, comisarul-æef Ovidiu Teodorescu 

ne-a spus cã Sectorul a ieæit foarte bine la 

evaluarea Schengen pe frontierele terestre. 

Periplul nostru pe meleaguri moldave se 

apropia de sfâræit æi, gândindu-mã la ceea ce 

am vãzut æi am trãit în aceste zile, am revenit la 

cuvintele inspectorului æef, comisarul-æef Ætefan 

Alexa, care afirma pe un ton hotãrât cã „Suntem 

pregãtiåi sã facem faåã oricãrei provocãri!” 

Personal, am fost convinæi cã are dreptate. 

Agent principal Eduard Bolboceanu, monitorizând 

poziåia echipajelor cu ajutorul sistemului GPS 

timp ce maæina ne purta departe de Oraæ, printre 

fulgii primei zãpezi, am simåit cã o parte din noi 

a rãmas acolo, la marginea unei pãduri. 

Iulian PUICÃ 

Petre-Cristian BUCUR 

Ne-am despãråit de Iaæi purtând cu noi ceva 

din spiritul oamenilor care trãiesc æi muncesc aici, 

la aceastã margine de pãmânt românesc. Æi, în 

 


R e p o r t a j 53

În urmã cu peste douã decenii, înainte de 1989, mai mulåi ani 

în æir s-a discutat, de cãtre foruri cu putere de decizie, ca ziua de 

1 Decembrie sã fie declaratã zi naåionalã. Nu s-a ajuns la niciun 

rezultat atunci. Abia dupã 1990, 1 decembrie, în mod justificat, 

argumentat, a fost declaratã zi naåionalã. Cu toate acestea, astãzi, 

oameni cu pregãtire de specialitate, dar, probabil, fãrã suficientã 

înåelegere a trecutului, au cerut ca aceastã 

zi, evocatoare pentru toåi românii, sã nu 

mai fie sãrbãtoritã, venind inclusiv cu un 

argument pueril: la 1 Decembrie este frig æi 

atunci îngheaåã mâna soldaåilor pe steagul 

de paradã – cum au spus printre alåii N. 

Djuvara, A. Cioroianu. Starea vremii nu 

poate fi un argument – nici acum, dupã cum 

nu a fost nici în 1918. Cuvintele lor aduc 

aminte de cele petrecute la Budapesta zilele 

trecute. Când ambasadorul României în 

Ungaria a cerut permisiunea de a organiza 

sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie în sala Teatrului Naåional din 

Budapesta, a fost refuzat. Motivarea a fost pe linia gândirii de mai 

sus. S-a spus cã, pentru maghiari, acea zi este tristã, deoarece 

atunci au pierdut Transilvania. 

Pentru români, în schimb, a fost, este æi va fi un moment de 

bucurie, de mândrie naåionalã, deoarece în acel moment s-a 

încheiat lupta æi procesul pentru fãurirea României Mari. A fost 

o acåiune lungã. Ea s-a desfãæurat în tot lungul evului mediu æi al 

epocii moderne, când s-a demonstrat permanent æi peremptoriu 

cã românii formau un popor latin la poråile Orientului, ce lupta 

obstinat pentru unirea într-un singur stat. În secolul al XIXlea, 

generaåia Renaæterii româneæti, în frunte cu fraåii Brãtianu, 

fraåii æi verii Golescu, I. Ghica æi N. Bãlcescu, C. A. Rosetti, M. 

Kogãlniceanu, Al. I. Cuza, a înåeles cã putea împlini åelul naåional 

exclusiv în condiåiile unor evenimente internaåionale, care ar fi 

zguduit poziåiile marilor puteri. Astfel, în urma înfrângerii Rusiei 

în „Rãzboiul Crimeii” (1853-1856), s-au unit Moldova æi Åara 

Româneascã æi, în 1859, a apãrut România Modernã. Apoi, 

dupã rãzboiul ruso-român împotriva Sublimei Poråi (1877-1878), 

România æi-a câætigat independenåa æi s-a unit cu Dobrogea, 

pierzând Basarabia, iar în urma „rãzboaielor balcanice” (1912- 

1913) s-a realizat unificarea fireascã cu Cadrilaterul æi românii 

de acolo. 

Era necesar sã se iveascã un nou cutremur. A apãrut sub 

numele de Primul Rãzboi Mondial. Foråele politice din România 

au cãutat cea mai bunã soluåie. Evident, se urmãrea formarea 

României Mari, nu o luptã stupidã pentru satisfacerea intereselor 

uneia dintre cele douã grupãri beligerante. În acele condiåii, 

prim-ministrul Ion I. C. Brãtianu a decis sã se alieze cu foråele 

Antantei, care, clar, se îndreptau spre victorie. La 4/17 august 

1916 s-a încheiat Tratatul secret între România æi Antanta. 

Lui Ionel I. C. Brãtianu i se promitea recunoaæterea României 

Mari la finele conflagraåiei, dacã Bucureætii vor lupta alãturi de 

Antantã. La 15/28 august 1916 România a intrat în luptã alãturi 

de Puterile Centrale. Rapid, pânã în decembrie 1916, a pierdut 

Oltenia, Muntenia æi Dobrogea. Românii, cu 

un minim æi relativ ajutor din partea armatei 

ruse, au rezistat æi au obåinut victoriile de la 

Mãrãæti, Mãrãæeæti, Oituz. Pentru germani, 

evoluåia frontului românesc a reprezentat 

un eæec: nu au putut scurta linia frontului 

æi elibera armate pentru luptele din Europa 

occidentalã, nu au putut folosi æi exploata 

bogãåiile românilor. 

Revoluåia din Rusia, miæcãrile sociale din 

Imperiul Austro-Ungar, din Imperiul German, 

din Sublima Poartã, intrarea în luptã a S.U.A. 

au dus la destrãmarea marilor imperii, la 

54 

1 DECEMBRIE 

profesor universitar dr. Radu Ætefan VERGATTI 

amplificarea miæcãrii popoarelor pentru formarea statelor etnice. 

În Rusia, abdicarea åarului æi preluarea puterii de cãtre foråele 

democratice din åarã (2 martie 1917) a determinat æi apariåia 

partidului moldovenesc în Basarabia, la Chiæinãu (3 martie 1917). 

Din programul noului partid rezultã cã el lupta pentru „slobozenia 

poporului, a Bisericii æi a culturii”. Imediat, în Basarabia, s-a 

nãscut o amplã miæcare pentru unirea cu România. S-a format 

un Sfat al soldaåilor æi ofiåerilor, echivalent cu sovietele care erau 

în toatã Rusia. Ulterior æi acesta va lua numele de soviet. Încã 

din iunie, la primul congres al sovietelor, s-a cerut din partea 

militarilor unirea cu România. În iulie 1917, la cererea expresã a 

populaåiei, toåi funcåionarii rusofoni au fost înlãturaåi æi înlocuiåi cu 

români. Apoi, încã din august 1917 s-a pus 

problema formãrii Sfatului Åãrii. Acesta va 

fi alcãtuit în mod democratic din deputaåi 

reprezentând toate naåiunile care locuiau 

în Basarabia. Cei mai numeroæi au fost, 

evident, românii. Ei erau în proporåie de 

peste 80% dintre locuitorii regiunii. Între 

8-14 septembrie 1917, la Kiev, s-a åinut un 

congres al naåionalitãåilor. Acolo, delegatul 

român Teofil Ioncu a åinut un discurs prin 

care a demonstrat cã în Basarabia exista 

popor român æi nu moldovenesc. A fost 

extrem de aplaudat æi ovaåionat. Discursul sãu a fost rostit în 

momentul în care premierul Rusiei de atunci, avocatul Aleksandr 

Kerenski, promulga æi sancåiona Decretul asupra drepturilor 

popoarelor din Rusia. Actul va fi reluat æi publicat æi de Vladimir 

Ilici Ulianov (Lenin), a doua zi dupã succesul revoluåiei bolæevice. 

Bazându-se pe aceste acte, conducãtorii Basarabiei, la 2 

decembrie 1917 au proclamat Republica Democraticã Moldova. 

La 24 ianuarie 1918 ei aveau sã publice actul prin care au declarat 

åara independentã, numind-o Republica Democraticã Slobodã 

Moldova. Actul lor a trezit imediat proteste la Kiev, Moscova æi la 

Petersburg. În urma iniåiativelor lui Leon Davidovici Bronætein – 

Troåki æi a lui Constantin Racovski, secondat de M. Moruzov, s-au 

trimis cãtre Basarabia grupãri înarmate, specializate în terorizarea 

populaåiei, care trebuia 

convinsã sã accepte ideile 

comuniste. Aceste grupãri 

au fost conduse de G. Leifer, 

L. Fiæelev, L. Septeievski, 

Vasiliev-Totelboim, N. Troæin, 

L. Tomah, A. Soloviev, V. 

Borisov, G. Ivanov, N. Egorov, 

I. Jukovski, A. Semionov, I. 

Iakir etc. Nu au avut succes. 

Populaåia din Basarabia i- 

a respins pe comuniæti. A 

cerut în continuare unirea 

cu România. Nu trebuie uitat 

cã, în acele zile de tumult, pe pãmântul dintre Prut æi Nistru, au 

venit intelectuali români ca Onisifor Ghibu, Andrei Oåetea, Ion 

Nistor, Ilie Gârneaåã, Sextil Puæcariu, Mihail Sadoveanu, Apostol 

Culea etc., care au mers în cãruåe, din sat în sat, au stat de vorbã 

cu åãranii æi le-au arãtat, convingãtor, cã viitorul lor consta în 

unirea cu România. Ca urmare, Sfatul Åãrii a hotãrât ca, la 27 

martie 1918, la Chiæinãu, în Palatul Libertãåii sã se åinã adunarea 

prin care sã se punã problema unirii cu România. Atunci, imensa 

majoritate a deputaåilor (86 deputaåi – 68,8%) 

au votat pentru unire. Numai 3 deputaåi au 

votat împotrivã. La încheierea votului, primministrul 

României, Alexandru Marghiloman, 

care era invitat la Chiæinãu, a pãtruns în salã 

æi i-a felicitat pe deputaåi pentru modul în 

care au votat. Apoi s-a reîntors în åarã æi i-a 

comunicat regelui noua situaåie. Prin Decretul 

Regal nr. 842, Regele Ferdinand a declarat 

definitivã æi veænicã unirea Basarabiei cu 

România. 

Concomitent, românii din Imperiul 

Austro-Ungar luptau pentru obåinerea æi 


I s t o r i e

ecunoaæterea independenåei lor. Românii din Statele Unite ale 

Americii au creat, în primãvara anului 1918, Uniunea Românilor ACTIVITÃÅI DESFÃÆURATE DE IJPF DOLJ 

F R O N T I E R A I s t o r i e 55 

din SUA. Aceasta a avut foarte multã greutate, deoarece în armata 

americanã luptau circa 35.000 români, proveniåi dintre cei CU PRILEJUL ZILEI DE 1 DECEMBRIE 

emigraåi din Imperiul Austro-Ungar, în statul nord american. Ei 

au reuæit ca, în septembrie 1918, sã organizeze o mare întrunire 

în oraæul New York, la Carnegie Hall. În urma acestei întruniri, 

preæedintele Wilson a declarat cã nu mai susåine menåinerea 

Imperiului Austro-Ungar. A folosit chiar expresia cã imperiul este 

o rablã ruginitã care trebuie aruncatã. Din acel moment, lupta 

IJPF Dolj, cu sprijinul Sindicatului Naåional al Politiætilor 

æi Personalului Contractual, Corpului Naåional al Poliåiætilor æi 

al Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor, Regiunea Jiul Dolj, a 

organizat, maråi 30 noiembrie, sãrbãtorirea Marii Uniri de la de 

la Alba Iulia, de acum 92 de ani. 

românilor a fost impulsionatã. Ultimul împãrat de pe tronul de la La manifestare 

Viena, Carol I, la 3 octombrie 1918, a publicat manifestul „Cãtre au participat 

popoarele imperiului”. Prin acest act se încerca sã se liniæteascã 

spiritele, propunându-se ca statul sã capete un caracter federativ, 

în care toate popoarele sã aibã drepturi egale. La 6 octombrie 

1918 Sextil Puæcariu i-a rãspuns, publicând manifestul „Ce vrem”. 

delegaåii ale Poliåiei 

de Frontierã Bulgare, 

Inspectoratului 

Judeåean al Poliåiei 

În cuvinte puåine, succint, de Frontierã 

s-a arãtat Guvernului de 

la Viena æi împãratului 

cã românii din Bucovina 

Mehedinåi, 

precum æi primarul 

Municipiului 

doreau unirea cu România. 

