Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

„Schengenu’, un cuvânt,
iar ãsta e de la Dumnezeu”
Fragment preluat din „Spaåiul Schengen: åara libertãåii
absolute”, articol publicat în ziarul Adevãrul
Asta ætie Ionel Hristea (50 de ani), din localitatea de frontierã
Moreni (Iaæi) despre spaåiul Schengen. În 1993 s-a mutat din
Galaåi, împreunã cu pãrinåii, ca sã stea la malul Prutului. Are
casa atât de aproape de fâæia verde cã, dacã s-ar întinde prea mult
în pat, ar atinge-o cu degetele mari de la picioare.
„Ce-i Schengen? Pãi ce poate sã fie? Un cuvânt, iar cuvântul
îi de la Dumnezeu. Mai multe despre asta cred cã ætiu istoricii.
Ce viaåã poate sã-mi schimbe, cã eu viaåa mi-o schimb numa’
cu bãåu’ ãsta”, spune Ionel Hristea, în timp ce
coboarã de pe umãrul drept un arac strâmb,
plin de noduri acoperite de coajã. Pe lemn
are înfãæurat un fir subåire (gutã), cu un cârlig
la capãt.
Localnicul bate în retragere când este rugat
sã spunã ce crede despre faptul cã locuieæte la
marginea zonei de circulaåie liberã. „Sunt æi
obosit, cã am bãut asearã, am mai tãiat æi un
porc, da’ nu al meu, cã nu am, æi atâta tot. Nu
cred cã vreau sã intrãm în Schengen, cã eu stau
chiar pe malul Prutului...”, spune localnicul,
fãrã sã ætie exact ce-l deranjeazã. Ceva i-a
rãmas întipãrit în minte de la un amic, plecat
sã munceascã peste hotare.
Schengen”, trage concluzia sãteanul, odatã cu ultimul fum din
åigara adusã de peste Prut.
„Grija mea e sã merg la câmp”
Nici consãteanul lui, Mihai Dãscãlescu (55 de ani), nu este
familiarizat cu spaåiul Schengen. „Nu’æ ce-i ãla. Stau aici de 20
de ani, da’ n-am mai auzit de el“, spune sãteanul. Simte însã
pe propria-i piele cã ceva s-a schimbat la graniåã. „Înainte de
Revoluåie era altfel. Acum e mai strict. Mai puteai sã treci dincolo,
mai fãceai cumpãrãturi, alimente, în general, acum nu mai poåi.
Dragoste æi încredere la fâæie
„Am auzit de astea, de infraroæu æi niæte
sateliåi, parcã. M-am gândit cã mã pot vedea.
Mi-a spus cineva care a fost în Armatã æi acum
a plecat la muncã, în Spania. Nu mã tem încã, da’ m-am gândit
æi la asta. Am æi eu o concubinã, iar dacã mã filmeazã noaptea
cu aparatele alea care vãd pe întuneric, pe aicea prin curte, cu
ea, cum ne mai drãgãlãæim, ce? Nu mã deranjeazã, cã doar nu
am furat-o“, spune distrat sãteanul.
Gânditor, cu mucul de Plugaru frãmântat în vârful degetelor
îngãlbenite de nicotinã, localnicul vorbeæte despre una din
problemele actuale ale frontierei, braconajul. „În mine au
încredere, stau aici pe malul apei æi mã ætiu cei de la frontierã.
Le-am spus, de ani de zile, cã noaptea basarabenii intrã æi pun
plasã. Eu prind peæte pentru mine. Mai stau æi noaptea. Sã-mi
ajute Dumnezeu sã fac aæa æi dupã ce intrãm în spaåiu’ ãsta,
Poliåiætii de frontierã sunt destul de severi cu noi“, mai spune
Mihai Dãscãlescu.
Sistemele de supraveghere ale poliåiætilor de frontierã nu-i
sperie pe localnicii din Moreni, comuna Prisãcani. „Ce dacã au
sisteme cu termoviziune de aia. Eu åin uæile închise tot timpul, cã-s
singurã æi mã tem. Nu am eu treabã cu poliåiætii de frontierã æi cu
Schengen-ul lor. Grija mea e sã merg la câmp æi sã fac treabã în
gospodãrie“, spune æi Natalia Amariåei, care are 80 de ani.
Batmobile æi Big Brother, de strajã la frontiere
Poliåiætii de frontierã ieæeni se pot lãuda cu unele dintre cele
mai performante echipamente de supraveghere ale frontierei.
Aceætia au în dotare æase maæini de teren Land Rover
Discovery 4, pe care au fost montate sisteme ultraperformante
de supraveghere, atât ziua, cât æi noaptea.
Maæinile valoreazã aproape un milion de euro. În spatele
æoferului se aflã un adevãrat laborator: douã display-uri,
un tablou de comandã cu joystick, iar în portbagaj se aflã
dispozitivul de supraveghere retractabil, cu camere video
de ultimã generaåie. La o simplã apãsare de buton, acesta
iese prin plafonul maæinii æi orice vietate, pe o distanåã de
20 de kilometri, poate fi detectatã. Cele 6 maæini de teren,
alãturi de 12 ATV-uri au fost achiziåionate din fonduri
europene nerambursabile, prin Facilitatea Schengen.
În cinci localitãåi de frontierã vor fi montate æi camere
cu termoviziune fixe, pe piloni, cu razã de acåiune de
aproximativ 20 de kilometri.
George COJOCARU
Iaæi-2010
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
25