Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Spaåiul Schengen este la fel de puternic ca cea mai slabã verigã a sa Interviu cu directorul executiv Frontex, Ilkka Laitinen, realizat în urma vizitei, din septembrie a.c., la Poliåia de Frontierã Românã - Domnule director executiv, vã rugãm sã ne vorbiåi despre scopul vizitei dvs. în România (n.r. - din septembrie a.c.). - Statele membre sunt principalele pãråi implicate în cadrul Frontex. Eficienåa activitãåilor Frontex depinde, în mare mãsurã, de disponibilitatea statelor membre de a lucra împreunã, în activitãåi coordonate de Frontex. Este important pentru mine, în calitate de director executiv Frontex, sã vizitez æi sã discut în mod regulat cu membrii agenåiei, pentru a asigura cã existã un dialog între nivelul naåional æi cel european. Am mai vizitat România, în 2006, aæadar consider cã, dupã patru ani, era un moment potrivit pentru a vizita România, din nou. Apreciez, în mod deosebit, eforturile pe care le-a fãcut Poliåia de Frontierã Românã pentru organizarea vizitei mele. - Având în vedere cã România are a doua frontierã externã UE ca lungime, cum evaluaåi cooperarea cu åara noastrã, atât din punct de vedere calitativ, cât æi cantitativ, la nivel Frontex? - Poliåia de Frontierã Românã a participat la mai mult de 70 de operaåiuni comune, coordonate de Frontex, pânã acum. Aceastã cifrã este destul de mare la nivelul UE, aæadar instituåia dumneavoastrã poate fi mândrã de acest grad de activitate. O participare æi mai activã în viitoarele operaåiuni comune europene este importantã pentru dezvoltarea viitoare a Poliåiei de Frontierã Române. Ultimele evoluåii tehnice din România, cum ar fi sistemul de supraveghere a frontierei SCOMAR æi noua navã maritimã de patrulare, sunt importante pentru conætientizarea situaåiei æi capacitatea de reacåie. - Existã anumite standarde în ceea ce priveæte numãrul de poliåiæti de frontierã pe kilometru, la frontiera externã UE? Care sunt acestea? - Activitãåile de la frontierele externe UE ar trebui planificate æi organizate în baza analizei de risc. Conætientizarea situaåiei care permite un rãspuns adecvat este un element cheie pentru securitatea frontierei. În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre vor detaæa personal æi resurse adecvate, în numãr suficient, pentru a desfãæura controlul de frontierã la frontierele externe, astfel încât sã asigure un nivel eficient, înalt æi uniform de control la frontierele externe. - Consideraåi cã aderarea României æi Bulgariei la spaåiul Schengen va determina modificãri în dinamica fenomenului criminalitãåii transfrontaliere în regiunea Mãrii Negre? - România æi Bulgaria sunt pe cale de a deveni pãråi ale acordului Schengen. Astfel, zona de liberã circulaåie fãrã control intern se va extinde la åãrmurile Mãrii Negre, fãcând cele douã åãri mai atractive pentru fluxurile de migranåi ilegali care tranziteazã Turcia. În acest moment, mai mult de 90% din toate detectãrile de trecere ilegalã a frontierei la frontierele externe UE au loc în Grecia. Situaåia la frontiera ungaro-sârbã este urmarea evenimentelor din sudul Greciei. Când aceæti migranåi se deplaseazã la nord, spre åãrile de destinaåie, tranziteazã în mod tipic Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei æi Serbia, pentru a reintra în UE, pe la frontiera cu Ungaria. Aceasta este una din situaåiile care s-ar putea schimba odatã cu aderarea României æi a 10 F R O N T I E R A I n t e r v i u
Bulgariei la spaåiul Schengen. Reconfigurarea frontierelor externe nu va avea ca efect doar dublarea lungimii frontierei terestre cu Turcia – luând prin aceasta o parte din presiunea asupra Greciei – dar va crea, de asemenea, un pasaj clar de înaintare în cadrul UE, odatã ce frontierele externe sunt traversate. - Care este pãrerea Frontex privind implementarea proiectului EUROSUR? - Oficial vorbind, Eurosur este un proiect al Comisiei Europene, dar Frontex joacã un rol deosebit de important în implementarea acestuia. Sistemul de Supraveghere a Frontierelor Europene sprijinã statele membre pentru obåinerea deplinã a conætientizãrii situaåiei la frontierele lor externe æi pentru creæterea capacitãåilor de reacåie a autoritãåilor de aplicare a legii. Un astfel de cadru va fi realizat fãrã înlocuirea diverselor sisteme. Un obiectiv operaåional cheie este de a interconecta diferite sisteme. EUROSUR are ca scop reducerea numãrului de imigranåi care intrã ilegal, reducerea riscului de deces al migranåilor æi creæterea securitãåii UE. Provocãrile curente sunt detectarea ambarcaåiunilor mici, fuzionarea datelor primite de la senzori æi informaåiile operative æi împãrtãæirea informaåiilor între statele membre. Frontex are deja un rol activ în organizarea unui proiect pilot pentru îmbunãtãåirea schimbului de informaåii. Centrul de Situaåii Frontex (FSC) va fi principalul centru pentru