Apoi, în întreaga Bucovinã 

s-a pus problema unirii 

cu România. Atunci æi 

în Bucovina populaåia 

româneascã era 

majoritarã. S-a format un 

Comitet Naåional Român, 

în frunte cu Iancu Flondor. 

La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Mare a Palatului Sinodal din 

Cernãuåi, adunarea fruntaæilor românilor din Bucovina a decis 

unirea cu România. 

Calafat. 

Concomitent, s-a desfãæurat lupta românilor din Banat æi din 

Momentul a început cu o depunere de coroane, în centrul 

Transilvania pentru unirea cu România. Acolo, Partidul Naåional 

oraæului, apoi vizita unei expoziåii de picturã a comisarului-æef 

Român formase Consilii Naåionale Româneæti, care, în toate 

de poliåie Marius Turaiche, la Muzeul de artã din Calafat. 

localitãåile, åineau locul organelor de stat ale dispãrutului Imperiu 

În continuare, participanåii au efectuat o vizitã la æantierul 

Austro-Ungar. La 9 octombrie 1918, Consiliul Naåional Român a 

de la locul construcåiei 

rãspuns propunerilor din manifestul semnat de împãratul Carol I, 

viitorului pod Calafatarãtând 

cã nu era de acord cu el. Apoi, Partidul Naåional Român 

Vidin æi vizita la 

s-a unit cu Partidul Social Democrat æi a format Consiliul Naåional 

Mãnãstirea Maglavit. 

Român Central. Avea 12 membri: 6 din partea P.N.R., 6 din 

Festivitãåile s-au 

partea P.S.D. La sfâræitul lunii octombrie 1918, la Budapesta, 

încheiat cu o masã 

deputatul român Al. Vaida-Voievod a cerut în parlament unirea 

protocolarã tradiåionalã, 

Transilvaniei cu România, deci ruperea de Ungaria. Parlamentarii 

cu specific românesc. 

unguri l-au huiduit. 

La Arad, în noiembrie 1918, a sosit ministrul naåionalitãåilor 

Ionuå-Dorinel 

din guvernul de la Budapesta, Oskar Iászy. A încercat sã-i 

convingã pe românii transilvãneni sã rãmânã uniåi cu Ungaria. 

GHEONEA 

S-a lovit însã de un refuz net. Românii au decis ca, la 1 decembrie 

1918 (18 noiembrie – pe stil vechi), sã organizeze o adunare cu 

caracter plebiscitar la Alba-Iulia. Trebuiau sã participe 1.228 de 

delegaåi. Ei trebuiau sã decidã unirea cu România. Adunarea 

trebuia sã aibã loc în Sala Cazinoului Ofiåerilor din Alba-Iulia. 

1 DECEMBRIE – ZIUA NAÅIONALÃ A 

ROMÂNIEI, LA GALAÅI 

În jurul acesteia s-au adunat circa 100.000 români veniåi, încã Cu ocazia zilei de 1 Decembrie – Ziua Marii Uniri, la sediul 

din ajun, din întreaga Transilvanie æi din Banat. În interiorul I.J.P.F.Galaåi au fost organizate activitãåi dedicate evenimentului, 

sãlii, hotãrârea Adunãrii, de unire cu România, a fost cititã de cum ar fi evocarea importanåei momentului de la 1 Decembrie 

profesorul Vasile Goldiæ. Imediat, actul a fost reluat æi citit de 1918 – Ziua Marii Uniri, la care au participat poliåiæti de frontierã 

12 heralzi pe câmpurile din jurul Sãlii Cazinoului Ofiåerilor. de la toate structurile subordonate inspectoratului; întreceri 

A fost o izbucnire generalã de bucurie, de fericire a românilor sportive, organizate între subunitãåile Poliåiei de Frontierã Galaåi, 

care-æi vedeau împlinit visul de formare a României Mari. La 13 la discipline precum: æah, fotbal tenis, minifotbal, tenis de masã, 

decembrie 1918, la Bucureæti, a sosit o delegaåie a românilor ocazie cu care au fost premiaåi câætigãtorii competiåiilor sportive 

transilvãneni, care a prezentat Regelui Ferdinand hotãrârea organizate; premierea poliåiætilor de frontierã care au obåinut 

Adunãrii. Era voinåa lor, a românilor transilvãneni. 

cele mai bune rezultate în anul 2010 æi editarea numãrului 8 al 

Se încheia, astfel, un proces istoric lung, la care a participat revistei „Frontiera Gãlãåeanã”. 

întreg poporul român, creând cel mai mare stat æi mai puternic Sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie, a Marii Uniri de la Alba 

stat latin din sud-estul Europei. 

Iulia , a devenit o tradiåie importantã a I.J.P.F. Galaåi. Poliåiætii de 

La fiecare 1 Decembrie oamenii îæi amintesc cã, în acea zi frontierã gãlãåeni au participat la activitãåi culturale, concursuri 

friguroasã din 1918, s-au întrunit la Alba-Iulia cei 100.000 de sportive, iar conducerea I.J.P.F. Galati, împreunã cu oficialitãåile 

români, care au proclamat æi aclamat Unirea, unire pentru care oraæului au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor din 

fiecare familie din România dãduse jertfã cel puåin un membru Primul Rãzboi Mondial. 

al ei pe câmpurile de luptã. 

Oana GALU

În acest an, elevii æcolii noastre au participat la evenimentele 

organizate pentru omagierea zilei Marii Uniri la Alba Iulia, 

Capitala de suflet a românilor de pretutindeni unde, la 1 decembrie 

1918, au fost scrise pagini de istorie de neuitat, marcate de adânci 

sentimente de emoåie, lacrimi, bucurie æi fericire deplinã, iar pe 

buzele tuturor era un singur æi drag cuvânt, „România”. 

Dincolo de sentimentele de dragoste æi ataæament faåã de 

patrie, conætiinåa patrioticã izvorãæte din cunoaæterea istoriei, a 

geografiei æi a culturii naåionale. Vizitarea Salinei de la Turda, 

în prima zi a acestei activitãåi, a prilejuit, tocmai, acest lucru, 

a fost ca o Uverturã, a marii Maestre, Natura, desãvâræitã de 

inventivitatea æi creativitatea Omului, care a pregãtit sentimentele 

ce aveau sã creascã mult în amploare, a doua zi, la Alba Iulia. A 

urmat trecerea scurtã, preå de câteva ore, prin Blaj, pentru a ne 

primeni sufletul æi trupul într-un orãæel minunat, care, la fiecare 

pas, respirã spiritualitate româneascã. 

În ziua de 1 Decembrie, dând, parcã, rãspuns chemãrii, 

ce suna atât de frumos în gura Poetului însuæi, „Veniåi la Alba 

Iulia, în Ardeal”, am purces æi noi spre Bãlgrad, cum era numitã, 

odinioarã, cetatea. 

Sentimentele erau diverse, la fel de intense unele, ca æi 

celelalte: unii erau preocupaåi, cu pasiune, de organizare; alåii 

aæteptau cu nerãbdare sã intre falnici, asemenea domnitorului 

Mihai Viteazul, în cetatea Bãlgradului; alåii, ca æi regele Ferdinand 

I, aæteptau sã pãæeascã, cu mândrie æi cu inima micã de tot, în 

catedralã, pentru a deveni, fie æi numai pentru câteva minute, regi; 

alåii îæi potriveau uniformele, cãci primiserã „cuvânt de poruncã” 

sã fie „nou-nouåi, ca din cutie”! Alåii îæi retrãiau, cu voce tare, 

minunaåii ani de liceu militar, petrecuåi în frumosul oraæ! 

Cele douã clase de elevi au fost însoåite de diriginåi - comisar 

æef Gheorghe Bioæa æi comisar Kiss Etelka, dar æi de alte cadre, 

dornice sã ni se alãture – comisar-æef Ciprian Varadi, æef Birou 

învãåãmânt, subinspector Alexandru Azoiåei, æef sector, elevii din 

anul I æi doamna Luciana Ivãnescu, bibliotecarã. 

Æi, pentru cã sentimentul trãit a fost atât de intens, încât m-a 

emoåionat, aæ aminti faptul cã, pentru unii, vizitarea Colegiului 

Liceal Militar de la Alba Iulia a constituit prilejul de a rememora, 

cu mândrie, anii în care s-au format ca ofiåeri. A fost o revedere 

plinã de vibraåie, greu de tradus în cuvinte, chiar æi pentru un 

filolog. Fiecare colåiæor al colegiului avea o poveste, un vis 

împlinit, o „pãåanie”, mai ceva ca în Amintirile lui Creangã! 

Pentru cã didactica modernã recomandã ca la sfâræitul 

fiecãrei activitãåi sã le solicitãm celor implicaåi în activitate retro 

informaåia sau feed-back-ul (cum spun englezii), aæa am fãcut 

æi noi. Am selectat câteva din cele oferite de elevi, cãrora, pe 

aceastã cale doresc sã le mulåumesc pentru cã, de la început, 

de când le-am propus o astfel de æedinåã practicã, au spus „Da, 

doamna profesoarã” æi pe tot parcursul activitãåii au dat dovadã 

de o atitudine exemplarã. Iatã impresiile lor: 

• „Am simåit vibrând, în acordurile imnului Eroilor, spiritul 

naåional. Pânã acum, de 1 Decembrie, nu am participat la 

demonstraåii de genul acesta. A fost o experienåã unicã, deoarece 

vizita la Sala Unirii, unde s-a semnat Unirea, m-a fãcut sã mã 

gândesc la trecut æi la istorie, æi sã îmi dau seama, o datã în plus, 

cã toåi cei care au luptat pentru åara noastrã, nu au murit în zadar.” 

(Braica Daniel Octavian) 

• „… am simåit emoåia æi bucuria de a fi român, iar la intonarea 

imnului inima a tresãrit, s-a schimbat ceva în sufletul meu preå de 

câteva minute, ignorând frigul æi ploaia rece.” (Zahari Camelia) 

• „Cel mai important lucru este acela cã, la auzirea Imnului 

României, toåi am luat o poziåie de drepåi, cum nu am mai fãcut-o 

56 

Mesagerii Unirii, de la Æcoala de Pregãtire 

a Agenåilor Poliåiei de Frontierã 

„Avram Iancu” Oradea 

niciodatã! M-au copleæit emoåiile!” (Rare Miron) 

• „Aceastã Zi Naåionalã mi-a redat un sentiment de mândrie, 

respect æi patriotism, fiind eu însãmi o pãrticicã însemnatã æi prin 

statutul special pe care îl deåineam, acela de poliåist de frontierã, 

a acestei åãri, æi prin faptul cã fac parte dintre tinerii acestei åãri, 

care, încã, au curajul de a scrie istoria, la prezent!” (Florentina 

Harasciuc) 

• „Un oraæ remarcabil din România, Alba Iulia, încãrcat de 

istorie, cu poråile mereu larg deschise, precum braåele pãrinteæti; 

bãtrâne æi pline de înåelepciune, acestea aæteaptã, de fiecare datã 

când pãæeæti pe solul greu de atâtea încercãri, sã-åi arate trecutul, 

în prezent… Cu cât te adânceæti mai mult în acest oraæ, fabulos, 

parcã fiecare cãrãmidã, zid, bucatã de lemn, bãtaie de tobã sau 

sunet de trâmbiåã, doresc sã te acapareze, sã te poarte în propria 


E v e n i m e n t

istorie, eveniment la care au luat parte, 

odinioarã… Oraæ al Marii Uniri, menåine, 

încã, viu spiritul unirii æi parcã nu vrea sã 

accepte modernul, arãtând, cu dãrnicie, 

ce înseamnã, cu adevãrat, istoria æi Marii 

Domnitori care i-au cãlcat pãmânturile!” 

