Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

În urmã cu peste douã decenii, înainte de 1989, mai mulåi ani în æir s-a discutat, de cãtre foruri cu putere de decizie, ca ziua de 1 Decembrie sã fie declaratã zi naåionalã. Nu s-a ajuns la niciun rezultat atunci. Abia dupã 1990, 1 decembrie, în mod justificat, argumentat, a fost declaratã zi naåionalã. Cu toate acestea, astãzi, oameni cu pregãtire de specialitate, dar, probabil, fãrã suficientã înåelegere a trecutului, au cerut ca aceastã zi, evocatoare pentru toåi românii, sã nu mai fie sãrbãtoritã, venind inclusiv cu un argument pueril: la 1 Decembrie este frig æi atunci îngheaåã mâna soldaåilor pe steagul de paradã – cum au spus printre alåii N. Djuvara, A. Cioroianu. Starea vremii nu poate fi un argument – nici acum, dupã cum nu a fost nici în 1918. Cuvintele lor aduc aminte de cele petrecute la Budapesta zilele trecute. Când ambasadorul României în Ungaria a cerut permisiunea de a organiza sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie în sala Teatrului Naåional din Budapesta, a fost refuzat. Motivarea a fost pe linia gândirii de mai sus. S-a spus cã, pentru maghiari, acea zi este tristã, deoarece atunci au pierdut Transilvania. Pentru români, în schimb, a fost, este æi va fi un moment de bucurie, de mândrie naåionalã, deoarece în acel moment s-a încheiat lupta æi procesul pentru fãurirea României Mari. A fost o acåiune lungã. Ea s-a desfãæurat în tot lungul evului mediu æi al epocii moderne, când s-a demonstrat permanent æi peremptoriu cã românii formau un popor latin la poråile Orientului, ce lupta obstinat pentru unirea într-un singur stat. În secolul al XIXlea, generaåia Renaæterii româneæti, în frunte cu fraåii Brãtianu, fraåii æi verii Golescu, I. Ghica æi N. Bãlcescu, C. A. Rosetti, M. Kogãlniceanu, Al. I. Cuza, a înåeles cã putea împlini åelul naåional exclusiv în condiåiile unor evenimente internaåionale, care ar fi zguduit poziåiile marilor puteri. Astfel, în urma înfrângerii Rusiei în „Rãzboiul Crimeii” (1853-1856), s-au unit Moldova æi Åara Româneascã æi, în 1859, a apãrut România Modernã. Apoi, dupã rãzboiul ruso-român împotriva Sublimei Poråi (1877-1878), România æi-a câætigat independenåa æi s-a unit cu Dobrogea, pierzând Basarabia, iar în urma „rãzboaielor balcanice” (1912- 1913) s-a realizat unificarea fireascã cu Cadrilaterul æi românii de acolo. Era necesar sã se iveascã un nou cutremur. A apãrut sub numele de Primul Rãzboi Mondial. Foråele politice din România au cãutat cea mai bunã soluåie. Evident, se urmãrea formarea României Mari, nu o luptã stupidã pentru satisfacerea intereselor uneia dintre cele douã grupãri beligerante. În acele condiåii, prim-ministrul Ion I. C. Brãtianu a decis sã se alieze cu foråele Antantei, care, clar, se îndreptau spre victorie. La 4/17 august 1916 s-a încheiat Tratatul secret între România æi Antanta. Lui Ionel I. C. Brãtianu i se promitea recunoaæterea României Mari la finele conflagraåiei, dacã Bucureætii vor lupta alãturi de Antantã. La 15/28 august 1916 România a intrat în luptã alãturi de Puterile Centrale. Rapid, pânã în decembrie 1916, a pierdut Oltenia, Muntenia æi Dobrogea. Românii, cu un minim æi relativ ajutor din partea armatei ruse, au rezistat æi au obåinut victoriile de la Mãrãæti, Mãrãæeæti, Oituz. Pentru germani, evoluåia frontului românesc a reprezentat un eæec: nu au putut scurta linia frontului æi elibera armate pentru luptele din Europa occidentalã, nu au putut folosi æi exploata bogãåiile românilor. Revoluåia din Rusia, miæcãrile sociale din Imperiul Austro-Ungar, din Imperiul German, din Sublima Poartã, intrarea în luptã a S.U.A. au dus la destrãmarea marilor imperii, la 54 1 DECEMBRIE profesor universitar dr. Radu Ætefan VERGATTI amplificarea miæcãrii