schimbul de informaåii în EUROSUR. Reåeaua de Patrule Europene (EPN), platforma stabilitã de Frontex pentru sincronizarea activitãåilor de patrulare la frontierele maritime sud europene æi creæterea nivelului de cooperare între statele membre, contribuie la creæterea conætientizãrii situaåiei æi împãrtãæirea informaåiilor între statele membre æi promoveazã, prin aceasta, dezvoltarea EUROSUR. - Care sunt principalele ameninåãri regionale din punctul dumneavoastrã de vedere? - Presiunea migraåiei ilegale, cât æi punctul central al activitãåilor coordonate de Frontex este, în prezent, în Grecia. Atractivitatea României pentru migraåia ilegalã ar putea creæte ca rezultat al posibilei aderãri la spaåiul Schengen. Spaåiul Schengen trebuie sã fie pregãtit pentru a face faåã provocãrilor. Imigraåia nereglementatã, combinatã cu criminalitatea transfrontalierã, cum ar fi traficul de fiinåe umane, are nevoie de toatã atenåia poliåiilor de frontierã din regiunea din sud-estul Europei. Prin urmare, este importantã dezvoltarea capacitãåilor agenåiilor de aplicare a legii, pentru identificarea documentelor false æi pentru detectarea migranåilor care se ascund în autovehicule, în PTF. Cãlãtorii care sosesc în UE, prin intermediul zborurilor din principalele åãri teråe, trebuie sã fie suficient controlaåi. Grupurile infracåionale încearcã sã gãseascã noi modalitãåi æi mijloace pentru a-æi continua activitãåile. Agenåiile de aplicare a legii trebuie sã-æi continue eforturile pentru detectarea cãlãuzelor æi destructurarea reåelelor infracåionale, crescând, prin aceasta, nivelul de securitate al UE. - În acest context, având în vedere æi lungimea frontierei, ce aæteptãri are Agenåia Frontex din partea României? - Frontex încurajeazã România sã continue eforturile de a fi un partener European activ. Deæi, participarea României în activitãåile europene comune este deja la un nivel destul de bun, în acest moment, este important ca România sãæi intensifice participarea, care sã acopere tot felul de activitãåi coordonate de Frontex – în domeniul operaåiunilor comune, cât æi în cel de dezvoltare a capacitãåii. - În contextul actualei crize economice, ce mãsuri consideraåi cã trebuie adoptate de structurile poliåiei de frontierã, la nivel european, pentru a securiza frontiera externã UE? - În pofida situaåiei financiare prezente, autoritãåile poliåiei de frontierã ale statelor membre ar trebui, în cooperare cu Frontex, sã-æi dezvolte capacitãåile æi sã-æi intensifice eforturile comune la nivel european, pentru securitatea frontierelor externe UE. Spaåiul Schengen este la fel de puternic ca cea mai slabã verigã a sa. Identificarea æi prevenirea ameninåãrilor potenåiale la securitatea Europei æi consolidarea pãråilor celor mai vulnerabile sunt indispensabile. Abilitatea autoritãåilor poliåiei de frontierã de a coopera cu alte agenåii de aplicare a legii intensificã securitatea Europei. Mesajul este clar: provocãrile curente æi provocãrile viitoare pot fi depãæite, dar prin efort comun. Trebuie sã avem o cooperare mai strânsã! Interviu realizat cu sprijinul Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale F R O N T I E R A I n t e r v i u 11
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Mesajul inspectorului general al PF
Page 5 and 6: Statele membre ale Forumului Salzbu
Page 7 and 8: Chestor de poliåie Vasile GUÆATU
Page 9: at the Hungarian border. This is on
Page 13 and 14: Pânã în luna noiembrie a.c., Rom
Page 15 and 16: complet ori foarte aproape de final
Page 17 and 18: acest sistem, precum æi o modalita
Page 19 and 20: Raportul de reevaluare a frontierel
Page 21 and 22: cadrul Biroului Regional Mtskheta.
Page 23 and 24: 82.250 euro, confiscaåi la Otopeni
Page 25 and 26: „Schengenu’, un cuvânt, iar ã
Page 27 and 28: Capturã impresionantã de peæte P
Page 29 and 30: Mai aproape de Schengen Armonizare
Page 31 and 32: Poliåiætii de frontierã din cadr
Page 33 and 34: NOTÃ DE CONSTATARE Paæaport româ
Page 35 and 36: 7. Vizualizarea unei zone mãrite d
Page 37 and 38: Conducerea Consiliului Justiåie æ
Page 39 and 40: Poliåiætii de frontierã maramure
Page 41 and 42: În dupã-amiaza zilei de 7 noiembr
Page 43 and 44: Poliåiætii de frontierã timiæen
Page 45 and 46: Transport de parfumuri, susceptibil
Page 47 and 48: Toamna este pe sfâræite æi plaiu
Page 49 and 50: În misiune post-control la Cotul M
Page 51 and 52: Control antidrog - ag. Ioan Tiron,
Page 53 and 54: adjunctul æefului de sector, comis
Page 55 and 56: ecunoaæterea independenåei lor. R
Page 57 and 58: istorie, eveniment la care au luat
Page 59 and 60: pe fiul lui Dumnezeu æezând de-a
Page 61 and 62:
Zilei Naåionale a României IJPF I
Page 63 and 64:
Poliåiætii de frontierã s-au al
Page 65 and 66:
Mãætile maramureæene Printre cre
Page 67:
:-) Galeria cu zâmbete! :-) SÃRBA
show all

Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?