(Bogdan Trandafir) 

• „În fiecare an, ziua de 1 Decembrie 

aduce un sentiment puternic de 

patriotism, iubire faåã de ceea înseamnã 

åarã, strãmoæi, popor. Acest sentiment este 

mai puternic atunci când ai posibilitatea 

sã æi participi la aceastã manifestare, 

ascultând imnul României în poziåie de 

drepåi, în Piaåa Mihai Viteazul, în Alba 

Iulia”. (Laurenåiu Pop) 

• „Ziua de 1 Decembrie a fost cea 

mai frumoasã, chiar dacã a fost foarte 

frig, a plouat æi multã lume nu ætia ce 

este „Poliåia de Frontierã” æi se mira cã 

eram acolo. A meritat sã îndurãm toate 

acestea.” (Camelia Burca) 

• „… am trãit cu mai multã profunzime 

sentimentul æi mândria cã sunt român 

æi cã nu trebuie sã îmi pierd respectul 

pentru istoria åãrii mele; atmosfera a fost 

asemãnãtoare unei sãrbãtori, de care 

m-am bucurat aæa cum se cuvenea.” 

(Camelia Lazeanu) 

• „Alba Iulia a fost locul unde trebuia 

sã ne aflãm în aceastã sãrbãtoare.” (Maria 

Danciu) 

• „1 Decembrie, la Alba Iulia, a fost 

ca un strop de rouã scãldatã în frumos, un 

giuvaer românesc cu care, din suflet, mã 

mândresc.” (Vasile Visovan) 

• „Ca de fiecare datã, 1 Decembrie este 

o zi specialã pentru România. Am simåit 

cã sunt român, cã trãiesc în România æi 

cã nu sunt un strãin în åara mea, retrãind 

un moment din istoria bogatã æi frumoasã. 

S-a simåit libertatea, cã românii sunt uniåi. 

Ar trebui ca astfel de evenimente sã aibã 

loc mai des, pentru a nu uita cine suntem 

æi unde trãim!”(Sergiu Dem) 

• Voi încheia, tot cu cuvintele unuia 

dintre elevi, care m-au fãcut sã îmi aduc 

aminte de strigãtul de copil din Hronicul 

æi cântecul vârstelor, „Trãiascã România 

dodoloaåã!”: „De-am fi o scântã’ mai 

patrioåi, s-ar auzi peste tot: România!” 

(Cãtãlin Mic) 

• Dincolo de demersul didactic, 

concretizat printr-o activitate 

extracurricularã, am avut ocazia de 

a cunoaæte oameni minunaåi, buni æi 

inimoæi, care ne-au oferit gãzduire, un 

dram din spiritul lor de Români din 

inima Ardealului, gazde primitoare, 

cãrora, dorim, æi pe aceastã cale, sã le 

mulåumim. 

În prag de sãrbãtoare, cu iz de 

cozonac, clinchet de zurgãlãi, când o 

frumoasã tradiåie strãbunã ne îndreaptã 

atenåia æi gândurile cãtre ceilalåi, cei de 

lângã noi, atât de dragi nouã, cu urãri, 

vã doresc æi eu, dragii mei elevi, sã aveåi 

mereu puterea, curajul æi înåelepciunea 

sã alegeåi mereu binele! Sã fiåi mereu 

frumoæi æi mândri de voi, cum aåi fost 

zilele acestea! 

Etelka KISS 

Poliåiætii de frontierã au defilat pe sub 

arcul de triumf, de 1 DECEMBRIE 

Efectivele MAI au participat, de Ziua 

Naåionalã a României, 1 Decembrie, la 

parada militarã organizatã la Bucureæti. 

Au defilat, pe sub Arcul de Triumf, mai 

mult de 380 de angajaåi ai M.A.I. organizaåi 

în trei subunitãåi de jandarmi æi pompieri æi 

câte un detaæament de tehnicã aparåinând 

Poliåiei, Poliåiei de Frontierã, Jandarmeriei 

æi I.G.S.U., precum æi o formaåiune de 

cavalerie a Jandarmeriei. 

Cele patru detaæamente de tehnicã au 

cuprins nouã echipaje moto de poliåie, 

16 autospeciale æi autolaboratoare, 17 

autospeciale de transport æi trei echipaje 

moto folosite de jandarmi, trei ATV-uri, 

12 autospeciale æi douã bãrci pneumatice 

folosite de pompierii militari în misiunile 

specifice (descarcerare, stingere incendii, 

intervenåie la înãlåime æi la accidente 

colective). 

Cu aceastã ocazie, spectatorii au putut 

sã admire, pentru prima datã, tehnica 

de care dispune, în prezent, Poliåia de 

Frontierã. 

În faåa blocului de defilare al MAI s- 

a aflat Garda port drapel, urmatã de un 

detaæament de gardã, constituit din 59 de 

jandarmi, care au prezentat onorul întro 

åinutã care ne aminteæte de glorioasa 

tradiåie a acestei arme. Cel de-al doilea 

detaæament al MAI, care a acordat salutul 

militar spectatorilor, a fost format din 51 

de jandarmi luptãtori din cadrul Brigãzii 

Speciale de Intervenåie a Jandarmeriei 

„Vlad Åepeæ” - Acåiuni Speciale. A urmat 

al treilea detaæament, care a fãcut parte 

din cadrul Inspectoratului pentru Situaåii 

de Urgenåã „Dealu Spirii” al Municipiului 

Bucureæti, constituit din: • echipaje de 

servanåi pompieri, echipaje S.M.U.R.D., 

echipaje de salvatori de la înãlåime, 

echipaje de intervenåie pirotehnicã, dotate 

cu aparaturã de detectare, echipaje de 

intervenåie la urgenåe chimice, radiologice 

sau nucleare. Au urmat trei autospeciale 

ale Direcåiei Rutiere, BMW – 330 x.d., æase 

autospeciale de intervenåii, marca Mercedes 

Vito, protejate cu scut antiglonå, aparåinând 

Serviciului Independent pentru Intervenåii 

æi Acåiuni Speciale (SIIAS), o autospecialã 

marca Duster æi trei MCV marca Logan, 

dotate cu binecunoscutele aparate de 

mãsurare a vitezei – AUTOVISIONdenumite 

æi radarele invizibile. Blocul de 

paradã al Poliåiei Române a fost închis 

de trei autolaboratoare criminalistice, 

dotate cu tehnicã foto-video digitalã, truse 

specializate æi echipamente criminalistice. 

Inspectoratul General al Jandarmeriei 

Române a defilat æi cu un modul format 

din trei motociclete, un autoturism de 

circulaåie VW Passat, douã autospeciale 

de patrulare SUBARU, patru autospeciale 

VW Transporter, douã autospeciale 

Mercedes Vito folosite pentru transportul 

æi protecåia luptãtorilor, douã autospeciale 

Dacia Logan, o autospecialã Dacia Duster, 

o autospecialã VW Transporter cu remorcã 

æi barcã, douã autospeciale URO Vam TL 

Peace Keeper, o autospecialã Ford F550 

– SANDCAT, precum æi o autospecialã 

cu apã ACDP. Un element de noutate 

constituie autospeciala blindatã pentru 

intervenåie Ford F550 – SANDCAT, care 

asigurã echipajului 

un nivel ridicat 

de protecåie 

balisticã antiglonå æi 

împotriva minelor 

sau dispozitivelor 

e x p l o z i v e 

improvizate. 

A urmat defilarea 

tehnicii IGPF, trei 

ATV-uri, douã 

autospeciale pentru 

munca operativã de 

oraæ „Volkswagen 

Passat Variant”, 

patru autospeciale de 

patrulare tot – teren 

„Iveco Massif”, destinate intervenåiei în 

locurile greu accesibile, douã autospeciale 

de supraveghere pe principiul termoviziunii 

„Landrover Discovery 4”, o ambarcaåiune 

pe pernã de aer Hovercraft TIP HTI 425, 

o ambarcaåiune de tip ARVOR 215, 

douã autospeciale pentru transport câini 

Mitsubishi L200 æi trei autospeciale 

transport efective 8+1 locuri „Volkswagen 

Transporter Kombi”. Autospecialele pentru 

munca operativã de oraæ Volkswagen 

Passat Variant sunt destinate patrulãrii æi 

intervenåiei în zonele de pe frontierã æi pe 

comunicaåiile adiacente. 

Inspectoratul General pentru Situaåii de 

Urgenåã a participat la defilare æi cu un 

bloc de tehnicã militarã, alcãtuit din 12 

autospeciale æi ambulanåe æi douã bãrci 

pneumatice. Parada a fost încheiatã de un 

detaæament de cavalerie, format din 28 de 

militari æi 28 cai ai Jandarmeriei. 

Felicitãri colegilor care au avut onoarea 

sã reprezinte la acest deosebit eveniment 

Ministerul Administraåiei æi Internelor æi, 

bineînåeles, Poliåia de Frontierã Românã! 

Iulian PUICÃ 


E v e n i m e n t 

57

25 Decembrie - NAÆTEREA DOMNULUI, spune Sfântul Maxim 

Mãrturisitorul, împarte istoria în douã. Pânã la Hristos æi dupã Hristos. 

Importanåa unicã a Naæterii Domnului, pentru umanitate, constã în 

faptul cã, fãcându-se Om, Fiul lui Dumnezeu afirmã în modul cel 

mai desãvâræit cu putinåã valoarea omului. 

Naæterea Domnului înseamnã intrarea în istorie a lui Dumnezeu 

cel supratemporal. În Vechiul Testament, Profetul Daniil situa venirea 

lui Mesia la „plinirea vremii” [7- 14]. Sf. Apostol Pavel situeazã 

explicit „plinirea vremii” la Naæterea Mântuitorului: „când însã a 

venit plinirea vremii, a trimis Dumnezeu pe Fiul Sãu, nãscut din 

femeie, nãscut sub Lege, ca pe cei de sub Lege sã-i rãscumpere, ca 

sã luãm înfierea.” [Gal. 4, 4-5] 

Sf. Ioan Gurã de Aur vorbeæte 

despre naæterea Domnului astfel: 

„Astãzi a fost dezlegatã legãtura 

cea veche, diavolul a fost fãcut 

de ruæine, demonii au fugit, 

moartea a fost distrusã, Raiul 

s-a deschis...”. 

Evanghelistul Matei a vrut 

sã arate cã cel a Cãrui naætere 

urma sã o relateze nu era un 

oarecine, ci cã era urmaæ pe linie 

omeneascã a lui David regele. 

Astfel, a demonstrat cã Vechiul 

Testament fusese o carte a aæteptãrii - aæteptarea celui Nou. 

Evanghelistul Luca îæi începe relatarea Naæterii prin descoperirea 

identitãåii cereæti a lui Iisus. La Bunavestire, Gavril Arhanghelul îi 

dã direct Maicii Domnului cea dintâi informaåie asupra identitãåii 

cereæti a Mântuitorului, anume cã va fi Fiul lui Dumnezeu. „Bucurã-te 

cea plinã de dar… Domnul este cu tine, Binecuvântatã eæti tu între 

femei… cãci ai aflat har la Dumnezeu æi iatã vei zãmisli æi vei naæte 

Fiu, æi-I vei pune numele Iisus. Acesta va fi mare æi Fiul Celui de Sus 

se va chema, iar Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, Tatãl 

Sãu, æi va domni peste casa lui Iacov în veci æi Împaraåia Lui nu va 

avea sfâræit” [ Luca 1, 28-33]. 

Aceleaæi comunicãri æi tot prin descoperire de Sus, i se vor face 

æi lui Iosif, ca sã previnã unele fireæti îndoieli, care îi încolåiserã în 

minte [Matei 1,19]. Un înger veni înainte de naætere æi-i spuse: „Iosife, 

fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, cãci ceea ce s-a 

zãmislit întrânsa este din Duhul Sfânt, æi va naæte Fiu æi-i vei pune 

numele Iisus, cã acela va mântui de pãcate pe poporul sãu!” [Matei 

1, 20-21] 

Maria a acceptat totul prin acel „fie mie dupã cuvântul tãu” [Luca 

1, 38]. Pãstorilor din preajma Betleemului, un înger al Domnului le-a 

vestit marea bucurie, care va fi pentru tot poporul. Unde nu se cântã 

astãzi: „Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu æi pe pãmânt pace, între 

oameni bunãvoire”[Luca 2, 14]. Hristos vine sã aducã împãcarea æi sã 

restabileascã echilibrul stricat odinioarã prin pãcat. Cãci prin naæterea 

Sa, rãsãrit-a lumii lumina cunoætinåei. 