popoarelor pentru formarea statelor etnice. În Rusia, abdicarea åarului æi preluarea puterii de cãtre foråele democratice din åarã (2 martie 1917) a determinat æi apariåia partidului moldovenesc în Basarabia, la Chiæinãu (3 martie 1917). Din programul noului partid rezultã cã el lupta pentru „slobozenia poporului, a Bisericii æi a culturii”. Imediat, în Basarabia, s-a nãscut o amplã miæcare pentru unirea cu România. S-a format un Sfat al soldaåilor æi ofiåerilor, echivalent cu sovietele care erau în toatã Rusia. Ulterior æi acesta va lua numele de soviet. Încã din iunie, la primul congres al sovietelor, s-a cerut din partea militarilor unirea cu România. În iulie 1917, la cererea expresã a populaåiei, toåi funcåionarii rusofoni au fost înlãturaåi æi înlocuiåi cu români. Apoi, încã din august 1917 s-a pus problema formãrii Sfatului Åãrii. Acesta va fi alcãtuit în mod democratic din deputaåi reprezentând toate naåiunile care locuiau în Basarabia. Cei mai numeroæi au fost, evident, românii. Ei erau în proporåie de peste 80% dintre locuitorii regiunii. Între 8-14 septembrie 1917, la Kiev, s-a åinut un congres al naåionalitãåilor. Acolo, delegatul român Teofil Ioncu a åinut un discurs prin care a demonstrat cã în Basarabia exista popor român æi nu moldovenesc. A fost extrem de aplaudat æi ovaåionat. Discursul sãu a fost rostit în momentul în care premierul Rusiei de atunci, avocatul Aleksandr Kerenski, promulga æi sancåiona Decretul asupra drepturilor popoarelor din Rusia. Actul va fi reluat æi publicat æi de Vladimir Ilici Ulianov (Lenin), a doua zi dupã succesul revoluåiei bolæevice. Bazându-se pe aceste acte, conducãtorii Basarabiei, la 2 decembrie 1917 au proclamat Republica Democraticã Moldova. La 24 ianuarie 1918 ei aveau sã publice actul prin care au declarat åara independentã, numind-o Republica Democraticã Slobodã Moldova. Actul lor a trezit imediat proteste la Kiev, Moscova æi la Petersburg. În urma iniåiativelor lui Leon Davidovici Bronætein – Troåki æi a lui Constantin Racovski, secondat de M. Moruzov, s-au trimis cãtre Basarabia grupãri înarmate, specializate în terorizarea populaåiei, care trebuia convinsã sã accepte ideile comuniste. Aceste grupãri au fost conduse de G. Leifer, L. Fiæelev, L. Septeievski, Vasiliev-Totelboim, N. Troæin, L. Tomah, A. Soloviev, V. Borisov, G. Ivanov, N. Egorov, I. Jukovski, A. Semionov, I. Iakir etc. Nu au avut succes. Populaåia din Basarabia i- a respins pe comuniæti. A cerut în continuare unirea cu România. Nu trebuie uitat cã, în acele zile de tumult, pe pãmântul dintre Prut æi Nistru, au venit intelectuali români ca Onisifor Ghibu, Andrei Oåetea, Ion Nistor, Ilie Gârneaåã, Sextil Puæcariu, Mihail Sadoveanu, Apostol Culea etc., care au mers în cãruåe, din sat în sat, au stat de vorbã cu åãranii æi le-au arãtat, convingãtor, cã viitorul lor consta în unirea cu România. Ca urmare, Sfatul Åãrii a hotãrât ca, la 27 martie 1918, la Chiæinãu, în Palatul Libertãåii sã se åinã adunarea prin care sã se punã problema unirii cu România. Atunci, imensa majoritate a deputaåilor (86 deputaåi – 68,8%) au votat pentru unire. Numai 3 deputaåi au votat împotrivã. La încheierea votului, primministrul României, Alexandru Marghiloman, care era invitat la Chiæinãu, a pãtruns în salã æi i-a felicitat pe deputaåi pentru modul în care au votat. Apoi s-a reîntors în åarã æi i-a comunicat regelui noua situaåie. Prin Decretul Regal nr. 842, Regele Ferdinand a declarat definitivã æi veænicã unirea Basarabiei cu România. Concomitent, românii din Imperiul Austro-Ungar luptau pentru obåinerea æi F R O N T I E R A I s t o r i e
