„Suntem pregãtiåi sã facem faåã oricãrei provocãri!” Vizitã <strong>de</strong> documentare la frontiera externã a Uniunii Europene cu Republica Moldova, a ataæaåilor <strong>de</strong> afaceri interne/ofiåerii <strong>de</strong> legãturã din statele membre UE æi Schengen, precum æi cel al Statelor Unite ale Americii, acreditaåi la Bucureæti 46 F R O N T I E R A R e p o r t a j
Toamna este pe sfâræite æi plaiurile Moldovei sunt învãluite în ceaåã. Te aætepåi, parcã, sã vezi apãrând, dintre neguri, personaje <strong>de</strong> istorie, cu feåele brãzdate <strong>de</strong> crivãåul vremurilor. Mult prea <strong>de</strong>vreme, noaptea se insinueazã încet, iar æoseaua ce coboarã spre Târgul Frumos pare mai îngustã. Motorul german al maæinii toarce monoton, ducându-ne, minut cu minut, mai aproape <strong>de</strong> Iaæi, <strong>de</strong>stinaåia cãlãtoriei noastre. Luminile Oraæului reuæesc sã strãpungã, încã <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte, noaptea æi ceaåa <strong>de</strong>asã, semn cã aventura nocturnã se apropie <strong>de</strong> final. Mã gân<strong>de</strong>sc cã sunt ani buni <strong>de</strong> când am intrat pentru prima datã în Iaæi. Æi atunci, ca <strong>de</strong> fiecare datã, am simåit cã inima-mi bate mai tare. Iaæul are grijã <strong>de</strong> fiecare datã sã ne surprindã prin tot ceea ce ochii æi mintea pot înregistra. Dar mai ales Oraæul poate sã-åi atingã sufletul într-un fel pe care numai el îl ætie. Îmi amintesc <strong>de</strong> primul fotoreportaj fãcut pentru Revista <strong>Frontiera</strong> la Iaæi. Am gãsit, atunci, o structurã care intra pe un drum nou, primele semne ale mo<strong>de</strong>rnizãrii instituåiei începuserã sã aparã, însã urmau ani plini <strong>de</strong> eforturi dar æi <strong>de</strong> realizãri. Nostalgia are farmecul ei æi nimeni nu poate contesta cã, poate, uneori, visând cu ochii <strong>de</strong>schiæi, ve<strong>de</strong>m forfota <strong>de</strong> pe platoul din centrul Marii Unitãåi <strong>de</strong> Grãniceri æi al Centrului <strong>de</strong> Instrucåie, un<strong>de</strong> sutele <strong>de</strong> soldaåi se pregãteau pentru un ceremonial militar, alãturi <strong>de</strong> comandanåii lor, care purtau pe epoleåii verzi semnele <strong>de</strong> armã cu harta României. Nu poåi însã sã nu-åi aminteæti æi <strong>de</strong> clãdirile pichetelor æi ale <strong>de</strong>taæamentelor, <strong>de</strong> atmosfera din acestea. De cum intrai, te întâmpina mirosul <strong>de</strong> gaz al cremei <strong>de</strong> bocanci æi puteai admira dunga neagrã, foarte la modã, trasatã la baza pereåilor, întreåinutã cu multã grijã cu motorinã. Este a<strong>de</strong>vãrat, lipseæte acum romantismul patrulãrilor cãlare pe malul Prutului sau a <strong>de</strong>plasãrilor în mare vitezã cu Aro, <strong>de</strong> ultimã generaåie, pe benzinã. Dar frontiera era aceeaæi æi slujba noastrã la fel. N-au trecut chiar foarte mulåi ani, dar cei care au fost implicaåi în evoluåia acestei instituåii cunosc schimbãrile uriaæe <strong>de</strong> la frontiera <strong>de</strong> est a României. Profesionalizarea, <strong>de</strong>militarizarea, apoi accesarea primelor fonduri europene aveau sã schimbe pentru tot<strong>de</strong>auna modul în care frontiera <strong>de</strong> la Prut avea sã fie supravegheatã. Paæii care au urmat au fost foarte importanåi pentru maturizarea instituåiei noastre, programele <strong>de</strong> înfrãåire instituåionalã cu Spania, Germania æi alte åãri europene au <strong>de</strong>schis noi poråi pentru mo<strong>de</strong>rnizarea pregãtirii æi a procedurilor <strong>de</strong> lucru. Centrul <strong>de</strong> Instrucåie s-a transformat într-o instituåie <strong>de</strong> învãåãmânt mo<strong>de</strong>rnã, ce a primit ulterior distincåia <strong>de</strong> Æcoalã Frontex. Aici se <strong>de</strong>sfãæoarã anual Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Varã a Poliåiilor <strong>de</strong> Frontierã Europene, activitate care a avut un mare succes <strong>de</strong>-a lungul timpului. Ca o încununare a eforturilor fãcute <strong>de</strong> lucrãtorii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, pentru securizarea frontierei <strong>de</strong> est a României, a venit momentul integrãrii în Uniunea Europeanã, moment <strong>de</strong> bucurie, dar æi <strong>de</strong> asumare a unei noi obligaåii, aceea <strong>de</strong> securizare a unei pãråi din frontiera <strong>de</strong> est a Uniunii Europene. În acest moment <strong>de</strong> final <strong>de</strong> an <strong>2010</strong>, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la Inspectoratul Ju<strong>de</strong>åean al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi, ca <strong>de</strong> altfel toåi colegii lor <strong>de</strong> la frontierele României, sunt pregãtiåi pentru a trece la urmãtoarea etapã, momentul în care åara noastrã va fi primitã în spaåiul <strong>de</strong> libertate æi <strong>de</strong>mocraåie numit Schengen. F R O N T I E R A R e p o r t a j 47
Change language