26 Decembrie - SOBORUL MAICII DOMNULUI: Îndatã dupã 

Naæterea Domnului avem Soborul Maicii Domnului, pentru cã în 

ea se cinstesc, mai ales, persoanele legate de Naæterea Lui: Maica 

Domnului; fericitul Iosif, logodnicul; Sfântul Iacov, fratele Domnului; 

Sfântul Prooroc David æi ceilalåi. Vedem, deci, cã, mai înainte de veci, 

s-a prevãzut, în sfatul Preasfintei Treimi, planul mântuirii neamului 

omenesc prin întruparea lui Dumnezeu-Cuvântul dintr-o fecioarã. 

Nici satana, nici heruvimii, nici îngerii, nici sfinåii n-au cunoscut 

taina aceasta a sfatului Preasfintei Treimi, cã Dumnezeu, la plinirea 

vremii, Se va face om din fecioarã. 

Sf. Maxim ne spune „Cum de n-au ætiut îngerii Taina cea din veac 

ascunsã æi de îngeri neætiutã, de vreme 

ce proorociile despre venirea lui Mesia 

s-au fãcut prin îngeri?” Cãci bunãvestirea 

Maicii Domnului s-a fãcut prin îngeri 

(Luca 1, 28). 

Æi tot acelaæi sfânt pãrinte aratã apoi 

cã, într-adevãr, ætiau îngerii. Dar ce ætiau? 

Cã Se va naæte Mesia, dar nu ætia nimeni 

în ce chip. „Precum grãdina se face ca 

sã sãdim pomi æi pomii se sãdesc pentru 

grãdinã, aæa Maica Domnului S-a fãcut 

de Dumnezeu mai înainte æi s-a întocmit 

planul ca din ea sã Se nascã Hristos la 

plinirea vremii”. 

Dar æi prin Isaia s-a spus, cu 700 de 

ani mai înainte: Iatã, Fecioara va lua în 

58 

SÃRBÃTORI CREÆTINE LA ROMÂNI 

pântece æi va naæte fiu æi vor chema numele Lui 

Emanuel, adicã cu noi este Dumnezeu (Isaia 7, 

14). 

Deci, Maica Domnului a fost o persoanã 

aleasã de Preasfânta Treime, din toate popoarele pãmântului, ca cea 

mai curatã æi mai sfântã fecioarã, din neam arhieresc æi împãrãtesc, 

din neamul lui Aaron dupã mamã æi din neamul lui David dupã tatã, 

aleasã din douã seminåii de frunte dupã trup, iar dupã duh, cum Unul 

Dumnezeu ætie, ca sã slujeascã la mântuirea neamului omenesc. 

La Buna Vestire, Arhanghelul Gavriil i se închinã ei de la început: 

Bucurã-te, ceea ce eæti plinã de dar, Marie, Domnul este cu tine 

(Luca 1, 28). 

Maica Domnului a fost cea mai aproape de Mântuitorul. Ea L-a 

purtat nouã luni în pântece, L-a nãscut în iesle, L-a hrãnit cu lapte un 

an de zile, L-a purtat în braåe æi de câte ori nu L-a sãrutat pe Acela 

care a fãcut cerul æi pãmântul? De câte ori nu L-a mângâiat, de câte 

ori nu L-a îmbrãåiæat, de câte ori n-a plâns de bucurie, pentru cã ea 

nu era numai o fecioarã preasfântã æi preacuratã, ci era æi proorocitã. 

Ea ætia cã Acela pe Care L-a nãscut în peæterã nu este numai om, 

ci este æi Dumnezeu, Ziditorul ei, Care a zãmislit-o æi pe dânsa în 

pântecele maicii sale. 

Câtã bucurie era în inima ei când îæi dãdea seama cã ea poartã 

în braåe pe Acela care åine în palma Lui cerul æi pãmântul! 

La locul din Scripturã, unde pãstorii au vestit cuvântul cel grãit 

lor de înger despre Prunc (Luca 2, 10-18) æi unde bãtrânul Simeon 

i-a proorocit în bisericã cã prin inima ei va trece sabie la patima 

Mântuitorului (Luca 2, 35), Iar Maria pãstra toate aceste cuvinte, 

punându-le în inima sa (Luca 2, 19). 

Maica Domnului este al doilea cer sau a doua lume, cum zice 

Sfântul Ioan Damaschin. Printr-însa s-a înnoit neamul omenesc æi ea 

este Împãrãteasa tuturor îngerilor æi a tuturor sfinåilor æi Maica noastrã 

a tuturor popoarelor pãmântului æi a tot sufletul necãjit æi întristat care 

o cheamã în ajutor. 

Câtã slavã æi cinste nu are ea acolo sus, iar noi, pãcãtoæii, pe 

pãmânt ne lenevim s-o chemãm în ajutor, pentru cã nu ætim câtã 

durere o sã aibã sufletul nostru în ceasul moråii. Atunci o sã vedem 

cât poate Maica Domnului sã ne uæureze æi sã ne scoatã din ghiarele 

dracilor, care vor veni sã ne arate toate câte am greæit cu cuvântul, 

cu lucrul æi cu gândul. 

De aceea, fericiåi æi de trei ori fericiåi sunt creætinii aceia din casa 

cãrora nu lipseæte icoana Maicii Domnului æi au candelã la icoana 

ei, æi citesc în fiecare zi mãcar un acatist sau un paraclis al Maicii 

Domnului. Amin. 

27 Decembrie - SFÂNTUL ARHIDIACON ÆTEFAN: Unul dintre 

exemplele trãirii adevãrului prin jertfa pentru slujirea lui Dumnezeu 

æi a credinåei a fost æi Sfântul Arhidiacon Ætefan. Era iudeu de neam, 

din seminåia lui Avraam. Mãrindu-se numãrul creætinilor dupã 

întemeierea Bisericii æi crescând numãrul cererilor pentru diverse 

slujiri ale Apostolilor, au fost aleæi, din cadrul comunitãåii, æapte 

bãrbaåi „plini de Duh Sfânt æi de înåelepciune”. Aceætia aveau menirea 

sã slujeascã atât în cadrul slujbelor religioase cât æi sã supravegheze 

buna orânduialã la mesele comune. Primul dintre aceætia a fost 

Ætefan, iar ceilalåi æase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena 

æi Nicolae. Rolul lor în Biserica primarã depãæea cu mult rolul pe 

care îl iau diaconii în zilele noastre. Ei predicau cuvântul Evangheliei, 

botezau æi ajutau la desfãæurarea cultului aparåinând organelor de 

conducere ale Bisericii din Ierusalim. 

A învãåat la æcolile rabinice, fiind coleg cu Saul æi având ca 

învãåãtor pe Gamaliil. Urmarea lui Hristos era o împlinire a visului sãu 

tineresc æi a aspiraåiilor sale de a împãrtãæi æi altora din cultura æi din 

dragostea sa faåã de om. Sfântul Ætefan cunoætea foarte bine Scriptura 

æi propovãduia cu multã putere pe Hristos. A participat la toate actele 

dramatice ale vieåii Mântuitorului Hristos, convingându-se, apoi, cã 

acesta este Fiul lui Dumnezeu æi cã împãrãåia Sa nu este din lumea 

aceasta. Ætefan a fost ucenic în pustie al Sf. Ioan Botezãtorul. 

Faima lui Ætefan era mare æi pentru faptul cã fusese printre cei 

mai pregãtiåi tineri ai timpului. Ochii tuturor erau asupra sa. Invidia 

cãrturarilor æi fariseilor era mare, de aceea cãutau sã-l prindã æi, cu 

câåiva laæi æi mincinoæi, îl aduc pe tânãr în faåa sinedriului. Arhiereul 

Caiafa, care condamnase pe Domnul Hristos æi interzisese apostolilor 

propovãduirea învierii, îl judecã æi îl condamnã pe tânãrul Ætefan. El, 

fiind convins cã nu mai scapã din mâinile ucigaæilor, ceru voie sã ia 

cuvântul, demonstrând celor de faåã credinåa sa puternicã, viaåa sa 

în Hristos æi, mai ales, slujirea adevãrului. Sinedriul l-a condamnat 

pe Ætefan la pedeapsa cu moartea, prin uciderea cu pietre. Colegii 

de æcoalã ai lui Ætefan, plini de invidie, se bucurau în inimile lor, 

încãrcate de nesocotinåa diavoleascã, iar creætinii æi toåi fraåii se rugau 

Mântuitorului sã-i primeascã sufletul sãu curat, dãruit comunitãåii în 

slujirea lui Hristos. La uciderea lui a spus aæa: vãd cerul deschis æi 


R e l i g i e

pe fiul lui Dumnezeu æezând de-a dreapta Tatãlui.... 

Aæa s-a sãvâræit din viaåã, având în jur de douãzeci de ani, întâiul 

mucenic al credinåei creætine, Sfântul Arhidiacon Ætefan, în ziua de 

27 decembrie anul 35. 

La anul 415, circula o Apocalipsã a Sfântului Ætefan æi, împãrãtesa 

Eudoxia, soåia împãratului Teodosie cel Mic, face sãpãturi æi descoperã 

moaætele Sfântului. Le aæeazã într-o raclã de aur æi zideæte o Bisericã 

mãreaåã în piaåa martirajului din Ierusalim, unde se vede æi astãzi. 

Când s-a sãpat temelia s-au descoperit æi grãmezile de pietre pline 

de sânge plãcut mirositor al Sfântului, pentru cã pãmântul n-a putut 

sã distrugã sfinåenia. Evlavia a fost mare æi, de atunci, Sfântul Ætefan 

este printre cei mai cinstiåi sfinåi în lumea creætinã. 

Sfântul Apostol Ætefan, cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos, 

este primul model de jertfã. 

1 Ianuarie - SFÂNTUL VASILE: Vasile din Cezareea Cappadociei, 

cunoscut sub numele Vasile cel Mare (n. 330 Cezareea Cappadociei 

- a fost un arhiepiscop din secolul al IV-lea, considerat doctor al 

Bisericii æi unul din cei patru doctori rãsãriteni ai Bisericii, alãturi de 

Grigore de Nazianz („Teologul”) æi Ioan Gurã de Aur. 

Sf. Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanåi 

pãrinåi ai bisericii ortodoxe æi unul dintre cei mai mari teologi creætini. 

S-a nãscut în Pont æi a murit în Cezarea, în ziua de 1 ianuarie 379. 

El provine dintr-o familie creætinã binecunoscutã: tatãl sãu, Sf. Vasile 

cel Bãtrân, a fost un renumit învãåãtor în Pont, iar sora sa, Macrina 

æi fratele sãu, Grigore din Nyssa, au devenit, deasemenea, sfinåi. Sf. 

Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol æi Atena, remarcânduse, 

încã de tânãr, prin profunde cunoætinåe în filosofie, astronomie, 

geometrie, medicinã æi retoricã. La Atena a legat o strânsã prietenie cu 

Grigore de Nazianz, care a fost întotdeauna impresionat de inteligenåa 

æi spiritul sãu profund. Sf. Vasile a devenit, apoi, un strãlucit profesor 

în NeoCezarea. 

Sub influenåa sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de 

bisericã, iar episcopul Cezareii, Dianius, care îl aprecia deosebit de 

mult, îl încurajeazã sã accepte o slujbã bisericeascã. În cãutarea 

cãilor spre perfecåiune, Vasile viziteazã multe mãnãstiri din Egipt, 

Siria, Palestina æi Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înfiinåeazã 

o mãnãstire pe malul Iris-ului. Scrierile sale, din acea perioadã, pun 

bazele vieåii monahale sistematice æi, de aceea, Sf. Vasile este 

considerat pãrintele monahismului oriental. 

Dupã moartea lui Dianius, Eusebius devine episcop æi, la rândul 

sãu, încearcã sã-l convingã pe Vasile sã devinã preot. În cele din 

urmã, îi oferã o înaltã slujbã în cadrul episcopiei, care îi dã ocazia 

sã-æi arate, în plenitudine, deosebitele sale calitãåi spirituale æi 

intelectuale. În acest timp, Sf.Vasile exercitã o mare influenåã, atât în 

rândul conducãtorilor imperiului cât æi al populaåiei æi al clerului. 