ecunoaæterea independenåei lor. Românii din Statele Unite ale Americii au creat, în primãvara anului 1918, Uniunea Românilor ACTIVITÃÅI DESFÃÆURATE DE IJPF DOLJ F R O N T I E R A I s t o r i e 55 din SUA. Aceasta a avut foarte multã greutate, deoarece în armata americanã luptau circa 35.000 români, proveniåi dintre cei CU PRILEJUL ZILEI DE 1 DECEMBRIE emigraåi din Imperiul Austro-Ungar, în statul nord american. Ei au reuæit ca, în septembrie 1918, sã organizeze o mare întrunire în oraæul New York, la Carnegie Hall. În urma acestei întruniri, preæedintele Wilson a declarat cã nu mai susåine menåinerea Imperiului Austro-Ungar. A folosit chiar expresia cã imperiul este o rablã ruginitã care trebuie aruncatã. Din acel moment, lupta IJPF Dolj, cu sprijinul Sindicatului Naåional al Politiætilor æi Personalului Contractual, Corpului Naåional al Poliåiætilor æi al Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor, Regiunea Jiul Dolj, a organizat, maråi 30 noiembrie, sãrbãtorirea Marii Uniri de la de la Alba Iulia, de acum 92 de ani. românilor a fost impulsionatã. Ultimul împãrat de pe tronul de la La manifestare Viena, Carol I, la 3 octombrie 1918, a publicat manifestul „Cãtre au participat popoarele imperiului”. Prin acest act se încerca sã se liniæteascã spiritele, propunându-se ca statul sã capete un caracter federativ, în care toate popoarele sã aibã drepturi egale. La 6 octombrie 1918 Sextil Puæcariu i-a rãspuns, publicând manifestul „Ce vrem”. delegaåii ale Poliåiei de Frontierã Bulgare, Inspectoratului Judeåean al Poliåiei În cuvinte puåine, succint, de Frontierã s-a arãtat Guvernului de la Viena æi împãratului cã românii din Bucovina Mehedinåi, precum æi primarul Municipiului doreau unirea cu România. Apoi, în întreaga Bucovinã s-a pus problema unirii cu România. Atunci æi în Bucovina populaåia româneascã era majoritarã. S-a format un Comitet Naåional Român, în frunte cu Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Mare a Palatului Sinodal din Cernãuåi, adunarea fruntaæilor românilor din Bucovina a decis unirea cu România. Calafat. Concomitent, s-a desfãæurat lupta românilor din Banat æi din Momentul a început cu o depunere de coroane, în centrul Transilvania pentru unirea cu România. Acolo, Partidul Naåional oraæului, apoi vizita unei expoziåii de picturã a comisarului-æef Român formase Consilii Naåionale Româneæti, care, în toate de poliåie Marius Turaiche, la Muzeul de artã din Calafat. localitãåile, åineau locul organelor de stat ale dispãrutului Imperiu În continuare, participanåii au efectuat o vizitã la æantierul Austro-Ungar. La 9 octombrie 1918, Consiliul Naåional Român a de la locul construcåiei rãspuns propunerilor din manifestul semnat de împãratul Carol I, viitorului pod Calafatarãtând cã nu era de acord cu el. Apoi, Partidul Naåional Român Vidin æi vizita la s-a unit cu Partidul Social Democrat æi a format Consiliul Naåional Mãnãstirea Maglavit. Român Central. Avea 12 membri: 6 din partea P.N.R., 6 din Festivitãåile s-au partea P.S.D. La sfâræitul lunii octombrie 1918, la Budapesta, încheiat cu o masã deputatul român Al. Vaida-Voievod a cerut în parlament unirea protocolarã tradiåionalã, Transilvaniei cu România, deci ruperea de Ungaria. Parlamentarii cu specific românesc. unguri l-au huiduit. La Arad, în noiembrie 1918, a sosit ministrul naåionalitãåilor Ionuå-Dorinel din guvernul de la Budapesta, Oskar Iászy. A încercat sã-i convingã pe românii transilvãneni sã rãmânã uniåi cu Ungaria. GHEONEA S-a lovit însã de un refuz net. Românii au decis ca, la 1 decembrie 1918 (18 noiembrie – pe stil vechi), sã organizeze o adunare cu caracter plebiscitar la Alba-Iulia. Trebuiau sã participe 1.228 de delegaåi. Ei trebuiau sã decidã unirea cu România. Adunarea trebuia sã aibã loc în Sala Cazinoului Ofiåerilor din Alba-Iulia. 