Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

Toamna este pe sfâræite æi plaiurile Moldovei
sunt învãluite în ceaåã. Te aætepåi, parcã,
sã vezi apãrând, dintre neguri, personaje
de istorie, cu feåele brãzdate de crivãåul
vremurilor.
Mult prea devreme, noaptea se insinueazã încet,
iar æoseaua ce coboarã spre Târgul Frumos pare mai
îngustã. Motorul german al maæinii toarce monoton,
ducându-ne, minut cu minut, mai aproape de Iaæi,
destinaåia cãlãtoriei noastre.
Luminile Oraæului reuæesc sã strãpungã, încã de
departe, noaptea æi ceaåa deasã, semn cã aventura
nocturnã se apropie de final.
Mã gândesc cã sunt ani buni de când am intrat
pentru prima datã în Iaæi. Æi atunci, ca de fiecare
datã, am simåit cã inima-mi bate mai tare. Iaæul
are grijã de fiecare datã sã ne surprindã prin tot
ceea ce ochii æi mintea pot înregistra. Dar mai ales
Oraæul poate sã-åi atingã sufletul într-un fel pe care
numai el îl ætie.
Îmi amintesc de primul fotoreportaj fãcut pentru
Revista Frontiera la Iaæi. Am gãsit, atunci, o
structurã care intra pe un drum nou, primele semne
ale modernizãrii instituåiei începuserã sã aparã, însã
urmau ani plini de eforturi dar æi de realizãri.
Nostalgia are farmecul ei æi nimeni nu poate
contesta cã, poate, uneori, visând cu ochii deschiæi,
vedem forfota de pe platoul din centrul Marii Unitãåi
de Grãniceri æi al Centrului de Instrucåie, unde sutele
de soldaåi se pregãteau pentru un ceremonial militar,
alãturi de comandanåii lor, care purtau pe epoleåii
verzi semnele de armã cu harta României. Nu poåi
însã sã nu-åi aminteæti æi de clãdirile pichetelor æi
ale detaæamentelor, de atmosfera din acestea. De
cum intrai, te întâmpina mirosul de gaz al cremei
de bocanci æi puteai admira dunga neagrã, foarte la
modã, trasatã la baza pereåilor, întreåinutã cu multã
grijã cu motorinã. Este adevãrat, lipseæte acum
romantismul patrulãrilor cãlare pe malul Prutului
sau a deplasãrilor în mare vitezã cu Aro, de ultimã
generaåie, pe benzinã.
Dar frontiera era aceeaæi æi slujba noastrã la
fel.
N-au trecut chiar foarte mulåi ani, dar cei care
au fost implicaåi în evoluåia acestei instituåii cunosc
schimbãrile uriaæe de la frontiera de est a României.
Profesionalizarea, demilitarizarea, apoi accesarea
primelor fonduri europene aveau sã schimbe pentru
totdeauna modul în care frontiera de la Prut avea
sã fie supravegheatã.
Paæii care au urmat au fost foarte importanåi
pentru maturizarea instituåiei noastre, programele
de înfrãåire instituåionalã cu Spania, Germania
æi alte åãri europene au deschis noi poråi pentru
modernizarea pregãtirii æi a procedurilor de lucru.
Centrul de Instrucåie s-a transformat într-o instituåie
de învãåãmânt modernã, ce a primit ulterior
distincåia de Æcoalã Frontex. Aici se desfãæoarã
anual Academia de Varã a Poliåiilor de Frontierã
Europene, activitate care a avut un mare succes
de-a lungul timpului.
Ca o încununare a eforturilor fãcute de lucrãtorii
Poliåiei de Frontierã, pentru securizarea frontierei
de est a României, a venit momentul integrãrii în
Uniunea Europeanã, moment de bucurie, dar æi de
asumare a unei noi obligaåii, aceea de securizare a
unei pãråi din frontiera de est a Uniunii Europene.
În acest moment de final de an 2010, poliåiætii
de frontierã de la Inspectoratul Judeåean al Poliåiei
de Frontierã Iaæi, ca de altfel toåi colegii lor de la
frontierele României, sunt pregãtiåi pentru a trece la
urmãtoarea etapã, momentul în care åara noastrã
va fi primitã în spaåiul de libertate æi democraåie
numit Schengen.
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
47