El începe o aprigã polemicã împotriva arianismului æi a altor 

miæcãri eretice. La 14 iunie 370, Sf. Vasile este ales episcop al 

Cezareii, cel mai important susåinãtor al sãu fiind Grigore Nazianzus. 

În aceastã înaltã funcåie, el era totodatã Mitropolit al Cappadociei 

æi Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-se între Balcani, 

Mediteranã, Marea Egee æi pânã la Eufrat. El a depus un enorm efort 

la organizarea bisericii æi a luptat pentru drepturile clerului, totodatã 

punând un mare accent pe o temeinicã pregãtire canonicã æi spiritualã 

a preoåilor. O mare atenåie a acordat Sf. Vasile pãturii sãrace æi celor 

oprimaåi, iniåiind nenumãrate acte de caritate. Începând din anul 

373, o serie de evenimente întristeazã viaåa sa, începând cu moartea 

fratelui sãu, Grigore æi ruptura cu Grigore Nazianzus. La acestea se 

adaugã situaåia generalã din Imperiul Roman æi atacurile goåilor. Sf. 

Vasile moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participã un imens 

numãr de creætini, evrei, pãgâni, localnici æi strãini, ca dovadã a marii 

sale popularitãåi. 

Scrierile sale au o mare importanåã teologicã æi au fost traduse 

pe tot globul. Sf. Vasile a scris câteva cãråi împotriva lui Eunomius æi 

a arianismului în general, în care apãrã teza Trinitãåii. În „De Spiritu 

Sancto”, Sf. Vasile trateazã chestiunea Sfântului Duh æi combate 

anumite miæcãri din Macedonia, care negau existenåa Duhului 

Sfânt. El a scris, deasemenea, un mare numãr de lucrãri exegetice 

despre Psalmi, Isaia æi Iov, 24 de predici æi a åinut multe discursuri. 

Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, 

Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie æi 366 de epistole, 

multe cu caracter dogmatic, iar altele apologetice, Liturghia Sf. Vasile 

cel Mare æi Molitfele Sfântului Vasile cel Mare. 

Sf. Vasile este unul dintre „Cei Trei Cappadocieni” (alãturi de 

Grigore de Nisa æi Grigore de Nazianz), fiind, totodatã, æi cel mai 

important dintre ei. 

Sf. Vasile este serbat pe data de 1 ianuarie æi, deasemenea, pe 

30 ianuarie, împreunã cu Sf. Ioan Gurã de Aur (Chrysostom) æi Sf. 

Grigore (Nazianzus) (Sfinåii Trei Ierarhi - sãrbãtoare hotãrâtã în 1081 

de cãtre Ioan Patriarhul Constantinopolului în memoria acestor trei 

mari sfinåi æi teologi ortodocæi). 

 


R e l i g i e 

6 Ianuarie – La aceastã datã prãznuim BOTEZUL DOMNULUI, 

cunoscut în popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mântuitorului 

în Iordan poartã æi denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni 

care provin din limba greacã æi înseamnã „arãtare”, „descoperire”. De 

ce arãtare sau descoperire? Pentru cã, în momentul în care Hristos a 

fost botezat, cerurile s-au deschis, 

Duhul lui Dumnezeu S-a coborat 

în chip de porumbel æi a stat peste 

El, iar Tatãl a mãrturisit: „Acesta 

este Fiul Meu cel iubit, întru Care 

am binevoit!” (Matei 3, 17). În 

acest sens, Sfântul Ioan Gurã de 

Aur spune: „Hristos n-a ajuns 

cunoscut tuturor când S-a nãscut, 

ci când S-a botezat”. 

Acceptând sã se cufunde în 

Iordan, Hristos l-a îngropat pe 

vechiul Adam æi a început zidirea 

unui om nou. Apele Iordanului, 

primind pe Dumnezeu-Omul, nu au avut ce sã cureåe, ci au fost, 

ele însele, purificate. Hristos a curãåit, prin cufundarea Sa în Iordan, 

creaåia întinatã de cãderea omului în pãcat æi a înlãturat puterea 

satanei. În clipa când El S-a lãsat botezat de Ioan, izvoarele harului 

s-au pogorat peste creaåie. În rugãciunea de sfinåire a apei de la Botez, 

se cere venirea Duhului pentru curãåirea apei de lucrarea puterilor 

demonice, pentru ca ea sã devinã, prin pogorârea deplinã a Duhului, 

loc al naæterii omului nou în Hristos. Astfel, ritualul Botezului 

creætin repetã aceste momente, care semnificã trecerea dintr-o etapã 

existenåialã în alta: el se deschide cu lepãdãrile, menite sã alunge 

puterea satanei æi se încheie cu primirea darului Sfântului Duh. 

În ajunul æi în ziua de Boboteazã, în toate bisericile ortodoxe, 

cu puterea Duhului Sfânt, la rugãciunile arhiereilor æi preoåilor se 

sfinåeæte Aghiasma Mare. 

Creætinii ortodocæi gustã, pe nemâncate, din Agheasma Mare timp 

de opt zile, în perioada 5 ianuarie - 14 ianuarie æi la recomandarea 

duhovnicului. Agheasma Mare este folositã, în Ajunul Bobotezei, 

la sfinåirea caselor credincioæilor æi locuitorii acestora. Tot cu ea se 

stropesc æi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinåite, cum ar 

fi: binecuvântarea æi sfinåirea prapurilor, sfinåirea crucii æi a troiåelor, 

a clopotului, a vaselor æi veæmintelor liturgice, sfinåirea icoanelor, a 

bisericilor, a antimiselor æi a Sfântului æi Marelui Mir. 

7 Ianuarie - SOBORUL SFÂNTUL PROOROC IOAN 

BOTEZÃTORUL ÆI ÎNAINTEMERGÃTORUL DOMNULUI: Era în 

vremea aceea o mare miæcare religioasã în Åara Sfântã, începutã în 

pustie, la Vitavara æi Enon [Ioan 1, 28, 3,23], în preajma Iordanului. 

O miæcare cum nu mai fusese demult. Se ridicase un ascet care îæi 

fãcuse un nume mare, devenind cunoscut, ascultat, urmat æi chiar 

temut. Îl chema Ioan. O personalitate extraordinarã, postitor renumit, 

vorbitor cu har æi, spre deosebire de alåii din Israel, din vremea aceea, 

monah. Era de o intransigenåã temutã æi nu ætia ce-i compromisul. L-a 

înfruntat æi pe Irod, regele, æi pe concubina lui, Irodiada, ceea ce l-a 

costat viaåa mai târziu. Dar n-a renunåat la principiile lui. Practica un 

fel de botez. Unul al pocãinåei, oarecum nou, în tradiåia æi în practica 

Vechiului Testament. 

Din cuvintele Scripturii, înåelegem cã Ioan a fost instrumentul 

voinåei divine în acåiunile sale, cãci zice Evanghelistul Luca: „Fost-a 

cuvântul lui Dumnezeu cãtre Ioan”[3,2]. De astfel æi numele Ioan 

vine din ebraicul Johanan, care înseamnã „Dumnezeu s-a milostivit”. 

Fiind æi mare vorbitor, lumea venea de peste tot sã-l vadã, dar æi sã-i 

asculte cuvântul, dupã ce se lãsau botezaåi. Avea æi o învãåãturã a lui. 

Însã cuvântul pe care-l repeta întruna era acesta: „Pocãiåi-vã cã s-a 

apropiat Împãrãåia cerurilor”. Era æi un mare profet. Ætia sã citeascã 

în sufletele lor. Mântuitorul a venit æi El din Nazaret la Iordan æi s-a 

amestecat prin mulåimea care-æi aætepta rândul sã ajungã la Ioan. 

Acesta lua apã din Iordan æi îi boteza pe toåi. Ajungând æi Iisus în 

faåa lui, Ioan a avut o descoperire de la Dumnezeu æi a vãzut în Cel 

care se aflã în faåa lui, pe Cel care trebuia sã vinã, pe Mesia. L-a 

interpelat cu mirare „Eu se cuvine sã fiu botezat de Tine, æi Tu vii la 

mine?”[Matei 3, 14]. 

„Eu vã botez cu apã spre pocãinåã, dar Cel ce vine dupã mine este 

mai mare decât mine æi eu nu-s vrednic sã-i duc încãlåãmintea.” 

Aæadar, botezul lui Ioan era botez al pocãinåei. Ce înseamnã 

pocãinåã? În greceæte i se spune „metanoia”, compus din „meta” æi 

„nous”, adicã schimbarea minåii, a vieåii. Cãci viaåa moralã a evreilor 

din vremea aceea ajunsese la mare decãdere. 

Botezul este momentul în care, pentru prima oarã, s-a relevat 

Dumnezeu ca Treime. Duhul lui Dumnezeu în chip de porumbel, 

peste Fiul despre care Tatãl din cer spune: „Acesta este Fiul meu 

cel iubit!” 

Preot Vasile GRIGOR, IJPF Maramureæ 

59

Întreceri sportive cu ocazia 

IJPF Vaslui 

În perioada 22 – 26 

noiembrie a.c., cu ocazia 

Zilei Naåionale a României - 1 

Decembrie, la sediul IJPF Vaslui, 

cu sprijinul logistic æi financiar al Asociaåiei Sportive „Frontiera”, 

s-au desfãæurat mai multe concursuri de æah, fotbal-tenis, popice, 

fotbal æi tenis. Au concurat cei mai buni poliåiæti de frontierã 

vasluieni, atât din cadrul aparatului judeåean, cât æi de la cele 

trei sectoare subordonate. 

În prima zi s-a concurat la æah, în sistem elveåian. Dupã mai 

multe partide, pe locul I s-a clasat Ciprian Amarandei, pe locul 

II - Daniel Zaharia (ambii de la aparatul judeåean), iar pe locul III 

- Tãnase Stafie (Fãlciu). 

A urmat competiåia de popice, la care s-au înscris æase echipe. 

IJPF Bihor 

Vineri 26 noiembrie a.c. s-a 

desfãæurat, la Bãile 1 Mai, ediåia 

a III-a a ,,Cupei 1 Decembrie” 

la fotbal, eveniment organizat 

de conducerea IJPF Bihor, împreunã cu Sindicatul Naåional al 

Poliåiætilor æi Personalului Contractual din cadrul instituåiei æi 

Asociaåia Internaåionalã a Poliåiætilor Regiunea Oradea. 

La competiåie au participat æase echipe: IJPF Bihor (aparatul 

central); Sectorul Poliåiei de Frontierã Salonta; SPF Giriæu de Criæ; 

SPF Boræ; SPF Diosig; SPF Valea lui Mihai. 

Competiåia a fost câætigatã de echipa Sectorului Poliåiei de 

Frontierã Salonta, pe locul doi s-a clasat echipa Inspectoratului 

Judeåean (aparatul central), iar pe trei echipa SPF Giriæu de Cris. 

La final au fost înmânate câætigãtorilor cupe, iar celorlalåi 

participanåi la competiåie, plachete. 

Cãtãlin SIMUÅ 

Pe primul loc s-a clasat echipa de la Fãlciu, urmatã de cea de la 

„Control Acces” æi inspectoratul judeåean. 

A treia zi a fost dedicatã competiåiei de fotbal-tenis, iar cel mai 

bun s-a dovedit a fi Cosmin Munteanu (Fãlciu). Celelalte locuri 

ale podiumului 

au fost ocupate 

de poliåiæti de 

frontierã de la 

sectorul Huæi 

- Florin Istrate 

(locul II) æi Manuel 

Munteanu (locul 

III). 

La fotbal s- 

au înscris, ca în 

fiecare an, cele 

patru echipe, 

de la aparatul 

judeåean æi cele 

trei sectoare subordonate, iar meciurile au avut loc într-o salã a 

unei unitãåi de învãåãmânt din Huæi. Echipa aparatului judeåean a 

reuæit sã se menåinã pe locul I (obåinut æi la competiåia organizatã 

cu ocazia Zilei Poliåiei de Frontierã Române – 24 iulie), fiind 

urmatã de echipele sectoarelor PF Fãlciu æi Berezeni. 

Ultima competiåie desfãæuratã a fost cea de tenis, vineri, 26 

noiembrie. Dupã mai multe seturi, intens disputate æi comentate, 

locul întâi i-a revenit lui Gheorghe Dimitriu, urmat de Gheorghiåã 

Hoha æi Mihãiåã Oprea (toåi de la „Dispecerat”). 

