Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

Mãætile maramureæene
Printre creaåiile artistice maramureæene care s-au remarcat,
atât pe plan naåional cât æi internaåional, se numãrã æi mãætile,
un produs cultural specific tuturor popoarelor æi pe care-l gãsim
atestat încã din cele mai îndepãrtate timpuri.
Masca a apãrut ca o
nevoie a omului de a-æi
regla statutul în raport
cu fenomenele cereæti,
foråele naturii æi fiinåele
supranaturale, aceste
elemente provocându-i
teamã, uimire æi curiozitate.
Din dorinåa de a relaåiona
cu astfel de personaje,
omul îæi lua altã faåã æi se
transpunea în personajul
pe care masca îl simboliza.
Recuzita a devenit din ce în
ce mai variatã æi a început sã
fie folositã în diferite rituri æi
ceremonii care, cu timpul,
au evoluat în sãrbãtori
precum cele de iarnã din
Maramureæ: Crãciunul,
Anul Nou, Boboteaza æi
Sântionul. În aceastã perioadã, în Maramureæ, prin practicarea
jocurilor cu mãæti, se doreæte o reîntoarcere la tradiåii æi obiceiuri,
o reîntoarcere la acele epoci îndepãrtate în care frontiera dintre
ceea ce numim omenesc æi supraomenesc era foarte fragilã. De-a
lungul timpului, starea de teamã indusã spectatorului, de portul
mãætilor în cadrul diverselor ceremonii, s-a transformat într-o stare
de veselie æi relaxare, aceastã stare fiind de bun augur pentru un
început de an.
Se remarcã, în Maramureæ, mãætile animaliere (capra), mãætile
demonice (dracii), mãætile umane (moæii) æi Moartea cu coasa
sau secera. Dracii sunt cei mai des întâlniåi, ei fiind ierarhizaåi
în funcåie de rol æi putere, astfel: Lucifer (Dregãtorul cel mare),
Ispravnicul dracilor, Inspectorul dracilor, Înæelãtorul æi Sãrsãilã
(cel mai mic in ierarhie). Mãætile æi costumele sunt completate
cu diverse elemente ce produc zgomot, cei mai gãlãgioæi fiind
tot dracii: bice, zurgãlãi, clopoåei, tãlãngi, corni, bâte. Excepåie
face Moartea, care este tãcutã æi perfidã. Ca æi spectacole în care
se folosesc mãæti æi diverse costumaåii, cele mai des întâlnite în
zona Maramureæului sunt „jocul caprei” æi „Viflaimul” – drama
liturgicã a naæterii mântuitorului Iisus Cristos.
Musafiri la Poliåia de Frontierã Vaslui
În zilele de 4 æi 5 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã
vasluieni au avut musafiri. Elevii clasei a VIII-a de la Æcoala
Generalã Stãnileæti, conduæi de dirigintele Crina-Ioana Brãnici,
au vrut sã afle cât mai multe despre specificul meseriei de poliåist
de frontierã.
„Elevii sunt interesaåi de aspecte legate de modul de
accedere în profesia de poliåist de frontierã, despre principalele
atribuåii æi despre tehnica de supraveghere folositã”, a declarat
Crina-Ioana Brãnici.
În prima zi, elevii au vizitat sediul IJPF Vaslui, prezentat de
comisarul æef Dinu Barnea, æeful Biroului Resurse Umane æi au
discutat cu inspectorul æef, comisarul-æef Valeriu Bodoga. Le-a
fost prezentatã æi tehnica din dotarea poliåiætilor de frontierã,
printre care æi noile ATV-uri æi aparatura de vedere pe timp
de noapte.
În cea de-a doua zi, elevii au vizitat sediul Sectorului
Poliåiei de Frontierã Huæi, unde li s-a prezentat Punctul de
Trecere a Frontierei Albiåa. Æeful de turã, inspectorul Alin
Constantin Niåã, a prezentat activitãåile specifice sectorului,
Pe lângã aceste mãæti
corporale, care au rolul
de a deghiza sau travesti
corpul uman, existã æi mãæti
extracorporale (mascoidele),
care scot în evidenåã viziunea æi
fantezia celui sau celor care le
confecåioneazã. Ca æi mascoide
specifice Maramureæului sunt
„moæul” sau „metehãul”, respectiv
„baba” sau „metehoaia”. Acestea au
rolul de a trimite un mesaj sau de a
provoca fetele sau feciorii „tomnatici”
sau care au refuzat foarte multe
cereri în cãsãtorie. Ele au ataæate un
bilet pe care sunt trecute, în versuri
sau prozã, motivele pentru care fata
sau feciorul au rãmas necãsãtoriåi,
ofertele pe care aceætia le-au refuzat
æi, eventual, face trimiteri privitoare
la realizarea cãsãtoriei. Mascoida,
împreunã cu textul, se agaåã în mare
secret pe stâlpi, copaci, acoperiæ sau
alte locuri foarte greu accesibile,
pentru a nu putea fi luatã, de la
(de lângã) domiciliul celei sau celui
vizat, în noaptea de Anul Nou sau
în ajunul Bobotezei. Spectacolul
se desfãæoarã a doua zi, când unii
membri ai familiei celui ostracizat
sau alåi feciori sau fete de pe stradã
se luptã pentru a da jos mascoida,
ocazie cu care, spre deliciul æi hazul
tuturor, se citeæte în public mesajul.
Prezentul articol se doreæte a
fi o trimitere spre autentic, spre
pãstrarea tradiåiilor, tradiåii ce sunt
permanent ameninåate prin prisma
transformãrilor ce au loc în viaåa românilor.
În fiecare an, în Maramureæul istoric, la Sighetu Marmaåiei, a
treia zi de Crãciun, are loc Festivalul datinilor æi obiceiurilor de
iarnã „Marmaåia”, ajuns, anul acesta, la a 42-a ediåie. Acest festival
are o contribuåie esenåialã în pãstrarea nealteratã a obiceiurilor
æi tradiåiilor de iarnã ale poporului român. Vã aæteptãm cu drag
la Sighetu Marmaåiei în aceastã perioadã, pentru a revedea æi
identifica autenticul spiritualitãåii româneæti, prezentat de grupuri
æi cete de colindãtori din toatã åara.
Laurenåiu BATIN
iar elevii au discutat cu agenta Laura Andreea Popa, din
promoåia 2010 a æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de
Frontierã „Avram Iancu” Oradea, care executa serviciul
de control pe sensul de ieæire din åarã.
Elevii au åinut sã viziteze æi podul rutier Albiåa-Leuæeni,
fiind interesaåi de linia care desparte România de Republica
Moldova.
Adrian COROGEANU
F R O N T I E R A
T r a d i å i i
65