1 DECEMBRIE – ZIUA NAÅIONALÃ A ROMÂNIEI, LA GALAÅI În jurul acesteia s-au adunat circa 100.000 români veniåi, încã Cu ocazia zilei de 1 Decembrie – Ziua Marii Uniri, la sediul din ajun, din întreaga Transilvanie æi din Banat. În interiorul I.J.P.F.Galaåi au fost organizate activitãåi dedicate evenimentului, sãlii, hotãrârea Adunãrii, de unire cu România, a fost cititã de cum ar fi evocarea importanåei momentului de la 1 Decembrie profesorul Vasile Goldiæ. Imediat, actul a fost reluat æi citit de 1918 – Ziua Marii Uniri, la care au participat poliåiæti de frontierã 12 heralzi pe câmpurile din jurul Sãlii Cazinoului Ofiåerilor. de la toate structurile subordonate inspectoratului; întreceri A fost o izbucnire generalã de bucurie, de fericire a românilor sportive, organizate între subunitãåile Poliåiei de Frontierã Galaåi, care-æi vedeau împlinit visul de formare a României Mari. La 13 la discipline precum: æah, fotbal tenis, minifotbal, tenis de masã, decembrie 1918, la Bucureæti, a sosit o delegaåie a românilor ocazie cu care au fost premiaåi câætigãtorii competiåiilor sportive transilvãneni, care a prezentat Regelui Ferdinand hotãrârea organizate; premierea poliåiætilor de frontierã care au obåinut Adunãrii. Era voinåa lor, a românilor transilvãneni. cele mai bune rezultate în anul 2010 æi editarea numãrului 8 al Se încheia, astfel, un proces istoric lung, la care a participat revistei „Frontiera Gãlãåeanã”. întreg poporul român, creând cel mai mare stat æi mai puternic Sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie, a Marii Uniri de la Alba stat latin din sud-estul Europei. Iulia , a devenit o tradiåie importantã a I.J.P.F. Galaåi. Poliåiætii de La fiecare 1 Decembrie oamenii îæi amintesc cã, în acea zi frontierã gãlãåeni au participat la activitãåi culturale, concursuri friguroasã din 1918, s-au întrunit la Alba-Iulia cei 100.000 de sportive, iar conducerea I.J.P.F. Galati, împreunã cu oficialitãåile români, care au proclamat æi aclamat Unirea, unire pentru care oraæului au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor din fiecare familie din România dãduse jertfã cel puåin un membru Primul Rãzboi Mondial. al ei pe câmpurile de luptã. Oana GALU
Page 1 and 2:
www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Mesajul inspectorului general al PF
Page 5 and 6: Statele membre ale Forumului Salzbu
Page 7 and 8: Chestor de poliåie Vasile GUÆATU
Page 9 and 10: at the Hungarian border. This is on
Page 11 and 12: Bulgariei la spaåiul Schengen. Rec
Page 13 and 14: Pânã în luna noiembrie a.c., Rom
Page 15 and 16: complet ori foarte aproape de final
Page 17 and 18: acest sistem, precum æi o modalita
Page 19 and 20: Raportul de reevaluare a frontierel
Page 21 and 22: cadrul Biroului Regional Mtskheta.
Page 23 and 24: 82.250 euro, confiscaåi la Otopeni
Page 25 and 26: „Schengenu’, un cuvânt, iar ã
Page 27 and 28: Capturã impresionantã de peæte P
Page 29 and 30: Mai aproape de Schengen Armonizare
Page 31 and 32: Poliåiætii de frontierã din cadr
Page 33 and 34: NOTÃ DE CONSTATARE Paæaport româ
Page 35 and 36: 7. Vizualizarea unei zone mãrite d
Page 37 and 38: Conducerea Consiliului Justiåie æ
Page 39 and 40: Poliåiætii de frontierã maramure
Page 41 and 42: În dupã-amiaza zilei de 7 noiembr
Page 43 and 44: Poliåiætii de frontierã timiæen
Page 45 and 46: Transport de parfumuri, susceptibil
Page 47 and 48: Toamna este pe sfâræite æi plaiu
Page 49 and 50: În misiune post-control la Cotul M
Page 51 and 52: Control antidrog - ag. Ioan Tiron,
Page 53: adjunctul æefului de sector, comis
Page 57 and 58: istorie, eveniment la care au luat
Page 59 and 60: pe fiul lui Dumnezeu æezând de-a
Page 61 and 62: Zilei Naåionale a României IJPF I
Page 63 and 64: Poliåiætii de frontierã s-au al
Page 65 and 66: Mãætile maramureæene Printre cre
Page 67: :-) Galeria cu zâmbete! :-) SÃRBA
show all

Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?