Noua conducere a Asociaåiei Sportive (preæedinte ales fiind 

æahistul Cornel Marius Ursan) a declarat cã va face demersuri 

pentru ca sportivii medaliaåi în cadrul competiåiilor „interne”, ale 

Poliåiei de Frontierã Vaslui, sã se antreneze alãturi de „civilii” din 

judeå consacraåi în diferite sporturi. 


60 


S p o r t

Zilei Naåionale a României 

IJPF Iaæi 

Pentru a marca împlinirea a 92 de ani de 

la desãvâræirea unitãåii naåionale a românilor, 

poliåiætii de frontierã ieæeni, cu sprijinul Asociaåiei 

Club Sportiv „PRUTUL”, au organizat competiåii 

la care au participat atât poliåiæti de frontierã, cât 

æi reprezentanåi ai mass-media. 

Cupa personalului la tir 

Sãrbãtorirea evenimentului a debutat cu organizarea „CUPEI 1 

DECEMBRIE” la tir, ce s-a desfãæurat la Poligonul Æorogari, în ziua 

de 18 noiembrie a.c., începând cu ora 10.00, competiåie la care 

au participat 28 de poliåiæti de frontierã (12 femei æi 16 bãrbaåi) din 

cadrul Aparatului Judeåean al IJPF Iaæi, Detaæamentului de Sprijin 

Operativ, Formaåiunii Pazã Control Acces æi, nu în ultimul rând, din 

cadrul Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei 

de Frontierã Iaæi. În calitate de invitaåi, au participat ofiåerii Agenåiei 

Frontex, din cadrul Operaåiunii Jupiter, faza a V-a. 

Competiåia s-a desfãæurat în condiåiile æedinåei de tragere 

numãrul 1 instrucåie ziua, cu pistolul calibru 9 mm æi a fost 

organizatã pe douã categorii: femei æi bãrbaåi. 

Cu sprijinul Asociaåiei Club Sportiv „PRUTUL” au fost oferite 

diplome de participare æi cupe ocupanåilor primelor locuri. 

Din rândul colegelor s-au evidenåiat: agent Gabriela Chiparca 

- locul I, agent principal Livioara Putina - locul II, ambele din 

cadrul SPF Rãducãneni æi agent principal Veronica Lupu - locul 

III, din cadrul SPF Iaæi. 

Colegii care æi-au dovedit abilitãåile de trãgãtori au fost: 

comisar-æef Nicolae Robu - locul I, director adjunct al SFICPPF 

Iaæi, subinspector Adrian Panaite - locul II, din cadrul SPF Åuåora æi 

agent principal Daniel Apopei - locul III, din cadrul Detaæamentului 

de Sprijin Operativ. 

Cupa presei la tir 

În ziua 26 noiembrie a.c., a venit æi 

rândul reprezentanåilor mass-media din 

Iaæi sã-æi dovedeascã curajul æi mãiestria 

în mânuirea pistolului Glock, calibru 9 

mm. Astfel, pe o vreme câinoasã, când 

au cãzut primii fulgi de nea din aceastã 

iarnã, ziariætii au participat la competiåia 

organizatã de IJPF Iaæi, în cadrul cãreia au 

executat trageri în condiåiile æedinåei 1. În 

prealabil, pentru ca totul sã se desfãæoare 

în condiåii de siguranåã, participanåii au fost 

instruiåi despre modul de folosire a armamentului în poligon. Cei 

mai buni s-au dovedit a fi Adrian Opriæ - Ziarului de Iaæi, Cosmin 

Turcu - Adevãrul æi Cãtãlin Dumitrescu - Buna Ziua Iaæi. 

Campionatul de fotbal 

O altã competiåie organizatã a fost campionatul de fotbal, la care 

au participat echipele de fotbal ale Sectoarelor Poliåiei de Frontierã 

Bivolari, Iaæi, Åuåora æi Rãducãneni, aparatului judeåean æi SFICPPF 

Iaæi. Campionatul s-a desfãæurat în perioada 25-26 noiembrie a.c., în 

Sala Polivalentã Iaæi æi pe terenul sintetic de fotbal al Bazei Sportive 

Grãdinari. Ca orice competiåie care se respectã, campionatul a avut 

ca bazã Regulamentul F.I.F.A. 

Chiar dacã toåi participanåii au dovedit cã sunt buni jucãtori de 

fotbal, æi de aceastã datã podiumul a avut doar 3 locuri: locul III a 

revenit echipei SPF Bivolari, locul al II-lea a fost ocupat de echipa 

SPF Iaæi, iar cupa a fost primitã de jucãtorii echipei SPF Åuåora. 

Poliåiætii de frontierã ieæeni mulåumesc tuturor celor care au 

participat la aceste activitãåi, conducerii Direcåiei pentru Sport 

a Judeåului Iaæi pentru sprijinul acordat æi ureazã românilor de 

pretutindeni un cãlduros LA MULÅI ANI ! 


IJPF Timiæ 

 


„CUPA 1 DECEMBRIE” 

IJPF Timiæ , Asociaåia Sportivã „Clubul Frontiera Timiæoara” 

æi SPF Jimbolia au organizat, în ziua de 3 decembrie, în Sala de 

S p o r t 

Sport din Jimbolia, „Cupa 1 DECEMBRIE “ la fotbal în salã pe 

teren redus. 

Au participat: echipa managerialã IJPF Timiæ; personalul de 

la sediul IJPF Timiæ ; Detaæamentul Sprijin Operativ IJPF Timiæ; 

Formaåiunea Pazã Control Acces, echipele SPF Moraviåa; SPF 

Deta; SPF Cruceni; SPF Jimbolia; SPF Lunga; SPF Beba Veche; 

SPF Sãnnicolau Mare; Poliåia oraæului Jimbolia 

æi Vama Jimbolia. 

Echipele au fost împãråite în 2 grupe, prima 

fiind câætigatã de SPF Deta, cu 5 victorii æi un 

egal, urmatã de SPF Moraviåa, iar cea de-a doua 

de IJPF Timiæ, cu 5 victorii æi un egal, urmatã de 

SPF Jimbolia. Rezultate semifinale: SPF Deta - 

SPF Jimbolia 1 - 0, IJPF Timiæ; SPF Moraviåa 2 - 0. 

Finala mare: SPF Deta - IJPF Timiæ 3 - 0; Finala 

micã SPF Jimbolia - SPF Moraviåa 1 - 0. 

Florin POPESCU 

61

Ziua Naåionalã, sãrbãtoritã la IGPF 

A.S. „FRONTIERA - POLIÅIA COMUNITARÃ” Galaåi 

- locul III, la finalul turului 

Sâmbatã, 27 noiembrie a.c., începând cu orele 14.00, a avut 

loc ultima etapã a turului Campionatului Naåional de Fotbal 

– Liga a IV-a, desfãæurat sub egida Federaåiei Române de Fotbal. 

Cu aceastã ocazie, pe terenul „Siderurgistul” din Galaåi, echipa 

A.S.,,Frontiera-Poliåia Comunitarã” Galaåi a întâlnit echipa C.S.S. 

Tecuci. 

La finalul celor 90 de minute, echipa poliåiætilor a învins cu 

scorul de 2-1 (1-0). 

Echipa gãlãåeanã, condusã de pe margine de cãtre Dorin 

Butunoiu - antrenor principal, Doru Buciumeanu æi Cristian 

Iordache - antrenori secunzi, a avut o evoluåie foarte bunã pe 

toatã durata turului de campionat, clasându-se în final pe locul 

al III-lea, la o distanåã de numai 2 puncte de ocupanta locului II 

– Avântul Vânãtori. 

Pentru returul de campionat care se va relua la data de 1 

martie 2011, echipa æi-a propus ca obiectiv clasarea pe primul 

loc æi promovarea în Liga a III-a. 

Oana GALU 

IGPF, prin Biroul de Informare æi Relaåii Publice æi cu sprijinul Sindicatului Naåional 

al Poliåiætilor æi Personalului Contractual, Corpului Naåional al Poliåiætilor æi Asociaåiei 

Internaåionale a Poliåiætilor, a gãzduit, maråi 30 noiembrie, sub egida Casei de Culturã a 

Ministerului Administraåiei æi Internelor, comemorarea a 92 de ani de la Marea Unire de la 

Alba Iulia. 

La manifestare a participat distinsa doamnã Doina Ghiåescu, actriåã din cadrul Centrului 

Cultural al M.A.I., care a recitat poezii ce aparåin marelui poet, prozator æi traducãtor Dan 

Verona. De asemenea, a mai participat æi istoricul dr. Florin Georgescu, din cadrul Muzeului 

Naåional de Istorie a României, care a prezentat expoziåia „Anul 1918 reflectat în imagini æi 

documente istorice”. Fostã Muzicã Regalã, pânã în 1944, actuala Muzica Militarã a Jandarmeriei 

Române, adevãratã promotoare de valori, a interpretat un variat program de compoziåii pentru 

fanfarã. La finalul momentului omagial s-a servit o masã tradiåional româneascã. 

Tudor OPASCHI 

Cînd dulci colinde cad 

Simåim nevoia vie 

De-o casã, de un brad 

Æi de copilãrie. 

Afarã-i iarnã grea 

Ninsoarea e albastrã 

Iar noi ne vom juca 

De-a toatã viaåa noastrã. 

Pe geamuri mîini de sloi 

Îæi åes în gheaåã ia 

Noi ne jucãm de-a noi 

Æi de-a copilãria. 

Ninsori pe care bat 

Æi focul mai tresare 

Æi am adus un brad 

Æi i-am cerut iertare. 

De-a copilãria 

Adrian PÃUNESCU 

Copii, copii frumoæi, 

Prefaceåi-vã bine, 

Cã-l aæteptaåi pe Moæ 

Æi credeåi cã æi vine. 

Ne aæezãm pe jos 

Un fel de plîns ne pierde 

O, brad, o, brad frumos, 

Cu cetina tot verde. 

Atîtea-nstrãinãri 

Æi inutile toate 

Ni-i dor de adevãr 

Æi de intimitate. 

Hai, Moæule, apari 

Sã-åi cînte vechiul nume 

Copii cu ochii mari 

Privind în altã lume. 

Se aratã timpul cînd 

Din epoca sãracã 

Un om pe Moæ jucînd 

Devine ce se joacã. 

62 


E v e n i m e n t

Poliåiætii de frontierã s-au alãturat proiectului 

„ROMÂNIA PRINDE RÃDÃCINI” 

Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Galaåi au participat 

sâmbãtã, 20 noiembrie a.c., alãturi de alåi voluntari, la 

proiectul „România prinde rãdãcini”. 

Sâmbãtã, 20 noiembrie a.c., æeful I.J.P.F. Galati, comisarulæef 

Didel Bãdãrãu, alãturi de alåi 60 de poliåiæti de frontierã din 

cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Oancea, au participat, ca 

voluntari, la proiectul de împãdurire organizat în judeåul Galaåi 

de cãtre trustul „Realitatea” æi Consiliul Judeåean Galaåi, „România 

prinde rãdãcini”. 

Cei 60 de voluntari, care s-au alãturat celor peste 1.200 

gãlãåeni participanåi la proiect, au avut repartizatã parcela 23, 

din suprafaåa de 5 hectare care a fost împãduritã. 

La finalul acestei acåiuni de împãdurire, voluntarii din cadrul 

I.J.P.F Galaåi au plantat aproximativ 500 puieåi de salcâm, venind, 

astfel, în întâmpinarea acestei iniåiative lãudabile. 

Prin aceastã acåiune, lucrãtorii IJPF Galaåi au dorit sã fie solidari 

cu restul voluntarilor participanåi, considerând cã, printr-un efort 

conjugat, putem contribui la reconstrucåia mediului natural. 

Marcel ANTOHE 

Plantare de arbori, la Salonta 

25 poliåiæti de frontierã, de la SPF Salonta, au rãspuns pozitiv, 

sâmbãtã 13 noiembrie a.c., la iniåiativa primãriei Municipiului 

Salonta, de a participa la realizarea unei plantaåii de arbori pe 

un teren de pe raza oraæului. În urma acestei activitãåi, au fost 

plantaåi peste 800 de arbori din specia stejar roæu. 


 

F R O N T I E R A E v e n i m e n t 63

Despre dorinåe æi caracter 

În viaåa noastrã, resimåim mai multe nevoi, dorinåe æi temeri, 

ne dorim sã devenim æi, de multe ori, ne aducem aminte chiar 

ceea ce am fost æi, din pãcate, unii nu mai suntem. Omul este un 

mãnunchi amplu de informaåii, dar nu întotdeauna conætientizeazã 

acest lucru. De multe ori nu putem privi în adâncurile propriei 

noastre fiinåe. Datoritã transformãrilor æi veænicelor nemulåumiri 

ale unora, avem dorinåe de mãrire, de distrugere sau, în cel mai 

fericit caz, de iubire, ajutorare, muncã în echipã. În mod frecvent 

aceste dorinåe sunt incompatibile una cu cealaltã sau, mai rãu, 

uneori luãm o decizie care duce la neîmplinirea ambelor, ceea 

ce se cheamã autosabotaj. 

Este rezultatul dorinåelor care intrã în conflict, atunci când 

cineva are douã sau mai multe dorinåe, ce sunt incompatibile una 

faåã de cealaltã. Îndeplinirea doar a uneia dintre dorinåe înseamnã 

cã o vom rata pe cealaltã. 

Rãzbunarea, pe care din bãtrâni o numim „arma prostului” 

(sau a celui slab) este o formã de autosabotaj care demonstreazã 

dorinåe ce se ciocnesc. Majoritatea oamenilor au avut sentimente 

de rãzbunare, la un moment dat, mai ales atunci când au fost 

furioæi pe ceva ce fãcuse o altã persoanã, simåindu-se nedreptãåiåi. 

Prin rãzbunare nu dorim altceva decât sã ne provocãm satisfacåie, 

supãrând cealaltã persoanã. De multe ori abordãm tãcerea æi 

indolenta nepãsare æi, fãcând acest lucru, dorim sã le arãtãm celor 

care ne-au atacat cã ne-au rãnit. Iar aceastã strategie funcåioneazã 

destul de bine, nu? 

Totuæi, problema rãzbunãrii e chiar neortodoxã æi, dacã ne 

împlinim dorinåa de rãzbunare, ne vom sabota dorinåa pentru o 

relaåie trainicã æi sãnãtoasã. 

În majoritatea cazurilor, tot ce înseamnã rãzbunare emite 

mesajul dorit æi sã nu ne mire dacã vom sfâræi ca fiind un personaj 

negativ. Câætigul e pe termen scurt, pentru cã ne oferã mai multã 

satisfacåie aici æi chiar acum, iar dacã stãm sã ne gândim la rece, 

rezultatul pe termen lung este mai dificil de estimat. Întotdeauna, 

noi oamenii preferãm perspectiva alegerii scopurilor pe termen 

scurt, iar aceasta este întotdeauna în detrimentul celor pe termen 

lung. Apoi, foarte neajutoraåi, la un moment dat ne întrebãm: 

„cum am ajuns în aceastã situaåie?” Rãspunsul este foarte 

misterios, însã se aflã doar în mâinile tale æi totul se datoreazã 

comportamentului tãu. 

64 

Priviåi mereu mâinile suspecåilor! 

Zece greæeli care duc la moartea Poliåiætilor! 

fragment din cursul 

Supravieåuirea Poliåistului ministerul 

justiåiei al SUA 

1. ATITUDINEA - Dacã nu sunteåi cu mintea la treabã, plecaåi 

în misiune cu gândul la probleme personale, veåi face greæeli. Vã 

poate costa atât propria viaåã, cât æi cea a colegilor poliåiæti. 

2. CURAJUL NEBUNESC (tip „monument funerar”) - Nimeni 

nu se îndoieæte cã aveåi curaj, dar ori de câte ori situaåia vã 

permite, aæteptaåi întãririle. Sunt foarte puåine cazuri în care 

puteåi încerca sã prindeåi un suspect periculos de unul singur. 

3. ODIHNA INSUFICIENTÃ - Pentru a vã îndeplini misiunea 

cu succes trebuie sã fiåi vigilent. Oboseala sau somnolenåa sunt 

nu numai neregulamentare, dar æi periculoase pentru integritatea 

dumneavoastrã, siguranåa comunitãåii æi a colegilor poliåiæti. 

4. POZIÅIA DEZAVANTAJOASÃ - Nu lãsaåi niciodatã un 

suspect pe care-l intervievaåi sau arestaåi sã vã atragã într-o 

poziåie dezavantajoasã. Nu existã arestare sau oprire în trafic de 

rutinã. 

5. SEMNELE PERICOLULUI - Orice poliåist trebuie sã poatã 

recunoaæte semnele pericolului. Miæcãri furiæate sau maæini 

suspecte sunt semne care ar trebui sã vã punã în alertã, sã vã 

Adesea 

credem cã, pur 

simplu, aæa ne 

comportãm noi, 

fãrã gânduri care 

sã premediteze 

acest lucru. De 

multe ori ne 

dãm de gol prin 

diferite reacåii, 

atitudini…iar 

noi nu trebuie 

sã subestimãm 

niciodatã pe cel 

de lângã noi, 

pentru cã sunt 

persoane care 

nu tânjesc dupã 

notorietate sau 

falsã preamãrire, 

însã au o intuiåie debordantã æi nu doresc rãul nimãnui! 

Aceste lucruri se întâmplã deoarece mintea noastrã se miæcã 

foarte repede fãrã antrenamente, suntem foarte buni în a ne opri 

analiza la ceea ce se întamplã în mintea noastrã. 

Universul lucreazã pentru realizarea dorinåelor noastre, de 

care nu suntem întotdeauna conætienåi æi pe care nu le putem 

controla, iar de ce åi-e fricã nu scapi, pentru cã existã un 

magnetism cuplat la gândurile noastre, existând un revers al 

bunelor sau relelor - pe care, din pãcate, nu îl putem controla. 

În funcåie de ce anume ne dorim a proiecta, oamenii vor veni în 

jurul nostru, iar alåii se vor îndepãrta (bineînåeles cã existã oameni 

care se aseamãnã în gânduri rãutãcioase, în cuget æi-n simåiri, 

însã æi oameni care doresc binele, legalitatea æi gândesc pozitiv). 

Întotdeauna ce cauåi te cautã! Asta se cheamã cerere – ofertã. 

Alte puncte forte care sunt decisive pentru îndeplinirea dorinåelor 

sunt: virtutea, coerenåa, coeziunea, perseverenåa æi, nu în ultimul 

rând, adaptabilitatea. 


Radu GABRIELA 

atragã atenåia cã trebuie sã fiåi precauåi. Cunoaæterea zonei æi a 

comunitãåii vã ajutã sã observaåi ce nu e „la locul lui”. 

6. PRIVIÅI CE FACE SUSPECTUL CU MÂINILE - Încearcã sã 

ia o armã sau se pregãteæte sã loveascã? Cum altfel ar putea un 

ucigaæ potenåial sã vã atace, decât cu mâinile? 

7. NU VÃ RELAXAÅI PREA DEVREME - Observaåi cu atenåie. 

Sunteåi sigur cã pericolul a trecut? Nu vã relaxaåi prea devreme, 

doar pentru cã a dispãrut pericolul cel mai evident æi imediat. 

8. UTILIZAREA IMPROPRIE SAU NEFOLOSIREA 

CÃTUÆELOR - Asiguraåi-vã cã mâna care poate sã vã ucidã este 

bine legatã cu cãtuæe. La operarea unei arestãri puneåi imediat 

cãtuæe suspectului æi asiguraåi-vã cã sunt puse bine. 

9. PERCHEZIÅIE SUPERFICIALÃ SAU DELOC - Existã 

atâtea locuri în care poate fi ascunsã o armã, încât ar fi o crimã 

faåã de colegi sã nu o gãsiåi la percheziåie. Mulåi criminali 

poartã mai multe arme æi sunt gata sã le foloseascã împotriva 

dumneavoastrã. 

10. ARMA MURDARÃ SAU NEFUNCÅIONALÃ - Aveåi o 

armã curatã? Sunteåi sigur cã va funcåiona? Dar muniåia? Când aåi 

fost ultima datã în poligon? Puteåi lovi åinta în condiåii de luptã? 

Ce rost are sa poråi o armã, dacã existã riscul sã nu te poåi folosi 

de ea la nevoie? 

Lecåia ce trebuie învãåatã din aceste greæeli este cã 

trebuie sã gândiåi! Åineåi minte cã cea mai valoroasã 

armã de care dispuneåi se aflã între urechi, nu pe æold! 

R e f l e c å i i

Mãætile maramureæene 

Printre creaåiile artistice maramureæene care s-au remarcat, 

atât pe plan naåional cât æi internaåional, se numãrã æi mãætile, 

un produs cultural specific tuturor popoarelor æi pe care-l gãsim 

atestat încã din cele mai îndepãrtate timpuri. 

Masca a apãrut ca o 

nevoie a omului de a-æi 

regla statutul în raport 

cu fenomenele cereæti, 

foråele naturii æi fiinåele 

supranaturale, aceste 

elemente provocându-i 

teamã, uimire æi curiozitate. 

Din dorinåa de a relaåiona 

cu astfel de personaje, 

omul îæi lua altã faåã æi se 

transpunea în personajul 

pe care masca îl simboliza. 

Recuzita a devenit din ce în 

ce mai variatã æi a început sã 

fie folositã în diferite rituri æi 

ceremonii care, cu timpul, 

au evoluat în sãrbãtori 

precum cele de iarnã din 

Maramureæ: Crãciunul, 

Anul Nou, Boboteaza æi 

Sântionul. În aceastã perioadã, în Maramureæ, prin practicarea 

jocurilor cu mãæti, se doreæte o reîntoarcere la tradiåii æi obiceiuri, 

o reîntoarcere la acele epoci îndepãrtate în care frontiera dintre 

ceea ce numim omenesc æi supraomenesc era foarte fragilã. De-a 

lungul timpului, starea de teamã indusã spectatorului, de portul 

mãætilor în cadrul diverselor ceremonii, s-a transformat într-o stare 

de veselie æi relaxare, aceastã stare fiind de bun augur pentru un 

început de an. 

Se remarcã, în Maramureæ, mãætile animaliere (capra), mãætile 

demonice (dracii), mãætile umane (moæii) æi Moartea cu coasa 

sau secera. Dracii sunt cei mai des întâlniåi, ei fiind ierarhizaåi 

în funcåie de rol æi putere, astfel: Lucifer (Dregãtorul cel mare), 

Ispravnicul dracilor, Inspectorul dracilor, Înæelãtorul æi Sãrsãilã 

(cel mai mic in ierarhie). Mãætile æi costumele sunt completate 

cu diverse elemente ce produc zgomot, cei mai gãlãgioæi fiind 

tot dracii: bice, zurgãlãi, clopoåei, tãlãngi, corni, bâte. Excepåie 

face Moartea, care este tãcutã æi perfidã. Ca æi spectacole în care 

se folosesc mãæti æi diverse costumaåii, cele mai des întâlnite în 

zona Maramureæului sunt „jocul caprei” æi „Viflaimul” – drama 

liturgicã a naæterii mântuitorului Iisus Cristos. 

Musafiri la Poliåia de Frontierã Vaslui 

În zilele de 4 æi 5 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã 

vasluieni au avut musafiri. Elevii clasei a VIII-a de la Æcoala 

Generalã Stãnileæti, conduæi de dirigintele Crina-Ioana Brãnici, 

au vrut sã afle cât mai multe despre specificul meseriei de poliåist 

de frontierã. 

„Elevii sunt interesaåi de aspecte legate de modul de 

accedere în profesia de poliåist de frontierã, despre principalele 

atribuåii æi despre tehnica de supraveghere folositã”, a declarat 

Crina-Ioana Brãnici. 

În prima zi, elevii au vizitat sediul IJPF Vaslui, prezentat de 

comisarul æef Dinu Barnea, æeful Biroului Resurse Umane æi au 

discutat cu inspectorul æef, comisarul-æef Valeriu Bodoga. Le-a 

fost prezentatã æi tehnica din dotarea poliåiætilor de frontierã, 

printre care æi noile ATV-uri æi aparatura de vedere pe timp 

de noapte. 

În cea de-a doua zi, elevii au vizitat sediul Sectorului 

Poliåiei de Frontierã Huæi, unde li s-a prezentat Punctul de 

Trecere a Frontierei Albiåa. Æeful de turã, inspectorul Alin 

Constantin Niåã, a prezentat activitãåile specifice sectorului, 

Pe lângã aceste mãæti 

corporale, care au rolul 

de a deghiza sau travesti 

corpul uman, existã æi mãæti 

extracorporale (mascoidele), 

care scot în evidenåã viziunea æi 

fantezia celui sau celor care le 

confecåioneazã. Ca æi mascoide 

specifice Maramureæului sunt 

„moæul” sau „metehãul”, respectiv 

„baba” sau „metehoaia”. Acestea au 

rolul de a trimite un mesaj sau de a 

provoca fetele sau feciorii „tomnatici” 

sau care au refuzat foarte multe 

cereri în cãsãtorie. Ele au ataæate un 

bilet pe care sunt trecute, în versuri 

sau prozã, motivele pentru care fata 

sau feciorul au rãmas necãsãtoriåi, 

ofertele pe care aceætia le-au refuzat 

æi, eventual, face trimiteri privitoare 

la realizarea cãsãtoriei. Mascoida, 

împreunã cu textul, se agaåã în mare 

secret pe stâlpi, copaci, acoperiæ sau 

alte locuri foarte greu accesibile, 

pentru a nu putea fi luatã, de la 

(de lângã) domiciliul celei sau celui 

vizat, în noaptea de Anul Nou sau 

în ajunul Bobotezei. Spectacolul 

se desfãæoarã a doua zi, când unii 

membri ai familiei celui ostracizat 

sau alåi feciori sau fete de pe stradã 

se luptã pentru a da jos mascoida, 

ocazie cu care, spre deliciul æi hazul 

tuturor, se citeæte în public mesajul. 

Prezentul articol se doreæte a 

fi o trimitere spre autentic, spre 

pãstrarea tradiåiilor, tradiåii ce sunt 

permanent ameninåate prin prisma 

transformãrilor ce au loc în viaåa românilor. 

În fiecare an, în Maramureæul istoric, la Sighetu Marmaåiei, a 

treia zi de Crãciun, are loc Festivalul datinilor æi obiceiurilor de 

iarnã „Marmaåia”, ajuns, anul acesta, la a 42-a ediåie. Acest festival 

are o contribuåie esenåialã în pãstrarea nealteratã a obiceiurilor 

æi tradiåiilor de iarnã ale poporului român. Vã aæteptãm cu drag 

la Sighetu Marmaåiei în aceastã perioadã, pentru a revedea æi 

identifica autenticul spiritualitãåii româneæti, prezentat de grupuri 

æi cete de colindãtori din toatã åara. 

Laurenåiu BATIN 

iar elevii au discutat cu agenta Laura Andreea Popa, din 

promoåia 2010 a æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de 

Frontierã „Avram Iancu” Oradea, care executa serviciul 

de control pe sensul de ieæire din åarã. 

Elevii au åinut sã viziteze æi podul rutier Albiåa-Leuæeni, 

fiind interesaåi de linia care desparte România de Republica 

Moldova. 



T r a d i å i i 

65

O fetiåã discutã cu învãåãtoarea 

despre balene. Aceasta le explicase 

copiilor cã este fizic imposibil pentru o 

balenã sã înghitã un om, deoarece, deæi 

este un mamifer foarte mare, are un gât 

mic. Fetiåa susåinea cã Iona a fost înghiåit de 

o balenã. Nervoasã, învãåãtoarea a reluat 

explicaåia... 

- Este FIZIC IMPOSIIIBIIIIIL! 

Micuåa a spus: 

- Când o sã ajung în Rai, o s-o întreb 

pe Iona. 

- Æi dacã Iona s-a dus în iad? 

Rãspunsul a venit prompt: 

- Atunci o sã-l întrebaåi 

dumneavoastrã... 

Într-o zi, o fetiåã stãtea lângã mama 

sa care spãla vasele în bucãtarie. Dintr-o 

datã se uitã fix la ea æi o întreabã: 

- De ce ai æi pãr alb, mami? 

Mama raspunde: 

- Ei, bine, de câte ori mã necãjeæti æi mã 

faci sã plâng sau sunt doar supãratã, unul 

din firele mele de pãr devine alb. 

Fetiåa cade pe gânduri æi dupã scurt 

timp, întreabã: 

- Mamã, atunci cum se face cã bunica 

are toate firele albe? 

O educatoare observã copiii în timp 

ce deseneazã, oprindu-se din când în când 

sã vadã câte o lucrare. 

Ajungând lângã o fetiåã, care lucra cu 

mare atenåie, o întrebã ce deseneazã. 

Fetiåa spuse: 

- Îl desenez pe Dumnezeu. 

Educatoarea rãspunse: 

- Dar nimeni nu ætie cum aratã 

Dumnezeu. 

Fãrã sã se opreascã o secundã, cu 

privirea åintã la desen, fetiåa rãspunse: 

- O sã ætie... în câteva minute, sã termin 

desenul. 

Copiii fac poze în clasã, iar 

profesoara încearcã sã-i convingã sã 

comande fiecare o pozã de grup: 

- Ia gândiåi-vã ce frumos va fi peste 

ani, sã spuneåi: „Iat-o pe Monica, acum 

e avocat” sau „El e Mihai, acum este 

doctor”. 

Din spate se auzi o vociæoarã: 

- Æi aceasta este profesoara, a murit! 

O profesoarã preda circulaåia 

sanguinã. Încercând sã explice cât mai 

clar, ea spuse: 

- Acum, copii, dacã stau în cap, 

sângele, aæa cum ætiåi, se va duce în cap æi 

 

o sã mã înroæesc la faåã. Dar, de ce atunci 

când stau normal, sângele nu se scurge tot 

în picioare æi de ce nu mi se înroæesc? 

Un mititel rãspunse cu convingere: 

- Pentru cã picioarele dumneavoastrã 

nu sunt goale pe dinãuntru. 

Un profesor la æcoala de duminicã 

discutã cele zece porunci cu copii de 

cinci - æase ani. Le explicã ce înseamnã sã 

„cinsteæti pe mama æi pe tatal tãu”, apoi 

îi întreabã: 

- Existã vreo poruncã fãcutã special sã 

ne înveåe cum sã ne purtãm cu fraåii æi cu 

surorile noastre? 

Fãrã æovãire, un bãieåel (cel mai mare 

dintre fraåi, în familia lui) rãspunse: 

- Sã nu ucizi. 

La ora prânzului, copiii stãteau 

cuminåi la coadã în cantina æcolii 

elementare catolice. În capul mesei era un 

coæ mare cu mere. O cãlugãriåã scrisese un 

bilet: „Ia UN SINGUR mãr. Domnul e cu 

ochii pe mere!” Mai departe, pe linie, erau 

prãjiturile cu ciocolata. Un copil poznaæ a 

adãugat o notã: „Ia câte vrei! Domnul e cu 

ochii PE MERE!” 

El æi ea în vizitã la grãdina zoologicã… vãd la un moment 

dat cuæca leului deschisã. Se uitã în stânga, se uitã în dreapta 

æi vãd, în cele din urmã, pe îngrijitor. Nu vã supãraåi, unde-i 

leul? 

- La leoaicã! 

- Æi… cât stã la leoaicã? 

- Cam o orã. 

Ea, lui: 

- Auzi? Stã o orãããã!!! 

- Eh, înåeleg aluzia, dar eu nu sunt leu! 

Când ajung la cuæca tigrului, aceasta era deschisã. Îl 

întreabã din nou pe îngrijitor: 

- Æi cât stã acolo, la tigroaicã? 

- Douã ore. 

- 2 oreeee!!! spune ea cu subînåeles. 

- Înåeleg aluzia, dar eu nu sunt tigru! 

:-) 

În fine, ajung la cerb æi aflã de 

la îngrijitor cã stã la ciutã doar 5 

minute. 

Atunci el spune, 

rãsuflând uæurat: 

- Vezi, stã doar 5 minute! 

- Ahaaa, rãspunde ea zâmbind dulce, acum înåeleg, în 

sfâræit, de ce are coarne. 

Într-o firmã oarecare intrã hoåi mascaåi: 

- Acesta este un jaf! 

Contabila, uæuratã: 

- Vai, ce m-am speriat! Am crezut cã e Garda Financiarã! 

Douã femei stau de vorbã pe o bancã, în parc: 

- Soåul meu, spune una, e un înger! 

- Al meu încã mai trãieæte! ofteazã cealaltã... 

Directorul unui internat îi previne pe bãieåi: 

- Dacã dã dracu’ æi-l prind pe unul dintre voi în dormitorul 

fetelor, îl amendez cu 10 euro; a doua oarã, îl ard cu 20 de 

euro æi a treia oarã, cu 40 euro! 

Din spate, o voce timidã: 

- Dom’ director, da’ un abonament cât costã? 

Regula cifrei unice: 

presupune completarea 

careului de 81 cãsuåe 

dupã O SINGURÃ 

REGULÃ: orice rând, 

orice coloanã de 9 

cãsuåe æi oricare pãtrat 

de 3X3 cãsuåe sã 

conåinã, o singurã datã, 

fiecare cifrã cuprinsã 

între 1 æi 9. 

66 

F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t

:-) 

Galeria cu zâmbete! 

:-) 

SÃRBATORI DE IARNÃ de Dumitru MOCANU 

ABIS! 

SIMBOL 

...VERDE 

MOÆ... 

PODOABE 

DE BRAD 

AVANTAJ 

ÎN CADÃ! 

25 

DECEMBRIE 

AURIUL 

VERII 

URARE DE 

SEZON 

A RUPE CU 

DINÅII 

POVARA 

MOÆULUI 

3,14 

ÎMPÃRAT 

A ÎNTÃRÂTA 

A COPIA 

METAL DE 

LOCUL 1 

BUTOAIE 

UNU CU 

UNA! 

2011 

EROARE 

CORTEGIU 

VICLEIM 

ATMOSFERÃ 

DE 

SÃRBÃTORI 

LICOARE LA 

CUPÃ 

EVACUAT 

COLIND 

JOC LA 

GORJ! 

POANTE ÎN 

COLAC 

FLOARE 

ALBASTRÃ 

„LOC LA 

BANCÃ” 

DONAÅIE 

 

În faåa unui dozator de cafea, un 

poliåist observã cum un tip introduce o 

fisã, apasã un buton; tipul îæi ia cafeaua 

æi pleacã. 

Curios, poliåistul introduce æi el o 

fisã, apasã un buton æi-i cade cafeaua. 

Foarte fericit, acesta îæi schimbã toåi 

banii în fise æi începe sã le introducã 

în dozator. 

Tot bãga fisa, apãsa pe buton, lua 

cafeaua, o punea deoparte æi iar bãga 

o fisã, æi tot aæa, în continuare. 

La un moment dat, un tip de la coada 

ce se fãcuse, între timp, îi spune: 

- Hai, dom’le, odatã! Cã m-am 

sãturat de când stau aici. 

La care poliåistul îi rãspunde: 

- Ce vrei bã, te oftici cã am noroc 

æi câstig? 

VORBE BUNE 

MIEZ DE 

COZONAC! 

CURMÃTURÃ 

CADOU 

PETRECEREA 

DINTRE ANI 

BLONZI 

MICUL 

AVOCAT 

IATÃ! 

ATRAGE 

ATENÅIA 

ACAR! 

RATARE 

TURISMUL 

DIN 

MAROC! 

MII DE 

KILOGRAME 

A RÃMÂNE 

PE LOC 

ÎN CONT! 

TARE ÎN 

CONSTITUÅIE 

PÃTURÃ DE 

SEZON 

Un tip cu jeepanu’ vede cã s-a 

fãcut roæu æi se opreæte, maiestuos, la 

stop. 

Un Fiat 500 vine în graba mare æi 

bang!, i se înfige în spate. 

:-) 

Æoferul jeepului simte o uæoarã 

zguduiturã, se uitã calm în stânga, în 

dreapta, nu vede nimic. Apoi pe ecranul 

computerului de bord apare un mesaj 

„New hardware found. Install now ?” 

 

F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t 

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU 

67

Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?